2,766 matches
-
și jale, la umbra nucilor cerești, Că ne e dor de-a ta cărare, și ție îți e dor să ne-ndulcești... Divinul tău se scurge printre file, cum să trezim un alt popor?.. Nu e o altă definire, decât Măria Ta, stăpân de neam, Poet nemuritor. Răsai Luceafărul meu veșnic, să te ating în Patrie cu ochii mei, Răsai, și Bucovina îți va-ncetini popasul, ești ram celest, cu flori de tei. Pierdute-n multe lacrimi, icoanele din datini se
NE ESTE DOR DE EMINESCU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350105_a_351434]
-
naționale și internaționale pentru activitatea sa literară și de promotor cultural. Opera: • 1-Ochi deschis, versuri, editura Litera,1974, București • 2-Fuga Statuilor, poeme, editura Litera, l979, București • 3-Nucul dintre două veacuri, versuri, editura L`Etoile d`Argent, Namur, Belgia,1996 • 4-Vitraliile mării, versuri, editura L`Etoile d`Argent, Namur, Belgia,1997 • 5-Chipul din oglindă, roman, editura Fundației Culturale „I. D. Sîrbu”, Petroșani, 1997 • 6-Confesiunea unui navigator pe uscat, poeme, editura Academiei Americano-Română, Mannhein, Germania,1998 • 7-Să ne unim mâinile, prieteni, poeme, volum bilingv
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]
-
recompensă pentru binele făcut, dar și-a împlinit menirea până la capăt! Eternului Feminin, unificarea mileniilor umanității - prin transmiterea culturii și educație! Pe langă latura predominantă a maternității, eternul feminin a avut și caracterul de a unifica milenii de înțelepciune (ceea ce "mării învățați" ai epocii medievale nu au văzut, auzit, simțit, nici nu mai au cum...), prin transmiterea tradițiilor culturale, făcând abstracție întotdeauna de atribuirea generoasă pe care însuși înțelepții i-o acordau Eternului Feminin terestru, prin înserarea ideilor ce au fost
FEMININ LA MASCULIN!(II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366056_a_367385]
-
a Făgărașului, până ce ajungea aici între munții Coziei, în Defileul Turnu Roșu-Cozia, ca apoi să-și continue drumul din ce în ce mai mare și mai larg, pe o distanță de peste șase sute de kilometri, să se îmbrățișeze cu Dunărea, ca împreună să se dăruiască mării printr-o încrengătură de brațe. Era o zi plăcută de primăvară târzie, când vara cea toridă la câmpie, mai răcoroasă la munte, bătea la porțile anului. Trăia din plin mulțumirea că a părăsit monotonia vieții din capitală, care cel puțin
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
întrebat-o. Când toată lumea este fericită, tu plângi? Floarea a tresărit. Îi vorbise chiar soarele? - Da, da, i-a răspuns soarele, care citea toate gândurile florilor, chiar eu. - Plâng pentru că eu nu am nimic de dat florilor, oamenilor, și ție, Măria ta. - Dar mie mi-ai dat să văd cea mai frumoasă floare de pe pământ, floricico! - Care, Măria ta? - Ochii tăi, floricico. Floarea cea urâtă și-a pierdut graiul, și auzul, și toate simțurile, de bucurie. Când s-a trezit, a
POVESTEA CELEI MAI URÂTE FLORI DE PE PĂMÂNT de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365524_a_366853]
-
i-a răspuns soarele, care citea toate gândurile florilor, chiar eu. - Plâng pentru că eu nu am nimic de dat florilor, oamenilor, și ție, Măria ta. - Dar mie mi-ai dat să văd cea mai frumoasă floare de pe pământ, floricico! - Care, Măria ta? - Ochii tăi, floricico. Floarea cea urâtă și-a pierdut graiul, și auzul, și toate simțurile, de bucurie. Când s-a trezit, a început să strige florilor: - Soarele a vorbit cu mine! - Ce proastă ești! I-au răspuns ele. Soarele
