1,008 matches
-
ci om liber, megieș, membru al obștii, era vecin în același hotar al satului cu ceilalți săteni. Când obștile au fost aservite prin daniile domnești către boieri și mănăstiri, foștii vecini din obște au ajuns vecini cu moșia boierească sau mănăstirească, desemnând starea de dependență personală - vecinia-rumânia față de proprietarii cu acte. Când vecinul, rumânul a fost legat de glie, când nu mai putea să se mute liber de pe o moșie pe alta, vecinia devine, pentru țăranul român, rămas cu amintirea libertății
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și fac stricăciune și-n ierburi ce-s de fânațu cu vitele lor și-i fac satului stricare” Alte documente se referă la vecinii mănă stirii Moldovița din satul Vama, care din sat domnesc, din Ocolul Câmpulungului Moldovenesc devine sat mănăstiresc, prin rapacitatea călugărilor și egumenilor. La actul dat de Alexandru cel Bun în 1409, prin care dăruia mănăstirii veniturile vămii de la vărsarea Moldoviței în Moldova, se adaugă, printr-un fals târziu din secolul al XVIlea, hotarele satului Vama, ca și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
să le vândă ce le-au făcut să se hrănească, iar a le vinde nu-s volnici și nimeni să nu cuteze a sta împotriva cărții domniei mele” . Potrivit dreptului feudal românesc, cei care se așezau pe moșia boierească sau mănăstirească, indiferent de statutul lor social anterior, trebuia să împărtășească soarta vecinilor, să dea zeciuiala de pe partea de moșie pe care o lucrau. Câmpulungenii care au cumpărat de la vămeni acele locuri fără acte (nici nu putea fi vorba de înscrisuri cu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
dacă au acte domnești sau „zapisă de la niscaivai oameni de moșie și nici unii nu au arătat nimic, de au vrut să se facă moșneni pe hotarul sfintei mănăstiri” , dar li s-au aprins casele și au fost alungați de pe moșia mănăstirească. Mult mai interesant, sub raportul dreptului de vânzarecumpărare asupra pământului, este cazul lui Pavel Ciotu din Vama, care vinde în 1699 lui Gheorghe Mercheș din Câmpulung niște curături făcute pe locul numit astăzi Sălătruc. Vânzarea s-a făcut cu știrea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
crezut că mercheșenii vor stăpâni pe veci „moșia din Sălătrucul Vamei”. Documentul din 6 noiembrie 1699 precizează: „Așa am socotit domnia mea cu tot sfatul să stăpânească acest ce-au cumpărat cu zapis,numai dijma să dea,că este loc mănăstiresc” Precizarea „este loc mă năstiresc” și „numai dijmă să dea” este esențială pentru statutul proprietății și a dreptului absolut al proprietarului de pământ, care percepe dijma, în cazul nostru, două oca de ceară pe an, indiferent de statutul social al
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
numai dijmă să dea” este esențială pentru statutul proprietății și a dreptului absolut al proprietarului de pământ, care percepe dijma, în cazul nostru, două oca de ceară pe an, indiferent de statutul social al celui care folosea partea din locul mănăstiresc. Urmașii lui Mercheș au pierdut „ce-au cumpărat cu zapis” moșul lor, fără să primească banii dați lui Pavel Ciotu „adică 30 de lei bătuți”, fiindcă Pavel Ciotu vânduse și Gh. Mercheș cumpărase dreptul de folosință, de posesiune, provenit din
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
În cazul unui proces între mănăstire și Sanda, nepoata lui Ștefan Hasnăș, era evident că „proprietara” va pierde procesul și de aceea evită o confruntare cu mănă stirea și, într-un mod plin de eleganță și de evlavie, reîntregește moșia mănăstirească. Soțul Sandei, preotul Vasile, era, potrivit canoanelor, supus mănăstirii, căreia trebuia să-i plă tească dările popești și nu era de dorit să intre în conflict cu mai marii săi. Și în acest caz vămenii s-au manifestat ca proprietari
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
aparțineau. Prin legea din 1864, Cuza a împroprietărit 467.000 familii de clăcași, cărora le-a dat în deplină stăpânire, din moșiile boierești, aproape 1.800.000 ha. Cel de-al doilea act important din timpul lui Cuza - secularizarea averilor mănăstirești, a făcut ca aproape 1.700.000 ha din pământurile bisericești să treacă în proprietatea statului, iar acesta a dobândit putința să le vândă sătenilor prin legiuirile ulterioare. În total, țărănimea poseda în jurul anului 1900 peste 4 milioane hectare, puțin
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
acest lucru, iar voi ca să aveți a asculta de Dumnealui întru tot ce va da învățătură, iar vornicelul carele l-am fost pus sub Domnia Mea acolo să nu aibă nici o treabă." Rezultă din documentul citit că satele boierești ori mănăstirești își aveau proprii slujitori iar vornicul domnesc avea atribuții de îndeplinit numai în satele domnești. Vornicelul domnesc din hrisovul citat provenea din vremea când satul Avrămeni aparținea domnitorului iar odată ce satul fusese restituit „boierului nostru", patrimoniul revenindu-i, vornicul domnesc
