4,285 matches
-
de prostii pe acolo? Nu uita, niciodată nu e prea târziu când ai o cauză dreaptă. Eșecurile ne sunt date în viață doar pentru a ne proba tăria. Trebuie să lupți, să lupți, să lupți. Lașitatea e o boală care macină pe mulți. Vocea ștrangulată din pricina enervării, ușoara congestionare a feței, saliva care i se cernea printre dinții tociți până la gingii, ochii mici, verzui, tulburi, în care cu greu mai pătrundea lumina, pleoapele umflate, roșietice, zbătându-se rar, rar. Tu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
vigoarea tinereții îl ajuta să se mențină la limita normalului. Cine-l vedea pe "bietul băiat" consumându-și energia în interminabile partide de fotbal, plin de vitalitate, transpirat, murdar, cu greu și-ar fi putut imagina chinurile interioare ce-l măcinau. Cât despre fetița Sidoniei, ei, bine, Fana a fost de la bun început o mediocră liniștită, nu-i auzeai nici gura. Era muncitoare în felul ei, singuratică, suportând cu greu indiferența mamei și atmosfera neprietenoasă din casa lor, mulțumită dacă era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
în cauză nu se simțea încă învinsă și intenționa să încerce să-și mai "refacă" odată viața, atunci era de preferat să plece din oraș, cât mai departe posibil, pentru că atâta timp cât "coana mare" ședea neobosită de veghe, ea, biată ființă măcinată de slăbiciuni, n-ar fi avut nici o șansă în încercarea-i disperată, absolut nici o șansă. Avea grijă Sidonia să-i zădărnicească planurile cu vreo aluzie spurcată, cu orice alte mijloace ce-i erau la îndemână, pentru că i se părea absurd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ai vecinei de la etajul trei, curioasă? Ce anume era esențial și demn, la ce anume merita să cugeți? Toate aceste gânduri o tulburau, o umpleau de mâhnire, se lăsa copleșită de inutilitatea acelor demersuri, neliniștea și îndoiala păreau să-i macine curajul și dramul de inițiativă, ca dintr-odată, apelul unui telefon, un scrâșnet de frână, pași cunoscuți urcând scara, să i se pară a fi de mare importanță, să-i aprindă sângele în vene iar ea să alerge desculță în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
câte ceva despre dificultățile avute pe parcursul campaniei de toamnă. Se dovedea a fi interesat de problemele sale, se implica cu totul în munca aceea cu oamenii, cu mașinile, cu clima. Totul era planificat, clar, dar obstacole se iveau tot timpul, se măcinau mereu nervi, se toceau relații. Carmina l-a întrebat dacă-l chema cu adevărat Dimitrie, și el i-a confirmat, da, chiar așa îl chema, mama lui care lucrase în învățământ își botezase toți fiii cu nume extrase din literatură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
o multitudine de stări dintre cele mai diverse, cu încântare, cu duioșie, cu spaimă, în acele revederi clandestine, reușeau să-și descopere toate valențele, dincolo de greaua încărcătură a zilelor, dincolo de fleacurile ce știau să le umple timpul și să le macine răbdarea. Porniseră de la bun început pe picior greșit. Ei doi parcă nu începuseră căsnicia de la anul zero, făcuseră un salt rapid, la foarte puțină vreme după ce spuseseră "da", fără să știe de ce, fără să știe cum, între ei intervenise acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ochii de la Adrian. — La ce te prinzi? repeta ea. Adrian dădu să deschidă gură ca să-i răspundă, insă exact atunci Șam reapăru în ușă dinspre vestibul. — Problema e să-i găsești punctul slab, călcâiul lui Ahile, secretul întunecat ce-o macină. Poate că n-are așa ceva, zise Adrian. — Toată lumea are, îl asigura Șam. Această remarcă păru să aibă un efect mai mare decât cel dorit de el. Tot Șam a fost cel care a rupt tăcerea încordata. — Păi, atunci... pa, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
bani îmi venea să strig, dacă pierdeți și șansa asta atunci vă puteți lua adio pentru totdeauna de la orice schimbare, cînd simt că mulțimea începe să se miște la unison de parcă era un mușuroi imens de furnici care se dezintegrează măcinat de o forță exterioară. Astea sînt niște grupuri dubioase, i-am făcut un semn lui Dendé, dar nu știu dacă m-a observat, cred că-l luase deja fluxul care ne împingea dintr-o parte în alta fără voia noastră
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
