1,430 matches
-
lui coapte pe îndelete timp de o iarnă întreagă și o primăvară întîrziată, coșurile cu nuci stăteau triste într-un colț, cine să mai facă și cozonaci?! Iarbă cîtă vedeai cu ochii, magazia cu scînduri și coșuri și lăzi de mălai și sape și lopeți și coase și săpăligi și plug și grapă ... și cîte și mai cîte alte lucruri adunate într-o viață de om harnic ... Și marea suferință, care îi tulbura și puțina bucurie pe care o mai avea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 55-56 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356743_a_358072]
-
avut doi bărbați, pentru că avusese ea perioada ei de absență, de care își amintea, dar neclar, cînd umbla aiurea prin casă, lua găleata și nu știa cu ce intenție, se apuca de mămăligă și nu-și amintea unde a pus mălaiul, deși punga era la ea în mînă și se mira că a pus ceaunul cu apă pe foc, o mai scotea din tulbureală o îngereasă, de care nu-și mai amintea cum o chema, dar avea un nume de varză
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
la gimnastică și masaj. Asta am spus și nurorilor. De aceea mă cheamă când au neapărata nevoie. Alte bunici plâng că vor să stea numai cu nepoții. Greșit. Tinerii de azi au impresia că noi “ne-am mâncat traiul și mălaiul” , si nu mai avem nimic de făcut. Noi trebuie să le arătăm că nu este așa. Într-o zi m-am dus la nepoata mea, Catinca. Era răcita și nu mersese la grădiniță. Cum nu avea febră și se simțea
BUCURIA ÎNTOARCERII ÎN TIMP DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355617_a_356946]
-
ce-aude la alții și ce-i trece prin cap. - Eu am pân cap doar grijile zilei de mâine ... - Dar, tale-ai auzit de extratereștri ? - Zi-mi ș mie, mai pe limba noastră, că văzui extra, doar pe punga dă mălai ... - Se zice, că în cosmos, în afara pământului, prin stele, trăiesc pitic verzi, cu capul mare și isteți foc ... - Zice, zice, da'cine zice, ăla nu-i citov la minte. Dac-ar hi, pân stele, cu ce să vie, dân lumina
ĂI DIN STELE, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355720_a_357049]
-
suburban). Că o mișcare să fie populară, trebuie ca șeful mișcării să fie popular. • Eu caut perfecțiunea la alții, că la mine m-am cam lămurit (Beatrice Vaisman). • Ce sunt marțienii? Cei născuți într-o marți... Nu poți să ai mălai în gură și să fluieri în acelas timp (folclor). Fiecare e responsabil pentru iresponsabilitatea să. • Musca verde e ecologică? Orice gască mănâncă boabele care-i plac, nu cele care-i trebuie (Nae Cernaianu) Dascălii proști sunt urâți de zei (zicere
ZICERI (45/46) TANGO & JOS PĂLĂRIA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346077_a_347406]
-
tu șmen, Nici pe blat n-am mers pe tren, Alintat ... nu sunt de loc C-aș fi bou sau dobitoc, Nici măcar ... mai știu și eu, Să mă calce pe bombeu; Nu-s oprit de polițai Să mă-ntrebe de mălai, Șpagă, n-am dat nimănui, (Nu primesc ... ai dracului!) Nu tu ceartă, nu scandal, Ori cafteală la vreun bal, N-am primit de mult, v-o jur, Din senin un șut în cur, Nici măcar un bobârnac, Nu știu ce să mă mai
SCRISOARE CĂTRE AMICII DIN ŢARĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346145_a_347474]
-
a strigat în cor mulțimea. Între timp, cu scripca în subțioară, a ieșit în față Drăgușin. - Boierule! Noi nu dorim să fim dezrobiți. Nu dorim să fim liberi. Ca robi, matale, boierule, ne dai toamna cele necesare: un bă-nicior de mălai, unul de făină, îmbrăcăminte pentru puradei, lemne de foc, de toate! Dacă vom fi dezrobiți..., cine ne mai dă astea? - Trebuie să ne descurcăm singuri! a strigat o pirandă din mulțime. - Dragi consăteni! Nu am ce să fac! Legea e
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
târziu să-i scoatem să-i mâncăm. Zis și făcut, cu toată frica să nu fi aflat bunicul de pățania mea o iau spre casă, ajuns acolo vedeam că habar nu aveau, mă pun eu să mănânc o turtă de mălai cu lapte de te lingeai pe bot de bună ce era și mă culc în pătuțul meu, care îmi era tare drag, fără să scot un cuvânt. În acel pătuț a mai crescut un văr de al meu, atâta era
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 10 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370963_a_372292]
-
granturco, germ. turkischier Weiz, magh. torokbuza (alături de kukorica, tengery), fiind adus de turci, dar e interesant că turcii însiși numesc planta misir adică „din Egipt“. Nici una din aceste denumiri nu se găsește în limba română unde porumbul se mai cheamă mălai în Țara Românească, cucuruz în Ardeal, păpușoi în Moldova. De ce românii i-au zis porumb? Iată o întrebare la care specialiștii au răspuns în mai multe feluri. Lingviștii au făcut apel la compararea culorii roșiatice a mătăsii ca și a
