37,022 matches
-
au făcut-o." Dumitru Iuga a fost unul singur! De-aia l-au și băgat în pușcărie! Nu știi ce intrigăraie era între ei... Se reducea numărul de ore de emisie. Mureau de frică să nu-i dea afară... Se mîncau între ei, se turnau la șefi..." Dar turnătoria la Securitate? " Se turnau și la Securitate..." Se turnau toți la Securitate? "Ei știu, că și-ar fi pus piedică pe culoare, să-și rupă picioarele..." Dar turnatul la Securitate era chiar
Dosare care mai frig by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12803_a_14128]
-
să fii discursiv. Poeții discursivi nu fac limbaj. Mai ales în Parcul și în Fugile postmoderne am vrut, în mod conștient, să fac limbaj. Trebuie să recunosc că mi-a fost foarte greu. După aceea, am schimbat registrul, cu Îmi mănânc versurile și Tăcerea sexuală, care sunt discursive, și nu provoacă. Le-am și scris mult mai ușor. Se spune că sunt violentă. Așa este, violența îmi este caracteristică. Fără ea, nu pot să exprim neputința, dar și dorința imensă de
ANGELA MARINESCU: “Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/12780_a_14105]
-
superficial de majoritatea recenzenților, îmi pare de două ori rău s-o spun. În timpul unu, glumeam, râdeam, ne tachinam, bârfeam orânduirea și, grație abilităților culinare probate, competițional, de Raicu și Dinescu, rebel acesta față de rigorile ceaușismului și pe acest tărâm, mâncam. Mai și beam. în timpul doi, rămâneam numai eu. începea atunci un parcurs aleatoriu. Uneori biruia crisparea mea. Discuția lâncezea. Eram crispat fiindcă fusesem acceptat de Sonia Larian și de Lucian Raicu cu o încântare care-mi depășea capacitatea de a
Et in Arcadia ego by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/12824_a_14149]
-
fi vorba de o ediție mai mohorîtă. Dimpotrivă, poate chiar cu un plus de disperare în etalarea fastului, toată lumea "permanentă"a festivalului "rîde, cîntă și dansează", dispusă să accepte sacrificiul ca, la o adică, dacă nu mai e pîine, să mănînce cozonac. Pînă acum, abstracție făcînd de secțiunea competitivă, cele mai intense momente de cinema ale Selecției oficiale s-au legat de două nume: Tarantino și Almodovar. Tarantino a venit cu avanpremiera "Kill Bill, vol. 2", pe care cel mai bine
Splendoarea și mizeria Rivierei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12837_a_14162]
-
ce-a aflat încruntatul domn cu cotiere despre tine. Așa că mai bine taci și execuți întocmai ceea ce ți-a ordonat. La urma urmelor, e un tată care-ți vrea binele. Un tată aspru, dar care știe el cu ce se mănâncă șofranul. Și cum să te revoluți împotriva unui tată? Ce suntem noi, verii lui Oedip?! Surorile Medeei?! Ce schimbare mai așteaptă cei aproape șapte milioane de pensionari? Dar funcționărimea blocată într-un sistem de muncă învechit? Cum să-l strămuți
Libertatea de-a alege lanțul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12823_a_14148]
-
un absint. Pierre Levergos se temea ca Paul să nu-l întrebe cum i s-a părut discursul, dar avu noroc, căci, nici cît stătuseră în port, nici mai tîrziu, în timpul călătoriei de întoarcere la Punaauia și nici seara, în timp ce mîncau sub cerul liber, privind-o pe Pau'ura cum se juca cu micul ęmile, Paul nu s-a referit nici măcar o singură dată la tema lui obsedantă din ultimul timp: politica. Absolut deloc. Vorbi fără încetare de religie. Era clar
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