care-și făcuseră un scop în viață din ideea de onoare, curaj sau onestitate. Și, curios, tocmai acestora nu le-a ieșit niciodată. Cei care urmăresc cu încăpățînare o anumită țintă o fac doar din cauza unui complex ascuns care-i macină continuu, și nu din alte considerente, cum s-ar părea la prima vedere. Ne-am dat și noi seama că nu era decît o joacă, îi întrerupe Gulie șirul gîndurilor, dar voiam să o lungim cît mai mult posibil, mărturisește
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
o curețe de frunze. — Ciudat, zice Dendé, nu mi-am închipuit că Echinoxiul de Toamnă o să ne prindă tot pe poziții. Timpul nu e defel galanton cum credea cardinalul Mazarin pe vremea Regelui Soare, dar nici ca un dinte care macină totul cum spunea poetul Wieland puțin mai tîrziu, parafrazînd impresia lui Shakespeare din Măsură pentru măsură. Pînă nu demult, reia Bătrînul cu gîndul la traducerea din maghiară a episoadelor din Cronica unei zile însîngerate, credeam că băieții ăștia au o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
să scape de obsesiile Bătrînului care-l urmăresc ca niște fantome. — Problema e că n-ai de unde să știi niciodată ce e-n mintea lor cu adevărat, reia Roja, asta l-a dat gata și pe Bătrîn, și asta îl macină încă și acum. — Gol, zero, bate vîntul, imaginați-vă niște cearșafuri albe agățate la uscat pe o pajiște întinsă cît vezi cu ochii. Așa e mintea unei femei, e de părere Curistul, fîl-fîl, fîl-fîl, face vînt cu palmele ca să se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
adaugă și Curistul, un sfat e întotdeauna bine-venit, îl încurajează. Sînt sătul, de sfaturi, i-o întoarce Roja, indicațiile, povețele, astea l-au dus și pe el de rîpă, femeile, ce mai încoace și-ncolo. Hai recunoaște că asta te macină cel mai tare, zice șoferul, și o să te simți mai bine, ți-o garantez, îi promite. Te chinuie gîndul că te-a pricopsit cu o ceată de femei de care acum cînd el nu mai e în stare de nimic
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
niște eroi. M am pus deci și eu în mișcare, și m-am întors cît am putut de repede la locul crimei. Din tot cotețul nu mai rămăsese nimic, fusese împrăștiat de la un capăt la altul al bulevardului, făcut terci, măcinat sub șenilele tancurilor. În jur nici țipenie, pustiu ca într-o văgăună. Geamurile sparte de la Dalles aduceau cu niște forme de jivine negre, infernale. M-a cuprins o frică nemaipomenită cînd mi-am dat seama că totul se ducea de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
un succes obținut peste noapte. Am reușit într-adevăr să îmi ating scopul înainte de a împlini 30 de ani, dar cu cinci ani înainte eram îndatorat pînă peste cap, cu 20 de kg mai gras decît ar fi trebuit și măcinat de îndoieli. Banii deveniseră punctul central al existenței mele tocmai din cauza lipsei lor. Banii au exact importanța pe care le-o acorzi tu, iar cînd te afli în plină criză financiară devin peste măsură de importanți. Totuși eu trăiam cu
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
din urmă răspunsul la această întrebare. În adîncul sufletului meu nu credeam că a avea bani este un lucru bun. Îmi sabotam astfel propriul meu succes. Tatăl meu a trecut în lumea celor drepți după o boală ce l-a măcinat timp de 8 ani. Oamenii continuau să spună că murise deoarece se extenuase muncind prea mult. Eu nu voiam cu nici un chip să sfîrșesc la fel. Pe de altă parte nici nu voiam să fiu ca acei săraci care veneau
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
bogat să intre în rai". Privind lucrurile din această perspectivă, voiam să fiu bun și credeam că a fi sărac este un lucru bun. Dar voiam și să fiu bogat pentru că aveam oroare de sărăcie. Aceste conflicte interioare m-au măcinat mult timp, deși știam că atîta vreme cît valorile sînt în disconcordanță nu voi ajunge nicăieri. În cele din urmă am făcut o încercare de a deveni bogat. Așa cum se întîmplă de obicei cînd încercăm să facem un lucru, simpla
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
sat, Îi cunoștea preferințele și tot ceea ce Îi producea bucurie și orice zâmbet ori râs zglobiu se repercuta și-n sufletul ei frumos. Victor se obișnuise cu noua sa viață deși gândurile de a ajunge iar la standardele precedente Îl măcinau continuu, suporta cu stoicism, voia să scape de bordeu, să-și facă o căsuță a sa și să demonstreze câtorva necredincioși că poate sta pe propriile picioare. Începuse lucrul la casă, fire bună și suflet mare Victor era ajutat de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