POVESTEA CELEI MAI URÂTE FLORI DE PE PĂMÂNT de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365524_a_366853]
-
de 15 ani intră în mănăstirea din localitate unde se nevoiește timp de cinci ani după care merge la sfântul munte Athos în obștea mănăstirii Pantocrator care este ridicată pe o stâncă la înălțimea de aproape 30 de metri deasupra mării. Aici îmbracă schima marelui și îngerescului chip cu numele de Iosif. Ajunge, ostenindu-se ca sihastru în pădurile din împrejurimi, la măsura desăvârșirii primind de la Dumnezeu darul lacrimilor, al rugăciunii neadormite și al vindecărilor. Astfel că mulți călugări atoniți de la
SF. IERARH IOSIF CEL NOU DE LA PARTOŞ de ION UNTARU în ediţia nr. 989 din 15 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365040_a_366369]
-
apă îl îneacă. De-a dreptul! În cochilia minții. În rațiunea morții. În legănuțul lui. În necunoașterea răului. I se usucă ochii, Și îl dezumanizează Și îi insuflă un martiriu. Se simte abandonat de frigul sentimentului. Opac, se lasă în josul mării... Și se abandonează. Căci pentru el o judecată, e sub nivelul mării, sub crezul nostru, sub neputința puterii Gablonț și atât. CLIPE DE TIMP Pentru că mă simt bine. Chiar dacă o groază de rău e în spatele meu, chiar dacă mafioții de mii
UNIVERS INVERS (POEME) de ANNE MARIE FIERARU în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364874_a_366203]
-
ar fi fost ru- dă, ultimul nu s-ar fi putut căsători cu sora nevestei celui dintâi, care, fiind mai în vârstă, se căsătorise cu mult înaintea lui Piele. Bătrâ- nul Ion Teșcuț, zis Stăncete, tatăl lui Piele și al Măriei lu’ Zemțer, își avea gospodăria în mijlocul satului, puțin mai sus de locul în care Pârâu’ Arinilor (Pârău’ Arinilor) sau Pârâu’ Dosului, (Pârău’ Dosuli) traversează Calea Mare pe sub un pod de piatră, iar de-o parte și de alta a gospodăriei
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
șî pă lângă casă ie bine să aive omu’ un câine, he, ce zâci, fă? - De, fă, Oară, ieu știu ce să zâc, fă, să-l întreb șî ieu pă Mitu al mieu să văz iel ce zâce. - Bine, fă, Mărio, întreabă-l ș-apăi îm’ spui ce-aț’ hotărât. După vreo două zile, Măria lu’ Mitu lu’ Niculcea a venit la noi cu răspunsul: - Oară șî Măriene, să nu ne-o loaț’ în nume de rău, da’ Mitu al mieu a zâs
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VIII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366415_a_367744]
-
lumânarea. Și nici nu are nevoie de „lecții de lirica” de la profesorii lagărelor limbii și literaturii române. Vorbesc despre un gânditor zdravăn la cap, un om simplu, neviciat, dornic de a fi doar el însuși. Un autodidact că mai toți mării privatizați ai literaturii universale. Cel puțin în jurul micului meu univers literar, se ... Citește mai mult TEO A TRECUT DE PORȚITitlul cărții lui Teo Cabel e mai mult decât un proiect. Mă gândesc la istorică temere a Romei de odinioară: „Hanibal
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
lumânarea. Și nici nu are nevoie de „lecții de lirica” de la profesorii lagărelor limbii și literaturii române. Vorbesc despre un gânditor zdravăn la cap, un om simplu, neviciat, dornic de a fi doar el însuși. Un autodidact că mai toți mării privatizați ai literaturii universale. Cel puțin în jurul micului meu univers literar, se ... XXII. CARTEA CU PRIETENI XXXXVII- LAURENȚIU BELIZAN, de Ioana Voicilă Dobre , publicat în Ediția nr. 706 din 06 decembrie 2012. ÎN LOC DE PREFAȚĂ După debutul editorial cu volumul de
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
