33,140 matches
-
cult, manuscrise, tipărituri, inclusiv Cazania de la 1643 a lui Varlaam. Întemeiată în 1655 de Episcopul Ghedeon al Hușilor, Mănăstirea Sihăstria a fost rectitorită în 1734 de Episcopul Ghedeon al Romanului. Prădată și incendiată de turci în 1821, refăcută în 1824, mănăstirea este părăsită între 1870-1909, renașterea ei datorându-se starețului Ioanichie Moroi. În timpul anilor grei de comunism, mănăstirea a fost condusă de Arhim. Cleopa Ilie, care a schimbat vieți prin rugăciuni. Între 1496-1497, Ștefan cel Mare a ctitorit către izvoarele Tazlăului
Agenda2003-39-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281527_a_282856]
-
Hușilor, Mănăstirea Sihăstria a fost rectitorită în 1734 de Episcopul Ghedeon al Romanului. Prădată și incendiată de turci în 1821, refăcută în 1824, mănăstirea este părăsită între 1870-1909, renașterea ei datorându-se starețului Ioanichie Moroi. În timpul anilor grei de comunism, mănăstirea a fost condusă de Arhim. Cleopa Ilie, care a schimbat vieți prin rugăciuni. Între 1496-1497, Ștefan cel Mare a ctitorit către izvoarele Tazlăului Mănăstirea Tazlău, cu Casă domnească, la vremea lor înconjurate de ziduri cu metereze și turnuri de apărare
Agenda2003-39-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281527_a_282856]
-
este părăsită între 1870-1909, renașterea ei datorându-se starețului Ioanichie Moroi. În timpul anilor grei de comunism, mănăstirea a fost condusă de Arhim. Cleopa Ilie, care a schimbat vieți prin rugăciuni. Între 1496-1497, Ștefan cel Mare a ctitorit către izvoarele Tazlăului Mănăstirea Tazlău, cu Casă domnească, la vremea lor înconjurate de ziduri cu metereze și turnuri de apărare. Mănăstirea Văratec. Sub îndrumarea duhovnicească a Sf. Paisie Velicikovski, Maica Olimpiada ctitorește în 1785 Schitul Văratec. În anul 1803, Mitropolitul Veniamin Costachi unește mănăstirile
Agenda2003-39-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281527_a_282856]
-
a fost condusă de Arhim. Cleopa Ilie, care a schimbat vieți prin rugăciuni. Între 1496-1497, Ștefan cel Mare a ctitorit către izvoarele Tazlăului Mănăstirea Tazlău, cu Casă domnească, la vremea lor înconjurate de ziduri cu metereze și turnuri de apărare. Mănăstirea Văratec. Sub îndrumarea duhovnicească a Sf. Paisie Velicikovski, Maica Olimpiada ctitorește în 1785 Schitul Văratec. În anul 1803, Mitropolitul Veniamin Costachi unește mănăstirile Văratec și Agapia, înființând aici o școală monahală de cultură generală pentru călugărițe. Biserica actuală a mănăstirii
Agenda2003-39-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281527_a_282856]
-
Mănăstirea Tazlău, cu Casă domnească, la vremea lor înconjurate de ziduri cu metereze și turnuri de apărare. Mănăstirea Văratec. Sub îndrumarea duhovnicească a Sf. Paisie Velicikovski, Maica Olimpiada ctitorește în 1785 Schitul Văratec. În anul 1803, Mitropolitul Veniamin Costachi unește mănăstirile Văratec și Agapia, înființând aici o școală monahală de cultură generală pentru călugărițe. Biserica actuală a mănăstirii a fost construită între 1808-1812, pe locul celei vechi. Lângă Biserica Sf. Ioan Botezătorul (1844) se găsește mormântul poetei Veronica Micle, iar în preajma
Agenda2003-39-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281527_a_282856]
-
Mănăstirea Văratec. Sub îndrumarea duhovnicească a Sf. Paisie Velicikovski, Maica Olimpiada ctitorește în 1785 Schitul Văratec. În anul 1803, Mitropolitul Veniamin Costachi unește mănăstirile Văratec și Agapia, înființând aici o școală monahală de cultură generală pentru călugărițe. Biserica actuală a mănăstirii a fost construită între 1808-1812, pe locul celei vechi. Lângă Biserica Sf. Ioan Botezătorul (1844) se găsește mormântul poetei Veronica Micle, iar în preajma acestuia se află statuia Saftei Brâncoveanu. ANA-MARIA GRAD Debutul sezonului balnear l Variante pe litoralul românesc Turismul
