506 matches
-
păstrat și astăzi. Prima atestare documentară: într-un hrisov de la Ștefan cel Mare din 15 septembrie 1498 este menționat satul Mălini. Din aceeași sursă aflăm că la 21 martie 1551, Iliaș al II-lea Rareș întărește Mănăstirii Voroneț întreg satul Mălini. Zece ani mai târziu, Alexandru Lăpușneanu donează Mănăstirii Slatina satul Mălini, împreună cu satele Drăceni și Găinești rămânând sub administrarea mitropolitului Grigorie până la 1864, când are loc secularizarea averilor mănăstiresti. În 1821, locuitorii de aici sunt martorii trecerii trupelor eteriste si
Comuna Mălini, Suceava () [Corola-website/Science/301969_a_303298]
-
cel Mare din 15 septembrie 1498 este menționat satul Mălini. Din aceeași sursă aflăm că la 21 martie 1551, Iliaș al II-lea Rareș întărește Mănăstirii Voroneț întreg satul Mălini. Zece ani mai târziu, Alexandru Lăpușneanu donează Mănăstirii Slatina satul Mălini, împreună cu satele Drăceni și Găinești rămânând sub administrarea mitropolitului Grigorie până la 1864, când are loc secularizarea averilor mănăstiresti. În 1821, locuitorii de aici sunt martorii trecerii trupelor eteriste si turcești spre și dinspre Mănăstirea Slatina. Prin legea din 1864, Mălinii
Comuna Mălini, Suceava () [Corola-website/Science/301969_a_303298]
-
Mălini, împreună cu satele Drăceni și Găinești rămânând sub administrarea mitropolitului Grigorie până la 1864, când are loc secularizarea averilor mănăstiresti. În 1821, locuitorii de aici sunt martorii trecerii trupelor eteriste si turcești spre și dinspre Mănăstirea Slatina. Prin legea din 1864, Mălinii împreună cu satele văii: Suha Mare, Suha Mică și Săscuța formează o singură comună. În perioada interbelică, Mălinii au fost reședința unei plăși a județului Baia. În august 1944, a căzut în lupta cu trupele germane primul ofițer român după momentul
Comuna Mălini, Suceava () [Corola-website/Science/301969_a_303298]
-
averilor mănăstiresti. În 1821, locuitorii de aici sunt martorii trecerii trupelor eteriste si turcești spre și dinspre Mănăstirea Slatina. Prin legea din 1864, Mălinii împreună cu satele văii: Suha Mare, Suha Mică și Săscuța formează o singură comună. În perioada interbelică, Mălinii au fost reședința unei plăși a județului Baia. În august 1944, a căzut în lupta cu trupele germane primul ofițer român după momentul insurecției armate, căpitanul V. Teodoreanu cunoscut sub numele de “eroul de la Mălini”. În 1963 a avut loc
Comuna Mălini, Suceava () [Corola-website/Science/301969_a_303298]
-
singură comună. În perioada interbelică, Mălinii au fost reședința unei plăși a județului Baia. În august 1944, a căzut în lupta cu trupele germane primul ofițer român după momentul insurecției armate, căpitanul V. Teodoreanu cunoscut sub numele de “eroul de la Mălini”. În 1963 a avut loc inaugurarea casei memoriale “Nicolae Labiș”, casă în care a trăit poetul; anual în cadrul concursul de poezie “Nicolae Labiș” de la Suceava sunt decernate premiiile câștigătorilor. Mălinii se află într-o zonă muntoasă a cărei climă se
Comuna Mălini, Suceava () [Corola-website/Science/301969_a_303298]
-
armate, căpitanul V. Teodoreanu cunoscut sub numele de “eroul de la Mălini”. În 1963 a avut loc inaugurarea casei memoriale “Nicolae Labiș”, casă în care a trăit poetul; anual în cadrul concursul de poezie “Nicolae Labiș” de la Suceava sunt decernate premiiile câștigătorilor. Mălinii se află într-o zonă muntoasă a cărei climă se caracterizează prin ierni lungi și reci, primăveri ploioase, iar verile sunt uneori calde și uscate, uneori răcoroase, specifice fiind secetele scurte si dese. Cantitatea medie de precipitații este în jurul valorii