Mondy să-și asume libertatea. Din Porto, se îmbarcă spre New York. Paradisul libertății este umbrit de "o adevărată fobie a spionilor", unde "orice nou venit putea fi o iscoadă". Vor veni nenumărate situații-limită în Mexic, Venezuela, Columbia, Brazilia. În Amazonia mănâncă fructe, rădăcini, bucăți de șarpe și se îndrăgostește de Tude, una din femeile tribului, de unde abia reușește să evadeze. Urmează, cu alte peripeții, India și Australia, unde o cunoaște pe Regine, "o femeie superbă ce mirosea a eucalipt și a
Viața ca o călătorie imaginară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12281_a_13606]
-
o anume ambiguitate, pentru că asociază calitatea de agent cu un obiect, fără a indica exact tipul acțiunii: căpșunarul este, în principiu, cel care cultivă căpșuni, dar poate fi și cel care le culege, sau (cazul insectei, probabil) cel care le mănîncă. În utilizarea actuală, sensul dominant, impus de limbajul jurnalistic, a fost de la început legat de un fenomen specific, de amploare și spectaculos: numărul mare de români plecați să cîștige bani prin munci sezoniere în agricultură, mai ales în Spania, la
"Căpșunar" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12309_a_13634]
-
în Făgăraș, cu serpentine multe și obositoare, care te fac să încetinești, să oprești la mânăstirea Sfântul Ioan Rus (ale cărui relicve au fost aduse aici de refugiați din Asia Minor), să faci câteva popasuri unde bei apă clară și mănânci miere, ei bine, după ce te prinde noaptea pe drum, care se lasă brusc și te aruncă într-o obscuritate profundă, angoasantă (de-ți amintești misterele eleusine, unde acei mystai străbăteau în beznă drumul cu multe ocolișuri unde, din când în
Concert în livada cu măslini by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/12314_a_13639]
-
o impresionantă pregnanță psiho-fizică. Urmărit de spectrul naturii, Creangă încearcă, instinctiv, a-i recupera elementele după care tînjește în mod măcar subliminal. Habitudinile sale sînt pantagruelice. G. Călinescu pune în evidență voluptatea ieșită din comun a scriitorului în legătură cu hrana: El mănîncă o dată zece ouă, o strachină de prune, o oală de porumb fiert, doar pentru deschiderea poftei de mîncare, cu acea plăcere de a mesteca alimente de tot felul cum este a mîncăcioșilor și a vitelor. Ca și Flămînzilă, el mistuie
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
Constantin Țoiu Primul care contravenise planului Creației este șarpele, (politicianul princeps) bineînțeles, întâiul deghizament al răului, al perversității, jivină astuțioasă, pe care Dumnezeu o pedepsește crunt, să se târască pe pământ, să mănânce numai țărână, femeia să-i zdrobească țeasta, oriunde îl va întâlni, iar el să-i înțepe călcâiul, - indicație ciudată. Foarte importantă va deveni de aici înainte relația Creatorului cu omul. Psihologia Celui de sus fiind croită după cea a viitoarei
Facerea (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12355_a_13680]
-
-i fie încălcată autoritatea și celelalte apucături tipice rasei umane, vor fi întâlnite și la Atoatefăcător. Fiindcă, de exemplu - după ce El osândește pe om la cele mai mari cazne,... să facă din greu agricultură în condiții aproape imposibile,... să-și mănânce pâinea cu sudoarea frunții și celelalte, care mai de care mai anevoioase, după ce îi îmbracă pe amândoi făptașii în haine de piele ori de blănuri, de unde slăbiciunea fiicelor Evei de mai apoi pentru pieile jupuite ale animalelor, de pradă, mai
Facerea (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12355_a_13680]
-
