1,012 matches
-
din ceea ce s-a scris despre viața de acolo. Aș vrea să adaug câteva date ce mi-au rămas proaspte în memorie... Muntele acesta are o istorie tare interesantă. Acum, la vremea când vă povestesc, muntele e plin de așezări mănăstirești însă istoria acestor așezări creștine datează de la anul 400, pe vremea împăratului Teodosie. Doar că aceste mănăstiri au fost în timp pustiite de hoardele năvălitorilor. Petru Athonitul, plecat de la Roma din porunca Maicii Domnului apărută în visul lui, a gasit
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
în vederea economisirii combustibililor. Produsele obținute în urma prelucrării în comun a laptelui nu se împărțeau, ci erau trecute pe rând în proprietatea unei familii membre. Alte forme asociative de organizare a activităților umane pot fi considerate: breslele meșteșugărești din orașe; gospodăriile mănăstirești, care din punct de vedere al organizării economice erau un fel de cooperative integrale, în care producția și consumul se făceau în comun; agapele primilor creștini care erau forme asemănătoare cooperativelor de consum, în care aprovizionarea și consumul se făceau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în București? Au fost dărâmate sau sunt acum biserici de mir; nici Mărcuța, nici Pantelimon, nici Văcărești, iar Cernica și Ciorogârla sunt afară din București, oricât s-ar fi întins el. Numai Stavropoleos, datorită părintelui Iustin, trăiește astăzi ca așezământ mănăstiresc. În colțul de nord-est al Capitalei, dincolo de blocuri și de parcuri, la capătul unei ulițe cu case scunde, ca de sat, se întind livezile din mijlocul cărora răsare Plumbuita.” Așa își începe istoricul povestea acestei mănăstiri al cărei nume vine
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2848_a_4173]
-
împărtăși vederile noastre naționale. Primiți în școalele noastre în mod cu totul egal cu românii, premiați și distinși dacă învățau bine tocmai acei cari au învățat carte de la noi, în școale nu întreținute din dările lor, ci din veniturile bunurilor mănăstirești creștine, tocmai elevii școalelor noastre sânt mai aprigi dușmani ai naționalității române, tocmai ei fac parte din Alianța izraelită, căreia nu-i întru nimic de-a pune cestiunea de existența unui stat format în mod istoric și durând de sute
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Ghica li s-a luat și dreptul de-a cumpăra case în orașe, încît tocmai în momentele în care Mihai Vodă elibera și punea pe picior de egalitate cu ceilalți locuitori pe țiganii de pe moșiile sale proprii și de pe cele mănăstirești, el găsea de cuviință, pentru zdruncinul ce pricinuiesc locuitorilor, să restrângă drepturile evreilor. Toți scriitorii timpului aceluia deplâng invaziunea evreilor din Galiția și Rusia, cari, fugând de serviciul militar, veneau ca roiurile de locuste, ca și astăzi, fără paspoarte, fie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
naționalitatea noastră. Ele ar deveni proprietățile unui stat străin, care le-ar coloniza cu străini și astfel în corpul compact încă al naționalității noastre ar intra colonii străine, precum au intrat de exemplu în proprietățile statului din Basarabia, în proprietățile mănăstirești din Bucovina. Aceste moșii s-ar pierde așadar fără de nici un folos, din contra, spre pieirea noastră. Luptăm ca aceasta să nu fie nicicând, dar în lupta noastră putem fi învingători, putem fi învinși și, precum un general bun, chiar sigur
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
care el să nu fi aruncat sămânța înnoirii, doar că roadele nu vor fi întotdeauna însutite ca în cunoscuta parabolă și ele vor fi culese târziu, de alții" (Constantiniu, 2011, p. 230). Prin suita de reforme structurale (Legea secularizării averilor mănăstirești, 1863; Reforma fiscală, Legea rurală, Legea instrucției publice, toate în 1864), Cuza (sprijinit de M. Kogălniceanu) a cauzat, folosind o altă expresie biblică, "schimbarea la față a României" (Dragnea, 2001). Până în 1864, nucleul statal care va sta la baza statului-națiune
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
așezat primele și cele mai importante dale ce au fixat drumul spre construirea României moderne. Pe lângă trecerea legilor care aveau ca intenție ruperea societății românești de vechea ordine feudală (aici intră reforma agrară din 1864, precedată de legea secularizării averilor mănăstirești adoptată cu un an mai devreme), 1864 este anul unui dublu inaugural instituțional: după cum am arătat în paginile anterioare, acum este adoptată legea instrucțiunii publice, care instituționalizează școala primară ca obligatorie, gratuită și universală; tot în acest an sunt adoptate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu documente autentice, cari ne ajută a reconstrui și-a împlini cu colori vii conturele istoriei noastre însemnate de cronicari, ci totodată o operă care a avut însemnătatea ei de politică practică și au contribuit a rezolva cestiunea secularizării moșiilor mănăstirești. Atât "Buciumul" cât și "Trompeta Carpaților" au fost în vremea lor ziare foarte mult citite, scrise fiind în graiul viu al poporului, cu acel bun simț și cu acea bogăție de locuțiuni și figuri cari ele abia dau un caracter