Agenda2003-39-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281527_a_282856]
-
de sanatorii și clinici destul de bine utilate și, esențial, de personal medical și sanitar foarte bine pregătit profesional: Eforie Nord - Efosan, Neptun - Doina, Mangalia - Mangalia, Saturn - Hora, Techirghiol - Techirghiol, dar și bazele de tratament - Traian, din Eforie Nord, cea de la Mănăstirea Sfânta Maria din Techirghiol, Baza A din Mangalia, Balada și Sirena din Saturn. Printre cele mai moderne centre de recuperare se numără cel de la hotelul Iaki din Mamaia, precum și cel de la hotel Savoy, din aceeași stațiune, care s-a deschis
Agenda2003-39-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281527_a_282856]
-
soft rock și folk. ( N. I.) ȘTIRI Hramuri În 29 septembrie, când se sărbătorește Cuv. Chiriac Sihastrul, are loc hramul bisericii ortodoxe române din Zgribești (județul Timiș). La praznicul Acoperământului Maicii Domnului sărbătoresc hramul biserica ortodoxă română din Pădureni (județul Timiș), Mănăstirea „Călugăra“ de lângă Ciclova Montană, biserica din Copăcele și Schitul Luncani (județul Caraș-Severin). ( L. S.) Decorații naționale Joi, 25 septembrie, la sediul Prefecturii a avut loc ceremonia înmânării decorațiilor naționale conferite de Președinția României cu prilejul Zilei Naționale unor primari și
Agenda2003-39-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281511_a_282840]
-
de locuri de cazare în vile și pensiuni de 2-4 stele. Lacul Roșu, una dintre cele mai pitorești stațiuni balneoclimaterice din țară, este situată la o altitudine de cca 900 m, în Carpații Orientali, pe principala cale de acces spre mănăstirile din nordul Moldovei. O particularitate deosebită o constituie lacul în sine, cu pădurea de odinioară, care s-a conservat parțial și care se zărește prin apa lacului. Lacul Roșu are o suprafață de 12,6 ha, o adâncime maximă de
Agenda2003-40-03-turstic () [Corola-journal/Journalistic/281555_a_282884]
-
în perimetrul castrului Poiana Bivolari au scos la iveală urme care atestă folosirea apelor minerale de pe Valea Oltului încă de pe vremea romanilor, existând indicii că valoarea lor tămăduitoare era cunoscută și mai demult. De altfel, locul unde s-a construit Mănăstirea Cozia (1387) n-a fost întâmplător ales. În 1517, Gavril Preotul din Athos vizitează Cozia, relatând ulterior că „acolo cură piatră puccioasă... și am văzut cu ochii noștri acel loc și i-am zis pământ făgăduit“. Există documente potrivit cărora
Agenda2003-40-03-turstic () [Corola-journal/Journalistic/281555_a_282884]
-
n-a fost întâmplător ales. În 1517, Gavril Preotul din Athos vizitează Cozia, relatând ulterior că „acolo cură piatră puccioasă... și am văzut cu ochii noștri acel loc și i-am zis pământ făgăduit“. Există documente potrivit cărora la Bolnița mănăstirii își alinau suferințele negustori, bei și pașale turcești, dar și domnitori ai Țării Românești. La începutul secolului al XIX-lea, „apele de pucioasă“ din vecinătatea Coziei nu mai făceau față afluxului de vizitatori, fiind necesară punerea în valoare a unor
Agenda2003-40-03-turstic () [Corola-journal/Journalistic/281555_a_282884]
-
de unde va merge pe jos cca 2,5 ore până la Cabana Valea Sâmbetei (1401 m), unde se va caza. Cabana are grup electrogen propriu și restaurant. Masa se va servi din rucsac și/sau la restaurantul cabanei. Drumețiile programate includ Mănăstirea Brâncoveanu, Vf. Dora (2 500 m), Vf. Hîrtopu (2 506 m), Vf. Viștea Mare (2 527 m), Vf. Moldoveanu (2 544 m), lacurile Mioarele (2 244 m) și Viștișoara. Organizatorii recomandă participanților să ia cu ei saci de dormit, pelerine
Agenda2003-40-03-turstic () [Corola-journal/Journalistic/281555_a_282884]
-