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de multe ori, deșugubinarii luau deșugubine sau globe pe bază de minciună, fără constatarea vinovaților și a vinovăției. - ciobotele sunt menționate adesea împreună cu globele. De exemplu, în hrisovul lui Miron Barnovschi din anul 1627, dat pentru apărarea țiganilor episcopali și mănăstirești, sunt opriți „slugelor hătmănești și judilor domnești de a lua ciobote și globe de la ei". Ciobotele erau o plată ce se punea în sarcina locuitorilor care erau vizitați de amploaiații domnești, pentru acoperirea cheltuielilor făcute cu deplasarea lor în localitate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
carte de la Vasile Vodă, la 1646, într-un proces, judecat la domnie, se zice că partea care a avut dreptate „ș-a pus heria 12 taleri în visteria domnească". Miron Barnovschi, prin așezământul său din 1628, stabilea că în satele mănăstirești, pentru chestiunile de judecată, pârcălabilor le era permis a lua numai feria, iar gloaba era în folosul mănăstirilor. Alexandru Iliașu, prin cartea sa de la 1621, dată pentru scutirea satelor Episcopiei, dădea ordin uriadnicului, șoltuzului, pârgarilor și tuturor dăbilarilor de la Huși
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
coînțelegere cu mitropolitul și episcopii. Împreună se îngrijeau și de seminariile aflate în funcție. Candidații la preoție nu trebuiau să fie dintre birnici, nici dintre cei care nu terminaseră seminarul. O asemenea legiuire, deși prin ea nu aducea atingere averilor mănăstirești, care rămân „a se ocârmui de soborul lor", duce la demisia mitropolitului Veniamin Costachi. Retragerea lui din arhipăstoria Moldovei la 26 ianuarie 1843 pune „în mare mișcare populația lașului, deprinsă a vedea în vrednicul mitropolit un adevărat părinte sufletesc al
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de acareturile proprietăților foste ale mănăstirilor și stabilimentelor, se publica lista proprietăților pentru care urma a se organiza licitații pentru o mai bună administrare. Reliefăm din Suplimentul la Monitorul nr. 67 din 21 martie și 2 aprilie 1864 următoarele așezăminte mănăstirești aflate în această situație în județul Vaslui: proprietatea Crăieștii și Jigorenii a Mănăstirii Neamț; schitul Lipova și cu parte de la luncă; moșia schitului Rafaila a mănăstirii Socola și cea de la Schitul Duca a aceleiași; parte din moșia Gărcenii a schitului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Huși; Vicolenii a mănăstirii Agapia, parte din moșia Tătărăni a mănăstirii Galata; Zberoaia și Vetrișoaia a mănăstirii Sfântul Sava; Băltenii a mănăstirii Fâstâcii, proprietatea Elanul a mănăstirii Florești, Covasna și Tâlhărești a mănăstirii Dobrovățul. Județul Tutova avea de licitat proprietățile mănăstirești: schitul Orgoești cu părțile din Sâmbătești, Căpușneni și Albia; Bodeștii a Eforiei Școalelor, Gefu și Ruptura a mănăstirii Soveja; parte din moșia Liești cu viile și celelalte părți ale mănăstirii Răchitoasa; Bălănești a mănăstirii Trei Ierarhi. Care era starea medicală
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și de dreptate; împacă patimile și urile dintre noi, și reintrodu în mijlocul nostru strămoșească frăție''... Colaboratorul cel mai de frunte al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Kogălniceanu, este coautorul celor mai mari reforme care au făcut gloria lui Cuza - secularizarea averilor mănăstirești (1863), prin care a cincia parte din pământul țării care fusese înstrăinată prin mănăstirile închinate a fost redată țării, devenind proprietatea statului; împroprietărirea sătenilor clăcași prin legea rurală din anul 1864, decretată în urma loviturii de stat din 2 mai 1864
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
secolul al XVIlea, pe măsura întăririi puterii regale și a satisfacerii intereselor de apărare ale statului, susținute de centralizare care și motivează ideea de unitate. Și la noi, așa cum s-a mai spus, satele, indiferent că au fost domnești, boierești, mănăstirești sau răzășești, în primele timpuri ele au avut în fruntea lor slujitori domnești, indiferent că s-au numit juzi, județi sau vătămani, ei au avut atribuții și de poliție internă și funcții de strângători ai dărilor pentru cămara domnească. Mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de mitropolitul Veniamin Costachi, care, în locul acestei biserici, neîndeajuns de încăpătoare, a conceput construirea unei noi mitropolii, căreia i-a pus piatra fundamentală, la 3 iulie 1833. Noul domnitor, Mihail Sturza, cel care a decretat și dezrobirea țiganilor domnești și mănăstirești, venit la domnie în anul 1834, a îmbrățișat ideea mitropolitului Veniamin Costachi, aducându-se lucrările până la așezarea acoperăm�ntului, în anul 1839. Clădirea s-a ridicat după planurile arhitecților Freiwald și Bucher. În ultimii ani, lucrările au fost conduse de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