dimineață în fiecare seară iar rugile-mi curg cu seninătate și bucurie precum curge nisipul în clepsidră... număr bob cu bob clipă cu clipă și mă rog... mă rog cerului să te ocrotească și muntelui să-ți răcorească sufletul și mării mă rog să-ți dea puterea valului lovind stânca mă rog să fii ....așa cum te simt Limpezime de suflet Îmi limpezesc privirile-n boabe de rouă cu buzele arse de doruri le sorb liniștită răcoarea din ierburi ucise ieri de
POEME DE DRAGOSTE (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366683_a_368012]
-
ușor, ne-am revenit din transa acestei uniuni fizice și sufletești, în care ambele noastre ființe au răspuns, în același moment, la acea clipă ancestrală. Eram transpirați, obosiți, transfigurați. Și iarăși am sărit amândoi din barcă, să ne răcorim în mijlocul mării. Era ultima baie în mare pe acea zi. După mai multe ture în jurul bărcii, a venit din nou la mine, m-a cuprins pe după gât și m-a sărutat cu pasiune, murmurându-mi în ureche: - Mulțumesc, iubire! Cuvintele acestea mi-
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366666_a_367995]
-
în țara noastră. Să o lăsăm să-și facă de cap? - Nuuu! strigară demnitarii. - Atunci,să-i distrugem noi armatele și să o gonim în Țara Vânturilor Veșnice, de unde a venit, ca să nu mai auzim de ea! - Mergem la luptă, Măria Ta! au răspuns cu toții-n cor. - Așa cum am hotărât, Mărțișor este Comandantul Suprem și veți fi conduși la victorie de el. Acum să ne arăți, viteazule, ce poți și cât de mult dorești să învingi cumplita Iarnă! - Voi face așa cum
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
locul mai modest a ceea ce mi se cuvenea în realitatea cotidiană, mi-au trebuit iarăși câteva zile. Cazinourile toate sunt astfel făcute ca să capeți încredere în tine, dar dacă te implici mai mult, începi să-i înțelegi mai bine pe mării perdanți care arătau indiferență în fața dezastrului la jocuri și când ajungeau acasă își puneau pistolul la frunte. Ca să știi ce să alegi, trebuie să te informezi bine în prealabil și să îți faci un plan bine stabilit. E recomandabil să
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
apostrofat zicându-mi cu reproș „Dacă ar face, la fel, toți, care vin pe aici...?” Nu am făcut nici o remarcă, am bâiguit doar, vinovat, câteva cuvinte neinteligibile și pe loc am parafrazat, în gând, o „rugă” foarte cunoscută nouă: „Sfinxule, Măria Ta/ Te rog nu te supăra/ Dacă-ți iau o piatră, ție/ Sacră pavază să-mi fie/ Cât trăesc, și-n veșnicie.!” Și sunt sigur că Măria Sa, Sfinxul, nu s-a supărat. Ion IANCU VALE 3 ianuarie 2014 Târgoviște Referință
ODĂ SFINXULUI de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361627_a_362956]
-
creștinului./ Își dezbracă țara sânul,/ Codru frate cu românul/ De săcure se tot pleacă/ Și izvoarele îi seacă/ Sărac în țară săracă!// Cine-au îndrăgit străinii/ Mânca-i-ar inima câinii,/ Mânca-i-ar casa pustia/ Și neamul nemernicia!// Ștefane, Măria Ta,/ Tu la Putna nu mai sta,/ Las-Arhimandritului/ Toată grija schitului,/ Lasă grija sfinților,/ În sama părinților,/ Clopotele să se tragă/ Ziua-ntreagă, noaptea-ntreagă,/ Doar s-a-ndura Dumnezeu/ Ca să-ți mântui neamul tău!// Tu te-nalță din mormânt
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
n-am întâlnit boieri așa darnici! BOIER CONACU:Este vorba de interesele țării! Domnia Ta ai datoria sacră să domnești în liniște și pace, să te lăfăi în ospețe și plăceri cu femei frumoase ca un „pașă!” CĂPITANUL ARNĂUTU:Așa-i, Măria Ta! De treburile țării ne ocupăm noi, supușii tăi! CĂPITANUL SASU:Au dreptate boierii, Vodă-i dator să domnească! BOIER CIOCOIU:(surâde cu binețe) Ce să-ți mai bați capul cu treburile țării!? BOIER CONACU:(cu subînțelesuri) Dacă tot te