autobuzul. Stațiunea se află într-o regiune de dealuri împădurite, cu o climă de cruțare, caracterizată prin ierni blânde (minus 3°C media temperaturii în ianuarie) și veri răcoroase (19°C media lunii iulie). Atestată încă din 1488, renumită prin mănăstirea în tiparnița căreia, pe vremea lui Matei Basarab, s-a tipărit primul text de legi în limba română - „Pravila de la Govora“ (1640) -, localitatea Govora este o stațiune relativ recentă, apele sale tămăduitoare fiind descoperite din întâmplare. În 1876, țăranul Gheorghe
Agenda2003-41-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281583_a_282912]
-
la el acasă fiind, va primi sprijinul popularilor care-l cred de-ai lor. Asta îmi amintește de o situație de acum peste douăzeci de ani când, în fața reacțiilor care-l negau, Patriarhul Teoctist s-a retras din scaun la Mănăstirea Sinaia și, temându-se de populația care i-ar fi acuzat colaboraționismul, n-a dat atenție intereselor mai restrânse ale sinodalilor care-l chemau înapoi. N-a dat atenție, până când n-a primit și asigurarea că fratele său de la Moskova
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
sârbă, iar predica se ține, de asemenea, în sârbește. La doar 3 km, în satul Lescovița, absolut toți locuitorii au numele - atât cele de familie, cât și cele de botez - pur sârbești, dar limba folosită este în marea majoritate româna. Mănăstirea din Zlatița trece drept cea mai veche mănăstire sârbească de pe teritoriul României. Numele ei este însă Kusić, la fel ca satul care, în urma războiului mondial, a rămas dincolo de graniță. De altfel, și în Kusić există o mănăstire denumită - ați ghicit
Agenda2003-43-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281633_a_282962]
-
sârbește. La doar 3 km, în satul Lescovița, absolut toți locuitorii au numele - atât cele de familie, cât și cele de botez - pur sârbești, dar limba folosită este în marea majoritate româna. Mănăstirea din Zlatița trece drept cea mai veche mănăstire sârbească de pe teritoriul României. Numele ei este însă Kusić, la fel ca satul care, în urma războiului mondial, a rămas dincolo de graniță. De altfel, și în Kusić există o mănăstire denumită - ați ghicit, desigur - Zlatița. Să amintim în treacăt că legenda
Agenda2003-43-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281633_a_282962]
-
marea majoritate româna. Mănăstirea din Zlatița trece drept cea mai veche mănăstire sârbească de pe teritoriul României. Numele ei este însă Kusić, la fel ca satul care, în urma războiului mondial, a rămas dincolo de graniță. De altfel, și în Kusić există o mănăstire denumită - ați ghicit, desigur - Zlatița. Să amintim în treacăt că legenda îl desemnează drept ctitor al mănăstirii din Zlatița pe însuși Sfântul Sava, patronul sârbilor. Așezământul datează oricum din a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Și, în completarea
Agenda2003-43-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281633_a_282962]
-
ei este însă Kusić, la fel ca satul care, în urma războiului mondial, a rămas dincolo de graniță. De altfel, și în Kusić există o mănăstire denumită - ați ghicit, desigur - Zlatița. Să amintim în treacăt că legenda îl desemnează drept ctitor al mănăstirii din Zlatița pe însuși Sfântul Sava, patronul sârbilor. Așezământul datează oricum din a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Și, în completarea acestei note aparte pe care o prezintă zona, să mai spunem că localnicii din Belobreșca se mândresc
Agenda2003-43-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281633_a_282962]
-
50 (via Oradea); sâmbătă - decolare Verona 8,30, aterizare Timișoara 13,10 (via Otopeni); duminică - decolare Timișoara 18,20, aterizare Verona 19,00, decolare Verona 8,00, aterizare Timișoara 12,40 (via Otopeni). Toate orele sunt cele locale. VALI CORDUNEANU Mănăstiri în nordul Olteniei l Cea mai frumoasă cetate medievală locuită din Europa l Mănăstirea Dintr-un lemn În tradiția locală se susține că în secolul al XVI-lea, pe Valea Otăsăsului (5 km peste deal din stațiunea Govora) s-a
Agenda2003-44-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281669_a_282998]
-