târgului, ce purta numele de Muntenimea de Jos. Cu privire la anul de ctitorire și la ctitor, se afirmă că a fost zidită între anii 1672 1674, de către un anume Atanasie, care a fost patriarh al Ierusalimului, și care era administratorul averilor mănăstirești pe care le dețineau călugării greci în Moldova. După alții, ea datează de pe la mijlocul veacului al XVII-lea, de către domnitorul Ștefan Petriceicu (1672-1674). Cel puțin data nu se infirmă. Nu există pisanie sau vreun alt document care să dea date
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
de peste ziduri, ridicat sub îndrumarea lui Martin Kubelka, a fost folosit de Mihail Sturza ca reședință de vară. În decursul vremurilor, ansamblul de la Mănăstirea Frumoasa i s-a dat diverse folosințe: reședință domnească de vară, apoi mănăstire. După secularizarea averilor mănăstirești (mănăstirtea fiind închinată la Sinai), curțile domnești au fost transformate în cazarmă pentru diferite regimente de cavalerie, apoi în Spital militar pentru boli de ochi, Spital de copii, Școală primară. Schimbările de destinație și-au spus, treptat, cuvântul. Nedesmințându-și și
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
loc de heleșteu la Ciric. Tot Miron-Vodă Barnovschi o mai înzestrează cu moșii, sate, mori, pe tot cuprinsul Moldovei. La început, biserica a fost mănăstire de călugări, închinată la sfântul Mormânt de la Ierusalim. Din anul 1864, adică după secularizarea averilor mănăstirești închinate, a devenit biserică parohială. A fost în trecut biserica breslei teslarilor și săhăidăcarilor (curelarilor) . Construcția are în plan formă de cruce (treflată) cu boltiri specific moldovenești. Are pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are ziduri mai subțiri decât restul
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
vizau aceleași obiective de interes național, precum: întărirea autonomiei Principatelor, restabilirea vechilor privilegii, libertatea comerțului, desființarea raialelor turcești și restituirea teritoriilor acestora Principatelor, granița pe talvegul Dunării, dezvoltarea unei "industrii" autohtone pe temeiul bogatelor resurse existente, armată națională, secularizarea averilor mănăstirești, școli în limba națională, reforme administrative etc. Printre cele mai importante documente cu asemenea profil în spațiul românesc, ilustrative pentru anii de hotar convențional între lumile medievală și modernă, 1821-1822, sunt de menționat "arz"-urile sau petițiile boierilor moldoveni prezentate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Peste numai o săptămână, aceasta răspundea că obținuse avizul verbal din partea unui împuternicit al proprietarului, care era Mănăstirea Aron Vodă, dar că avea nevoie de un document scris pentru demararea lucrărilor de împădurire. Or, pentru asemenea act de învoire, arhiereul mănăstiresc răspundea unui nou apel al Epitropiei, făcut în vara următorului an, că "nu pot să mă aplec până când voi cere dizlegare de la Patriarhia Constantinopolei, cătră care este închinată Mănăstirea Aron Vodă"19. Se pare că formalitățile au mai trenat, de vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
preluarea tuturor acțiunilor de către principalul întreprinzător al afacerii 15. Simplitatea proceselor tehnologice recomandate la o astfel de întreprindere îngăduia, în aceeași opinie, recrutarea și utilizarea lucrătorilor necalificați din împrejurimi, care, în scurtă vreme, ar fi deprins meșteșugul, inclusiv a țiganilor mănăstirești, "mai ales la o fabrică de cuie". Iar rentabilitatea întreprinderii, depindea, în aceeași concepție, în afară de ieftinătatea brațelor de muncă, de ieftinătatea minereurilor, a cărbunilor de pământ și a transportului acestuia de la bazinul de exploatare până la fabrică, de prețul fabricatelor și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
să ofere locurile de pășune necesare atât vitelor de la fabrică, cât și celor aparținând lucrătorilor, în schimbul unei taxe anuale de 4 lei/vita mare și 1 leu 20 parale/ vita mică. În sfârșit, proiectul de contract excludea posibilitatea extinderii jurisdicției mănăstirești asupra "coloniei lucrătoare și a personalului întrebuințat la fabrică", care urmau a fi supuse unei "dregătorii rânduită înadins" de guvern. Potrivit unor calcule estimative ce însoțesc textul proiectului de contract, profitul anual pe care mănăstirea și-l putea asigura prin
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de contract, profitul anual pe care mănăstirea și-l putea asigura prin încheierea tranzacției cu acționarii se ridica la 26.300 lei, cu certe posibilități de sporire. Acelui profit îi erau asociate alte notabile foloase, mai întâi, pentru locuitorii moșiilor mănăstirești care ar fi găsit zilnic un bogat câștig la fabrică și, apoi, pentru mănăstire, ale cărei produse cerealiere și animaliere și-ar fi aflat un bun debușeu printre coloniști. Este însă puțin probabil ca administrației mănăstirilor în cauză să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]