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI PORUMB de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369868_a_371197]
-
Acolo am făcut eu primele exerciții de gimnastică la inele! Legase cu frânghie împletită în patru, din cea veche de rufe a mamei, două inele aproximativ rotunde, adică două mânere, de fapt, de la niște lăzi vechi în care se păstra mălaiul și făina, pe care le-a aruncat tata din magazie, înlocuindu-le cu altele noi lucrate chiar de mâinile lui pricepute la toate. Era o creangă groasă, solidă, a bătrânului dud, existent înainte de a se însura tata și a-i
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
paie, Focul când e-n clăi cu fân, De la Curte vin acum, Lazăr, Ciorbea sunt cu mine, Unic drum! Dreapta " toată-l înconjoară, Și-l petrec cu chiu... Mult vai!... Și se țin de dânsul scai, " Vrem trieri anticipate, Plus mălai!..." Nu e chip să-i faci cu buna, Vor și dânșii... Vor un os! Și se tânguie zelos, În alegeri nu prea fost-au, De folos! Constituția-nvârtește, Ca să-și facă-n jur ocol, Toți tâlharii vor obol, Iar mulțimea
ŢARA PE ULIŢĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370547_a_371876]
-
avea obiceiul să o scuture după ce familia termina de mâncat. La fel face și mama mea, iar eu mă gândesc că acest obicei al scuturatului feței de masă e comun tuturor gospodinelor din Transilvania. Suntem risipiți ca un fel de mălai al orbilor, dar ne adună pe toți această carte între două coperți tari. Suntem firimituri de istorie, trăită în direct. Mai este însă și un alt motiv pentru care Coșmarul din Balcani „m-a prins” de la bun început: stilul. Nu
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]
-
floare, / o blond ovală / ca o lumină / îmi zâmbește / pentru prima oară. / Ca un zefir, un dor / în liniște ating / și mă simt / întors în mine, / munte în piatra sa”. Vocabular pitoresc, iscusință asociativă. „bâldâbâc de piatră verde, / verde de mălai gălbui - / broasca sare-n apă, pleosc, // de la bob spre verde sare, / de la unu pân’ la toamnă, / de la trei și până-n iarnă // mămăliga-n patru-o dau, / ceapa-n patru eu o sparg, / floarea floarea își desface // și mai mult de
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
la D.N.A. --Dom’ primar, mă nenorociți, dom’ primar! începu să plângă Pascu zis Bucluc, căzând în genunchi. A fost o idee tâmpită, că mai bine îi rezolvam de la început problema amărășteanului și îi luam parnusa, că omu’ e darnic la mălai. Vă dădeam și dumneavoastră porția de rigoare, nu mă durea capul. Acum mă dau cu el de pereți ( începu să dea cu capul de podea și să plângă), că tâmpit am fost. --Și de ce n-ai făcut așa, Buclucule, că
SRL AMARU-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369750_a_371079]
-
mă dau cu el de pereți ( începu să dea cu capul de podea și să plângă), că tâmpit am fost. --Și de ce n-ai făcut așa, Buclucule, că ne-am rugat și noi de tine, fără să-ți cerem din mălaiul tău, numai să ne scapi de beleaua asta. Ai văzut ce tămbălău a ieșit. --De, dom’le primar, mintea românului, a după urmă. --Ai fost lacom, Buclucule, ai fost lacom! Ai întins botul la funcția mea. Nu știai că am
SRL AMARU-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369750_a_371079]
-
bălțate Sudalme sure bucură peisajul, Poemele sunt frânte, lăbărțate, Pe vârfuri e actor cabotinajul. Și nimeni nu visează o minune. Un boloboc de logică e traiul, Pe-aici e mort și timpul în tăciune Și luna nu-și mai vântură mălaiul. Ci tu ești doar un pumn de sărăcie Dar eu te simt, comună de pe zare. Luceafăr înălțat în veșnicie Cu Dumnezeu în frunte și altare. ----------------------------------------------- Publicată în „ZARATHUSTRA”, ianuarie 1941, Buzău, placheta 3 și „UNIVERSUL LITERAR”, an I, nr. 10
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
Norvegia nu se găsește decât brânză topită și este finlandeză, la cutii de 200 gr. Cel puțin așa s-a întâmplat pe unde am fost noi. Produse pe care le consumăm în România, ca varză acră, frunză de viță, brânză, mălai, mirodenii, etc., le găsești doar la magazinele arăbești. Prin zona Lodingenului pe o rază de peste 150 km nu se găsesc asemenea magazine. Acela era singurul magazin cunoscut din zonă. Cum arabul pe care l-am salutat cu un Selam Alekum
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370215_a_371544]
-