duminică - decolare Timișoara 18,20, aterizare Verona 19,00, decolare Verona 8,00, aterizare Timișoara 12,40 (via Otopeni). Toate orele sunt cele locale. VALI CORDUNEANU Mănăstiri în nordul Olteniei l Cea mai frumoasă cetate medievală locuită din Europa l Mănăstirea Dintr-un lemn În tradiția locală se susține că în secolul al XVI-lea, pe Valea Otăsăsului (5 km peste deal din stațiunea Govora) s-a ridicat o biserică din lemnul unui singur stejar. Cert este că între 1635-1636 a
Agenda2003-44-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281669_a_282998]
-
Ștefan Cantacuzino (1714-1715) și al unor repetate renovări și restaurări. Turiștii pot admira acolo un policandru venețian din 1695, picturile altarului care datează din 1715, portretele voievozilor Țării Românești până la Șerban Cantacuzino, iar în pridvor, piatra tombală a domnitorului. l Mănăstirea Bistrița Așezată la poalele masivului Buila-Vânturița, la intrarea în Cheile Bistriței, la o altitudine de 560 m, mănăstirea, ctitorie a boierilor craiovești, este atestată documentar de la 1494. Timpul n-a fost prea îngăduitor cu această construcție, care a fost adesea
Agenda2003-44-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281669_a_282998]
-
1695, picturile altarului care datează din 1715, portretele voievozilor Țării Românești până la Șerban Cantacuzino, iar în pridvor, piatra tombală a domnitorului. l Mănăstirea Bistrița Așezată la poalele masivului Buila-Vânturița, la intrarea în Cheile Bistriței, la o altitudine de 560 m, mănăstirea, ctitorie a boierilor craiovești, este atestată documentar de la 1494. Timpul n-a fost prea îngăduitor cu această construcție, care a fost adesea „risipită“ (adică arsă, dărâmată). Bolnița este singura clădire rămasă de la început în picioare și care conservă picturi din
Agenda2003-44-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281669_a_282998]
-
este atestată documentar de la 1494. Timpul n-a fost prea îngăduitor cu această construcție, care a fost adesea „risipită“ (adică arsă, dărâmată). Bolnița este singura clădire rămasă de la început în picioare și care conservă picturi din 1513-1514. Construcția actuală a Mănăstirii Bistrița reprezintă mai ales opera domnitorilor Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei. Picturile murale din interiorul mănăstirii au fost executate de către Gheorghe Tătărăscu. Istoria noastră culturală asociază Mănăstirea Bistrița și cu numele cronicarului Nicolae Moxa, care a redactat aici primul „Tratat
Agenda2003-44-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281669_a_282998]
-
fost adesea „risipită“ (adică arsă, dărâmată). Bolnița este singura clădire rămasă de la început în picioare și care conservă picturi din 1513-1514. Construcția actuală a Mănăstirii Bistrița reprezintă mai ales opera domnitorilor Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei. Picturile murale din interiorul mănăstirii au fost executate de către Gheorghe Tătărăscu. Istoria noastră culturală asociază Mănăstirea Bistrița și cu numele cronicarului Nicolae Moxa, care a redactat aici primul „Tratat de istorie universală de la începutul lumii, până la 1489“. La sfârșitul secolului al XIX-lea, la Mănăstirea
Agenda2003-44-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281669_a_282998]
-
de la început în picioare și care conservă picturi din 1513-1514. Construcția actuală a Mănăstirii Bistrița reprezintă mai ales opera domnitorilor Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei. Picturile murale din interiorul mănăstirii au fost executate de către Gheorghe Tătărăscu. Istoria noastră culturală asociază Mănăstirea Bistrița și cu numele cronicarului Nicolae Moxa, care a redactat aici primul „Tratat de istorie universală de la începutul lumii, până la 1489“. La sfârșitul secolului al XIX-lea, la Mănăstirea Bistrița a existat o școală de ofițeri pe care a absolvit
Agenda2003-44-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281669_a_282998]