Comuna Mălini, Suceava () [Corola-website/Science/301969_a_303298]
-
uneori calde și uscate, uneori răcoroase, specifice fiind secetele scurte si dese. Cantitatea medie de precipitații este în jurul valorii de 780-800 mm/an. Vara ploile torențiale însoțite de grindină provoacă pagube mari culturilor. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mălini se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,67%). Pentru 2,68% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Mălini, Suceava () [Corola-website/Science/301969_a_303298]
-
este Sfânta Mănăstire Râșca, este așezată în depresiunea cu același nume, ce face trecerea de la Carpații Orientali la Subcarpații Moldovei, Podișul Moldovenesc și lunca râului Moldova. Din punct de vedere administrativ, se învecinează cu urmatoarele comune: Bogdănești, Baia, Cornu Luncii, Mălini și Boroaia (din județul Suceava) și Vânători și Pipirig (din județul Neamț). Din punct de vedere genetic, Depresiunea Râșca a luat naștere prin eroziune selectivă, fiind o depresiune de contact litologic dezvoltată la linia a două domenii geologice diferite, respectiv
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
comuna Valea Moldovei aparține județului Suceava fiind așezată în partea central-sudică a acestuia. Teritoriul ei se învecinează la N cu comuna Capu Cîmpului, la N-E cu comunele Păltinoasa, Drăgoiești și Cornu Luncii, la S-E cu comunele Slatina și Mălini și la N-V cu teritoriul orașului Gura Humorului. Localitățile ce compun comuna Valea Moldovei sunt legate între ele prin drumul județean 177 C. Legătura cu comuna Capu Cîmpului (reînființată în noiembrie 2003), și cu orașul Gura Humorului (situat la
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
Humorului și Suceava) se face peste râul Moldova pe Podul Izvor, iar cu D.N. 17 (spre Fălticeni) pe Podul Berchișești, pod recent reabilitat și modernizat. Legătura între comuna Valea Moldovei și cele două comune învecinate ]n partea de S-E, Mălini și Slatina, se face pe drumuri comunale, pietruite, ce constituie o altă cale rutieră spre municipiile Fălticeni și Suceava. Cele mai apropiate oașe importante de comuna Valea Moldovei sunt: Comuna se invecineaza cu: - teritoriul comunei Capu Cîmpului, la vest; - teritoriul
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
300 de sângeri, 100 de stejari (cu o lungime de șase palme), 100 de clocotici (sunătoare), 300 de cireși, 300 de dârmoji, 100 de frasini, 200 de soci, 100 de fagi, 100 de iove (o varietate de salcie), 400 de mălini, 500 de trandafiri sălbatici, 500 de bucăți de tamariscă (cătină), alături de meri,peri și vișini sălbatici. Același raport indica faptul că aceste plante pot fi găsite în zone împădurite de pe malurile Putnei, ale Bistriții, cât și în apropierea moșiei Mărășeștilor
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
de jugaștri, 600 de cireși, 600 de ulmi, 400 de aluni, 400 de carpeni, 300 de călini, 400 de corni, 200 de dârmoji, 400 de clocotici, 500 de sângeri, 300 de pădureți, 200 de plopi, 200 de soci, 200 de mălini și 1.500 de bucăți de lemn câinesc. Întreaga comandă urma să fie adusă „din pădurile clerului cele mai apropiate”. În 1860 ministrul de interne Mihail Kogalniceanu a dispus pentru prima dată luminarea parcului cu felinare ("„fânare”"), licitație câștigată în
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