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
etnografică și socială ne îndeamnă a ne lua libertatea să reproducem articolul după revista literară din Iași. [13 septembrie 1881] MÎNĂSTIRE ÎNCHINATE Citim în "Politische Correspondenz": Iată analiza notei circulare prin care Poarta apelează la intervenirea puterilor în afacerea bunurilor mănăstirești secularizate la 1864, supt domnia prințului Cuza: Nota turcească începe prin a reaminti protocolul no. XIII de la 30 iunie 1858 al Conferinței din Paris, în care s-a recomandat părților interesate ca într-un an de zile să se înțeleagă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Îngriji și ocroti bolnavii, bătrânii, săracii și văduvele. În aceste lăcașuri desigur nu se practica o asistență medicală calificată, Îngrijirile fiind asigurate de monahi și monahii, prin asistență duhovnicească și medicină empirică, baza fiind rugăciunea și ritualul creștin. „Bolnițele noastre mănăstirești au fost spitalele specifice acelor vremuri” spun istoricii În domeniu, iar cea mai veche bolniță atestată documentar este cea de la Bistrița, ridicată de Barbu Craiovescu În secolul al XV-lea. Cele mai cunoscute așezăminte ale acelor timpuri sunt cele de la
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Consumatori atipici - consumatori al căror consum de energie poate fi asimilat consumului casnic, locurile de consum respective având însă un alt specific. Aici intră: - părțile comune ale blocurilor de locuințe; - cămine de bătrâni, cămine studențești, de copii orfani etc. - chiliile mănăstirești - garaje personale - sedii de partide - leagăne de copii - servicii turistice în pensiuni turistice și agroturistice. Pe de altă parte, potrivit PE-124/95, "Normativ privind stabilirea soluțiilor de alimentare cu energie electrică a consumatorilor industriali și similari", deci din punct
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC? A CONSUMATORILOR by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/84037_a_85362]
-
1906, care susține ideea latinității limbii și poporului român, precum și medalia închinată lui Cuza Vodă la 40 de ani de la abdicare, medalie ce preamărește faptele acestuia în inscripția SUB A SA MĂREAȚĂ DOMNIE S-AU SĂVARȘIT UNIREA PRINCIPATELOR, SECULARIZAREA AVERILOR MĂNĂSTIREȘTI, ÎMPROPRIETĂRIREA ȚĂRANILOR. La sfârșitul acestor considerații se impune să subliniem încă o dată că frații Șaraga sunt într-o primă etapă negustori care comercializau, alături de articole de papetărie, carte veche, documente vechi, timbre, medalii și altele asemenea, dar care, într-o
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
I.Cuza”, Iași. 1989, p. 32- 51; Satul Stulpicani, dăruit de Ștefan cel Mare mănăstirii Voroneț, avea ca și Vama, statutul de sat dependent. Autorul nu vorbește de răzeși la Stulpicani. footnote>. Din sat domnesc, de ocol, Vama devine sat mănăstiresc, prin dania făcută de Alexandru cel Bun, confirmată de urmașii acestuia, inclusiv de Ștefan cel Mare, la 15 noiembrie 1499, prin care hotarele satului sunt reconfirmate. Locuitorii, pe care nu-i cunoaștem după nume, decât mult mai târziu ( excepția o
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cu pădurea, fără să facă nici o discriminare pe criteriul sexului. II. 3. Raporturile satului Vama cu mănăstirea Moldovița Sistemul de dependență a țăranului față de stăpânul feudal, indiferent de natura acestuia, boier, domn și indiferent de natura satului - sat boieresc, sat mănăstiresc, sat de ocol ori slobozie (sat întemeiat în braniștea domnească sau mănăstirească), se întemeiază pe renta percepută de stăpân de la țăranul dependent, care poate lua forma zeciuielii, a clăcii și slujbelor și pe legarea de glie, manifestată prin incapacitatea țăranului
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Raporturile satului Vama cu mănăstirea Moldovița Sistemul de dependență a țăranului față de stăpânul feudal, indiferent de natura acestuia, boier, domn și indiferent de natura satului - sat boieresc, sat mănăstiresc, sat de ocol ori slobozie (sat întemeiat în braniștea domnească sau mănăstirească), se întemeiază pe renta percepută de stăpân de la țăranul dependent, care poate lua forma zeciuielii, a clăcii și slujbelor și pe legarea de glie, manifestată prin incapacitatea țăranului dependent de a părăsi moșia, de a se strămuta, drept ce i-
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în țările din jurul spațiului etnic românesc. Oricât de multe și grele erau obligațiile țăranilor dependenți din Moldova, acestea erau mult mai ușoare decât în alte țări, motiv suficient pentru ca mulți oameni străini să se așeze în Moldova, prin satele boierești, mănăstirești sau în braniștile domnești, unde au întemeiat noi sate. Sistemul de dependență al locuitorilor din satele mănăstirești a dat naștere la aprecieri și caracterizări oarecum exagerate, îndeosebi în legătură cu obligația țăranilor de a muncii: „aveau această obligație ca unii care erau