mereu familiar-argotic unui termen dintre cele mai stabile: ,e un pic mai jmecher decît noi" (fanclub.ro); ,tu ești jmecheroaică sau jmecher ...?" (forum.softnews.ro). Modificarea consoanei poate fi asociată cu trunchierea - ,o prinde un crocodil mai jme și o mănâncă" (radio15fm); ,tu faci altfel pentru că ești mai jme" (price.ro). Mai marcat și mai rar e dujman, o formă care apare tot în contexte ironice, însoțită de alte trăsături non-stadard: ,Corect, Fane, să moara dujmanii tăi, dă baiat care ești
Ș/J by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12356_a_13681]
-
statul canadian, bietul, gazda acestei vizite, care iese cam șifonat nediplomatic din toată afacerea, stat care a primit generos în sînul său și a acordat cetățenia atîtor români neisprăviți, ratați, zațul societății noastre minunate, care au fugit de atîta bine mîncînd pămîntul... Lăsînd drumul liber spre înalta societate. Chenzină literară Este o rubrică mai nouă în "22". Adică, juma' de cronică. Sau o cronică la înălțimea importantei reviste franțuzești. }inută de un colaborator mai nou, dar cu nume: Tania Radu. Cea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12392_a_13717]
-
se năpustească cu întrebările, cealaltă, ca să vadă cui întoarce răspunsurile. Timp de trei ore cred că s-a spus tot. De ce a plecat fata în Suedia, fata e frumoasă, ce diferență e între ei, prăjituri ca la mama acasă, se mănîncă în avion, serios, ce, mai are copii din altă căsătorie, vă plictisiți acolo, nu, nu, e minunat, nu m-aș mai întoarce, păi, și cu pensia ce faceți, să o ia statul, dar pantofii ăștia sînt din Suedia, sînt luați
Și în chioșc fanfara cînta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12432_a_13757]
-
persoană la vârste diferite (și nu pot fi, căci unul e mort, iar celălalt în viață, cel puțin până la finalul filmului), pe cine interpretează Sergiu Nicolaescu? Fantomă nu e, deși îi mărturisește Anei Criveanu (Imola Kezdi) că el "nu există": mănâncă, doarme, face baie, se vede-n oglinzi și la sfârșit se și sinucide! Să fie atunci un impostor care se dă drept prințul Morudzi? Iarăși imposibil, din cauza flashbackurilor, din cauza fantomelor care-l vizitează ca să-i facă reproșuri pentru modul în
Atunci i-am condamnat pe toți la Orient Expres by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12434_a_13759]
-
de reclamele la produse electrocasnice și la fel de originale. Să citez, deci: "iubesc natura care-și pune straie noi", "se spune că iubirea aduce nefericire", "așa că vom privi această lume cu un dispreț olimpian", "am vrut să învăț și animalele să mănânce frumos", "credeam că doar acolo puteam trăi și respira" - tare-aș vrea să văd cum se poate una fără alta... Nu puteau lipsi nici citatele din literatura franceză (așa s-a obținut oare sponsorizarea de la Air France?), arhi-cunoscute și pomenite
Atunci i-am condamnat pe toți la Orient Expres by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12434_a_13759]
-
Balint Iulia,Odorheiul Secuiesc.Un instrument muzical care înlocuiește cimpoiul intitulat tâlv, meșterit dintr-un fruct numit tot tâlv și folosit anterior la tras vin din butoi este prezentat de Toader Busnea. Are și de ce să fie mândru, fructele se mănâncă de obicei, mai rar vezi să se facă din ele instrumente muzicale. Ocarinele sunt oferite de alt meșteșugar împreună cu "metoda de învățare", alfabet muzical pe care nu l-am putut desluși nefiind în domeniu. La toate aceste prezentări au predominat
Două evenimente by Violeta Ion () [Corola-journal/Journalistic/12474_a_13799]
-
de pâine și văzând că nu-și face datoria conectat fiind la priză, l-a pus pe aragazul încins. Rezultatul a fost incomparabil superior celui obținut cu un prăjitor clasic, ba, până să afle ce s-a petrecut, după ce a mâncat cu mare poftă pâinea prăjită, Haralampy a spus chiar că aceasta avea un gust discret de ananas sau, în orice caz, de fructe exotice. Una peste alta, pregătindu-se pentru o nouă zi de serviciu, în timp ce viziona cu coada ochiului