puternică pașă a sultanului era umilită, Marea lui oaste a semilunei când a fost zdrobită, În avânt de Vodă, spahii și ieniceri stupefiindu-se, Doar vechii Ionei murdari în”sati.. convertindu-se! Luat în râs și denumit de transilvănenii confrați, ”Mălai Vodă, dar preamărit de creștinii balcaiunați, Cunoscătorii păcii realizate de - ”Steaua Răsăriteană” , N-au mai văzut un alt 'liant de izbăvire pământeană! Pe când striga atât de tare "moldoveni confrați!" Avântându-se-n câmpii de lupte far'a lui aliați, Chiar
ODĂ PRIMULUI UNIFICATOR! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370265_a_371594]
-
mentalitatea sau metehnele, eu figuram ca având “ bube în cap’’...!!!??? Da, figuram pe lista celor cu bube-n cap, că doar intangibilul C.S.M. și jurnaliștii de senzații tari se exprimă plastic...Și...de ce s-ar obosi să verifice veridicitatea informației ?! Mălai să iasă...Ce contează că și ei se comportă mai rău sau la fel, că cei pe care vor să-i critice sau să-i supună oprobiului public, tocmai pentru... ’’mălai’’ ... Dacă sunt vinovați, da, foarte bine! Trebuie bine mustruluiiti
CUM TE TREZESTI CU... BUBE-N CAP ...IN STATUL NOSTRU DE DREPT de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1178 din 23 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353500_a_354829]
-
Și...de ce s-ar obosi să verifice veridicitatea informației ?! Mălai să iasă...Ce contează că și ei se comportă mai rău sau la fel, că cei pe care vor să-i critice sau să-i supună oprobiului public, tocmai pentru... ’’mălai’’ ... Dacă sunt vinovați, da, foarte bine! Trebuie bine mustruluiiti, urechiati , arătați cu degetul...Dar, Doamne ,iarta-ma, ce caut eu pe acea lista?!... Ce cuat eu printer ei?!...Chiar , n-ai nicio vină?!; sunt convinsă că vă veți întreba...Ba
CUM TE TREZESTI CU... BUBE-N CAP ...IN STATUL NOSTRU DE DREPT de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1178 din 23 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353500_a_354829]
-
Vara, coboarau la câmpie cu căruțele încărcate cu produsele lor și le vindeau gospodarilor de pe la satele de șes sau chiar prin târguri. Uneori executau un fel de troc de produse, întorcând-se acasă cu căruța plină de făină de grâu, mălai și alte alimente precum zahăr, sare, petrol lampant, vase, dar și cu materiale de îmbrăcăminte, pânză, ață, articole de pielărie, opinci, foarfeci, cuțite, dălți, topoare... Îmi aduc aminte de un cântec pe care l-am auzit în copilărie cântat de
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
în Ediția nr. 1187 din 01 aprilie 2014. Găinușa cea pestrița, Galeș privește spre soare. Strigă puii din portița Și-i îndeamnă la mâncare. ‘I apară de coțofene Și-și infoaie-n evantai, Toată podoaba de pene Peste vasul cu mălai. Gălbiori,cu gât golaș, Se-adapostesc puișorii, Numai unul, măi poznaș, Aleargă urmărind norii. Și-atunci ,cănd răpăie ploaia, Se-ndreapta spre adăpost: În coteț sau în odaia Unde la clocit au fost. Citește mai mult Găinușa cea pestrița,Galeș
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
1187 din 01 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Găinușa cea pestrița, Galeș privește spre soare. Strigă puii din portița Și-i îndeamnă la mâncare. ‘I apară de coțofene Și-și infoaie-n evantai, Toata podoaba de pene Peste vasul cu mălai. Gălbiori,cu gât golaș, Se-adapostesc puișorii, Numai unul, măi poznaș, Aleargă urmărind norii. Și-atunci ,cănd răpăie ploaia, Se-ndreapta spre adăpost: În coteț sau în odaia Unde la clocit au fost. Îi cheamă cu-n cloncănit Găină, a
GAINUSA CEA PESTRITA de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353698_a_355027]
-
mititel... Geaba leapșa-ți pe ouate, Geaba te-ai pârlit din nou, La mata același blat e Pe-o franzelă și un ou... În campanie guriștii Îți promit trai pe vătrai Și votezi iar fripturiștii Pe un zahăr și-un mălai... Ți-au promis un trai ca-n UE, Ca un neamț, ca un francez, Dar mata te-alegi cu... nu e Pe-o făină și-un orez... Pun pe lista lor și morții, Mama lor de maimuțoi, Dar mata îi
PĂCĂLICI DE-AI LUI ILICI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353727_a_355056]
-
Țării Loviștei. Acest orășel de munte își are legenda și istoria sa. Numele i-ar veni de la un lotru (haiduc), pe nume Breazu. Se zice că pe timpuri valea Lotrului era „patronată” de cinci lotrii: Breazu de unde vine numele Brezoi, Mălai de unde se trage numele localității Mălaia, Ciungu al cărui nume a lăsat moștenire satul Ciunget de pe Latorița și Voinea de unde provine numele vestitei stațiuni Voineasa. Orașul Brezoi se află pe cursul inferior al Lotrului. Dar el cuprinde și o serie
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]