sirnple. C. avium (cireș sâlbatic) are fructele drupe sferice, dulci-amărui. C. vulgaris Mill. (vișin) are fructe astringente. În medicina populară se folosește și scoarta, ca febrifug și antigutos. Din această subfamilie mai fac parte genurile: Armeniaca (cais), Amygdalus (migdal), Padus (mălin). Este format din plante lemnoase sau erbacee, cu rădăcini ce fac simbioză cu bacterii fixatoare de azot atmosferic. Florile sunt de obicei zigomorfe, pentamere, cu androceu gamostemon sau dialistemon și cu gineceu monocarpelar, din care se formează fructul, numit păstaie
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
pe urmele lor. Vitoria și Gheorghiță pornesc pe valea Negrei pe urmele turmelor de oi, trecând prin Șaru Dornei, Păltiniș, Dârmoxa, Broșteni, Borca și Sabasa și traversând apoi Pasul Stânișoara (pe Drumul Talienilor) până în Suha (localitate înglobată astăzi în satul Mălini). Ajunsă la Suha, Vitoria află de la crâșmarul Iorgu Vasiliu și de la soția lui, Maria, că au trecut acolo prin toamnă numai doi oieri și nu trei. Cei doi oieri, Calistrat Bogza și Ilie Cuțui, locuiau în valea Doi Meri și
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
frunze sunt căutate de copii, pentru gustul lor acrișor. "Prin grădinuțe", racovicencele cultivă cu pricepere flori ca: trandafiri, panseluțe, coprine(narcise), garoafe, crini, ruji(gherghine), regina nopții, busuioc, tămâița, calapăr, flori de paie, sulumini(gălbenele), la loc de frunte fiind „mălinul”(liliacul) și florile albe(iasomia). Prin case cultivă plante ornamentale ca: țâtronul(lămâiul), leandru, urzica moartă, begonia, crăciuneasa, cercelușii și diferite specii de cactuși numiți de localnici „limba soacrii". În păduri este comun ursul, nărăvit uneori nu numai la vitele
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
de către unchiul său, episcopul Sofronie Miclescu. A fost hirotonit ierodiacon (23 aprilie 1843), ieromonah (31 noiembrie 1848), fiind hirotesit apoi protosinghel și arhimandrit. Între anii 1851 și 1858 este egumen la Mănăstirea Slatina, când a înființat o școală în satul Mălini pentru copiii țăranilor. La 2 februarie 1855 a fost hirotonit arhiereu titular cu titlul “Hariupoleos". Activează ca membru în Divanul Ad-hoc (1857). Pentru o perioadă, PS Calinic este numit ca locțiitor de episcop la Huși (8 noiembrie 1858-15 ianuarie 1861
Calinic Miclescu () [Corola-website/Science/310823_a_312152]
-
din Brăila. Meșterii zidari care au construit biserica au fost din comuna Boroaia. Pictura bisericii în tehnica frescă a fost începută în anul 1985 de pictorul bisericesc prof. Constantin Călinescu din Iași (1907-1985) și de ucenica sa, Iulia Handragel din Mălini, iar după moartea profesorului a fost continuată de ucenică și de presbitera Elena. Biserica a fost sfințită la data de 11 septembrie 1988 de către P.S. episcopi Pimen Suceveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Eftimie Luca, Episcop al Romanului și Hușilor
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
sub directoratul lui János Nagy. La data de 30 decembrie 1952, se înființează un Teatru de Stat (denumit ulterior „Dramatic”, iar în prezent „Municipal”) cu sediul inițial în sala cinematografului „Popular”. La inaugurare, a avut loc premiera spectacolului "Crângul de mălini" de Al. Korneiciuk, în regia lui Octavian Rappaport. De atunci și până în prezent s-au jucat peste 350 de premiere și mii de spectacole. Un moment de referință în istoria teatrului băimărean l-a reprezentat activitatea lui Mihai Dimiu (devenit
Teatrul Municipal din Baia Mare () [Corola-website/Science/314131_a_315460]