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
acestea erau mult mai ușoare decât în alte țări, motiv suficient pentru ca mulți oameni străini să se așeze în Moldova, prin satele boierești, mănăstirești sau în braniștile domnești, unde au întemeiat noi sate. Sistemul de dependență al locuitorilor din satele mănăstirești a dat naștere la aprecieri și caracterizări oarecum exagerate, îndeosebi în legătură cu obligația țăranilor de a muncii: „aveau această obligație ca unii care erau închinați cu toată averea lor, cu trupurile și sufletele, mănăstirilor, dar aceasta pentru că nu mergeau la oaste
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Ștefan cel Mare, următoarele privilegii <footnote Concluziile istoricului Al.Gonța, op. cit., p. 53. footnote>: a. Danii și confirmări de sate de la care adunau venituri în produse agricole ; b. Imunități fiscale, fiind scutiți de dări către visteria domnească oamenii din satele mănăstirești, precum și dreptul călugărilor de a încasa daniile de la locuitorii satelor mănăstirești ; c. Imunități judiciare, care prevedeau că dregătorii domnești nu au dreptul să judece pe oamenii și preoții dependenți de unele mănăstiri pentru abaterile lor, egumenii fiind înzestrați cu puteri
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
p. 53. footnote>: a. Danii și confirmări de sate de la care adunau venituri în produse agricole ; b. Imunități fiscale, fiind scutiți de dări către visteria domnească oamenii din satele mănăstirești, precum și dreptul călugărilor de a încasa daniile de la locuitorii satelor mănăstirești ; c. Imunități judiciare, care prevedeau că dregătorii domnești nu au dreptul să judece pe oamenii și preoții dependenți de unele mănăstiri pentru abaterile lor, egumenii fiind înzestrați cu puteri judecătorești și chiar cu dreptul de a încasa gloabele și dușegubinele
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
d. Imunități comerciale care constau, pe de o parte, din dreptul de a face comerț scutit de vamă și, pe de altă parte, dreptul de a încasa vamă ; e. Dreptul pentru unele mănăstiri de a încasa de la preoții din satele mănăstirești dările vlădicești și dreptul de a-i judeca și lua gloaba, dacă încălcau canoanele. Mănăstirea Moldovița, alături de mănăstirile Bistrița, Putna și Neamț era înzestrată cu cele mai întinse domenii și beneficii, cu drepturi și imunități pe care nu le aveau
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
corvoadă a fost că au refuzat să transporte sarea de la ocnă, motivând că nu sunt vecinii mănăstirii <footnote Ibidem. footnote> Dacă vămenii erau scutiți de darea pe grâu, orz, ovăz, mei, dare numită iliș și percepută din satele agricole, tot mănăstirești, reprezentând tot a zecea parte, nu puteau fi scutiți de podvoadă, deoarece erau posesori de vite mari. Cele mai apropiate localități de unde erau transportate cereale pentru mănăstire erau Berchișești, sat mănăstiresc la fel ca Vama, și Baia, locuită încă de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
dare numită iliș și percepută din satele agricole, tot mănăstirești, reprezentând tot a zecea parte, nu puteau fi scutiți de podvoadă, deoarece erau posesori de vite mari. Cele mai apropiate localități de unde erau transportate cereale pentru mănăstire erau Berchișești, sat mănăstiresc la fel ca Vama, și Baia, locuită încă de sași, care erau datori să plătească zavesca (amendă pentru nerespectarea autorității lucrului judecat),60 ruble de argint dacă nu vor respecta hotărârea domnească de a da mănăstiri 12 coloade de orz
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Ștefan cel Mare” Suceava, Fundația Culturală Bucovina. footnote>, reînnoit în 1762, observăm că, din punct de vedere cantitativ, pentru vămeni aceeași obligație era de 3 ori mai mare: 18 vedre de caș de stână 79,ceea ce pare exagerat. Pentru satele mănăstirești obligațiile țăranilor dependenți, deși în general aceleași, sunt diferite cantitativ de cele ale țăranilor dependenți din satele boierești, de ocol sau ținuturi. Prin actul de danie, titularul beneficiului obținea toate veniturile și slujbele, pe care anterior donației, țăranii le datorau
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
îl vor răscumpăra urmașii lui Pavăl”. Sfatul domnesc și domnitorul Antioh Cantemir întăresc zapisul: „Așa am socotit domnia mea cu tot sfatul să stăpânească acest ce-au cumpărat cu zapis, numai dijma ce a fi să dea, că este loc mănăstiresc” <footnote Ibidem footnote>. Deși câmpulungeanul Gh.Mercheș și urmașii săi au plătit dijma cerută de mănăstire, câte două oca de ceară pe an, după 102 ani de la zălogirea moșiei din Sălătruc, arhimandritul Veniadict (Benedict) a luat moșia din mâna Mercășenilor
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]