Laptop-ul ca prajitor de Pâine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12479_a_13804]
-
cu o frază care sugerează iluminarea: "Doamne, Dumnezeule, ce liniștite sînt cerurile!" Apoi totul cade brusc, într-o notație al cărei rost e - doar aparent? - negarea momentului anterior: "Rodica, la masă, prea absorbită de preocupările ei ca să stea ca lumea. Mînca iute, aplecată în farfurie." Ciudată și totuși nu atît de nebănuită fața aceasta a scriitorului de teatru absurd (pe care, mărturisește și aici, ar fi vrut să-l numească, simplu, teatrul nou). Folosesc oarecum reținut cuvîntul mistic. E un misticism
" Traiesc de un car de vreme. Am pierdut mult, mult timp" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12485_a_13810]
-
spectacol ! L.G.: L-ați cunoscut? Al.P.: Foarte puțin. Mă și intimidam să mă apropii de el. Dar l-am cunoscut. L-am văzut mai des, cînd am intrat la rîndul meu, fiind tînăr, la Jokey Club, și o vreme mîncam acolo la dejun și seara, și vedeam pe Argetoainu, pleca, venea, pleca, juca ce joc o fi jucat, bridge sau altceva...Îl vedeam, îl auzeam, nu îndrăzneam să mă bag fiindcă mă intimida foarte tare. Era o figură colosală ! L.G.
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
timp pe-aici de stat și de oftat!/ E oare ăsta raiul ce-ai visat?/ Se potrivește tot ce rabzi cu ce ți-au spus:/ că n-o mai fi de-acum nici jos, nici sus?// Asuzi cît zece și mănînci puțin,/ după strîmba rînduială-a lui Lenin.// Mănînci cît dau și ești mereu flămînd.// De mori de foame pentru-acești călăi,/ crezi c-or trăi mai bine strănepoții tăi?// Așa îți spun maimarii tăi stăpîni, și rîd/ pe cînd tu-ngălbenești mereu
Metalirismul lui Aron Cotruș (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12513_a_13838]
-
oftat!/ E oare ăsta raiul ce-ai visat?/ Se potrivește tot ce rabzi cu ce ți-au spus:/ că n-o mai fi de-acum nici jos, nici sus?// Asuzi cît zece și mănînci puțin,/ după strîmba rînduială-a lui Lenin.// Mănînci cît dau și ești mereu flămînd.// De mori de foame pentru-acești călăi,/ crezi c-or trăi mai bine strănepoții tăi?// Așa îți spun maimarii tăi stăpîni, și rîd/ pe cînd tu-ngălbenești mereu flămînd și hîd...// ai uitat că țara
Metalirismul lui Aron Cotruș (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12513_a_13838]
-
fundamentale ale universului Aglajei: circul, prestidigitațiile, iluzionismul, cruzimile inofensive, imaginare. în poemul Cartofii - care ne poate trimite cu gîndul și la tabloul lui Van Gogh -, iarna, o femeie "tricotează o tăcere lungă". Personajele întîmplărilor din prozele acestui volum "zboară și mănîncă lumină" (în Dumnezeu și zborul,) plîng cu lacrimi mari "cît capul", își scot "gîndurile din cap" cînd se duc la culcare, le "așează pe masa de prînz și le mîngîie" (Miss Pulup ), cîntă "cîntece de miere", transportă "geamantane pline de
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
victime ale sadismelor sau gingășiilor, investite fiind cu atributele unor ființe vii... în galeria de portrete de familie apar mătușile, unchii dar și bunica, cea care îi gătește Celui de Sus orez cu lapte, migdale și frișcă, din care acela mănîncă mai multe zile la rînd fiindcă era "flămînd de tristețe". Episodul conține "in nuce" finalul primului roman al Aglajei. Universul prozelor scurte nu este însă populat doar de cele "5982 kilograme de familie", de păpuși vii, de îngeri, șerpi, de
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]