-
h = 0,15 m Refacere apărare de mal cu gabioane, L = 20 m, zonă pod DJ209A Refacere drum DJ 178B, sat Grănicești. Refacere drum DJ 175, sat Bobeica. Refacere pod de beton armat peste pârâul Suha Mare, zona Buzdugan, comuna Mălini Refacere pod din beton pe DJ 209A peste pârâul Suha Mare, sat Mălini Refacere drum DJ 209L, sat Pleșa, 9-11+500. Spălare balast pe o lungime de 2,5 km, l 5 m Refacere podeț pe DJ 176 la km
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
zonă pod DJ209A Refacere drum DJ 178B, sat Grănicești. Refacere drum DJ 175, sat Bobeica. Refacere pod de beton armat peste pârâul Suha Mare, zona Buzdugan, comuna Mălini Refacere pod din beton pe DJ 209A peste pârâul Suha Mare, sat Mălini Refacere drum DJ 209L, sat Pleșa, 9-11+500. Spălare balast pe o lungime de 2,5 km, l 5 m Refacere podeț pe DJ 176 la km 18+500, în sat Moldovița Refacere drum DJ 174 pe o lungime de
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
acces; L = 75 m; l = 2 m; h = 1,5 m Refacere suprastructură din balast rețea stradală Zona Bălănești (zona confluență cu pr. │ │ │ │ │Havriș); rupt drum pe L = 4 m; l = 5 m; h = 1 m Refacere, zona Săvoaia, sat Mălini, apărare de mal stâng din căsoaie de lemn lestate cu │ │ │ │ │piatră L = 40 m, pentru punerea în siguranță a drumului comunal Refacere apărare de mal stâng prin deviere curs, L = 500 m, l = 20 m pentru punerea în │ │ │ │ │siguranță a
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
cu │ │ │ │ │piatră L = 40 m, pentru punerea în siguranță a drumului comunal Refacere apărare de mal stâng prin deviere curs, L = 500 m, l = 20 m pentru punerea în │ │ │ │ │siguranță a Străzii Oborului, zona Piață în dreptul stației de epurare sat Mălini Refacere drum comunal suprastructură din balast strada Chilia, sat Mănăstirea Humorului, │ │ │ │ │L - 800 m, l - 4 m, h - 20 cm, 640 mc Refacere drum comunal suprastructură din balast strada Găleșeni, sat Mănăstirea Humorului, │ │ │ │ │L - 500 m, l - 4 m, h
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
(n. 2 decembrie 1935, Poiana Mărului, comuna Mălini, județul Baia, în prezent județul Suceava - d. 22 decembrie 1956, București) a fost un poet român. Criticul Eugen Simion l-a supranumit „buzduganul unei generații”. A fost fiul învățătorilor Eugen și Ana-Profira, iar școala primară o începe în satul natal
Nicolae Labiș () [Corola-website/Science/297551_a_298880]
-
satul natal în clasa mamei sale. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial tatăl pleacă pe front, iar familia se refugiază în comuna Mihăești, satul Văcarea, lângă Câmpulung-Muscel. În mai 1945, familia se întoarce în Moldova și se stabilește la Mălini. A urmat Liceul „Nicu Gane” din Fălticeni între anii 1947 - 1951, perioadă în care scrie versuri, iar la sfârșitul lui 1950, participă la o consfătuire a tinerilor scriitori din Moldova, în calitate de secretar al cenaclului literar din Fălticeni, care are loc
Nicolae Labiș () [Corola-website/Science/297551_a_298880]
-
realizat o reparație capitală a acoperișului, prin extinderea șarpantei și acoperirea bisericii cu tablă de cupru, după proiectul arh. Virgiliu Polizu. Lucrările au fost executate de firma RESTACO, condusă de ing. Mihai Bradu, printre meșteri aflându-se o echipă din Mălini. Șarpanta a fost extinsă cu un metru, folosindu-se lemn de stejar. Apoi, s-a înlocuit circa 1.100 mp de tablă zincată cu tablă de cupru achiziționată de la un furnizor din Brașov. Cheltuielile de reparație au fost suportate de
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]