nu-s vinovați!). Vărul era cam „afumat”, nu a vrut să mănânce dar a solicitat un pahar cu vin. Bunicu’ Ghiorghi, fire hotărâtă, comandă: Sârba, de la capăt! Începură În aceiași formulă și formație. Văzând și auzind cam ce făină se macină la moară, moș Sava a renunțat la cealaltă jumătate de pahar cu vin și a luat din cotruță sucitorul și a ciocănit ușa pentru a găsi „partea care cântă” și cu ajutorul instrumentului de import, Întrun fel care l-a uimit
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
lui Dumnezeu, legea Lui, este ca omul să nu curvească și să nu preacurvească, să nu aibă sexul ca preocupare de bază și-n exces, pentru că-și epuizează sursa vieții sufletului, nu se mai simte în siguranță într-un corp măcinat de păcate“ etc. Alte considerații cu același subiect alunecă în ridicol: „Într-una din zile observai că Petrovka (așa-i ziceam Petrei, rusificând-o, și îmi plăcea noul nume), își examinează cu atenție sexul; și-l mângâia, și-și scotea
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de la tine. / În dreapta trimiteai un zâmbet, în stânga o dulce bezea, / Privirea când ți-am întâlnit-o spunea că vrei să fii a mea. Văzusem lacrima din suflet și masca ce-o purtai pe față, / A tinereții tale suferință ce-ți măcina plăpânda viață. / Cu multă grație ai acceptat, la acel dans să te invit / În pașii valsului celebru, în șoaptă te-ai destăinuit.“ În mod curios, pe ultima copertă a cărții, Dan Cojocaru, recomandându-l pe Ilie Marinescu cititorilor, pretinde că
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
strâmb, pe chica-ncărunțită.“ (Moara) Reluăm, siderați. Moara are o roșață a sfiiciunii stropită de comorile astrale! Cu alte cuvinte, ea nu este de vânt sau de apă și nu este prevăzută cu o roată de piatră imensă cu care macină boabele de grâu, frecându-le pe o altă roată, imobilă, ci are o roșeață a sfiiciunii stropită de comorile astrale! Iar de măcinat macină altceva decât boabe de grâu și anume destinul lumii însetat de soare în mările absentelor soroace
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
vânt sau de apă și nu este prevăzută cu o roată de piatră imensă cu care macină boabele de grâu, frecându-le pe o altă roată, imobilă, ci are o roșeață a sfiiciunii stropită de comorile astrale! Iar de măcinat macină altceva decât boabe de grâu și anume destinul lumii însetat de soare în mările absentelor soroace! Autorul crede că această scandare a unor enormități este poezie. Nu este. Putem vorbi mai curând de o retorică goală, foarte sonoră, dar goală
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
putrede; ochii descompuși în orbite cenușă cu ceva urme de cer rânced pe fundul fântânilor; fruntea despicată a secetă Carul Mare a tras brazdă adâncă până și-a rupt spițele într-un gând; obrajii scrijeliți de vânt piatra de moară macină bobul de grâu în intenția plugarului, piatra de om ține evidența desfrunzirilor în grădina lui Dumnezeu; buzele înțelenite în nerostire maci roșii pe calea ferată adulmecând depărtările; mâinile, da, mâinile două smerite semne de exclamare imitând sărutul palmelor sub icoană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
camuflată în nuanțe violacee, pe ascuns, se depănușa prin toate ungherele. Secretele, iluzii despuiate sub intimitatea grinzilor și multă patimă. Gustul, vamă a trupului secat de memorie. Mai târziu, mălaiul proaspăt două părți făină de grâu necernută, două de popușoi măcinat toamna, după cules, mălaiul, cea mai delicioasă prăjitură, aburea fiece gând poposit în cătunul bunicilor. Mirosul, poate cea mai răzbătătoare provocare: ieși naibii din putreziciune și adulmecă câmpiile! Ele nu se descompun nici măcar iarna, ele dorm câteva nopți în rădăcini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
un clopot ce chema la miezonoptică. De sub plapumă, în tindă, descuia cufărul, dosea revista în sân și... înapoi, sub plapumă, până în zori, când haremul trebuia să fie găsit cu ușile ferecate. Un sentiment ciudat, ceva între ură și păcat, îi măcina sufletul. Mai târziu și-a dat singur răspunsul: pe de o parte, era gelos pe tată-său și, pe de altă parte, se simțea complice cu el la incest. Toate 40 erau femeile lui; el, câteva ore, la lumina lunii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]