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
SASU:Au dreptate boierii, Vodă-i dator să domnească! BOIER CIOCOIU:(surâde cu binețe) Ce să-ți mai bați capul cu treburile țării!? BOIER CONACU:(cu subînțelesuri) Dacă tot te înscăunăm voievod, atunci este datoria noastră să conducem poporul pentru ca Măria Ta să domnești fără griji pe scaunul țării! PAPURĂ-VODĂ:(cu satisfacție) Atunci poruncesc: Faceți precum vă este voia! CEI DOI BOIERI:(în cor mai mult cu ironie)Așa te vrem, Măria Ta! EXT. / O STÂNCĂ DIN MUNȚI / NOAPTE Prințesa și
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
voievod, atunci este datoria noastră să conducem poporul pentru ca Măria Ta să domnești fără griji pe scaunul țării! PAPURĂ-VODĂ:(cu satisfacție) Atunci poruncesc: Faceți precum vă este voia! CEI DOI BOIERI:(în cor mai mult cu ironie)Așa te vrem, Măria Ta! EXT. / O STÂNCĂ DIN MUNȚI / NOAPTE Prințesa și Paloș privesc de pe o stâncă peste întinderile muntoase. Vampirica tresare și-l cuprinde în brațe. PRINȚESA:(cu îngrijorare) Iubitule, am o presimțire rea... Cerul dă semne că vor urma vremuri tulburi
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
ne simțim tare onorați. Prezența dumnevoastră, conașule, ne face o mare cinste, și suntem bucuroși că ne-ați călcat praguil casei, și se duse după țuica păstrată pentru „zile mari” și musafiri de seamă. - E bine să cinsți cu slujitorii măriei voastre, căci bunul Dumnezeu vă va aduce bucurii și noroc... - În dragoste, parcă așa spune sfântul Ioan Gură de Aur? - Știu eu?!... dar fiți sigur, conașule, că nu vă va face rău o țuiculiță de prună și niște răcituri pe
PARTEA A VI-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351763_a_353092]
-
naștere Liga Scriitorilor din România (al cărui principal arhitect este Al.F. Țene), dar și despre fiul său, doctorul în istorie Ionuț Ene, poetul și ziaristul întemeietor al agenției de știri „Napoca News“ (în fapt, însuși fiul scriitorului). Iar dacă măria-sa cititorul s-a lăsat fermecat de text până într-acolo încât să nu sesizeze convenția și să priceapă că cele două personaje sunt unul și același, finalul romanului (introdus, în manieră modernă, după cuvântul „SFÂRȘIT“, ce marchează încheierea poveștii
FICŢIUNEA CA MODALITATE DE AUTOREFLECTARE OBIECTIVĂ, RECENZIE DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351785_a_353114]
-
tot așa imperiul s-ar fi dus de râpă deoarece Alexandru nu dădea semne că vrea pe cineva dintre ei la domnie. Casandru ieși în față cum obișnuia firea lui curajoasă și instrucția de soldat și puse degetul pe rană: - Măria-Ta cine va să fie cârmuitor al imperiului în absența domniei voastre? Se cuvine să ne înștiințezi dinainte ca să știm ce vom face pe urmă. Ordinele tale vor fi urmate întocmai ca și pe cele din urmă comori ale mărinimiei
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
cuvânt și am început să citim din cărțile noastre. Orbii vorbeau între ei. Unul din ei a spus celuilalt: - Cum ai orbit? - Eu, a răspuns cel întrebat, eram corăbier în tinerețe. Am plecat din Africa cu corabia pe mare. În mijlocul mării m-am îmbolnăvit de ochi. Neputând să mă vindec am căpătat albeața și am orbit. Apoi l-a întrebat pe celalalt: - Tu cum ai orbit? - Eram din meserie șlefuitor de sticlă, a răspuns acesta. Din pricina focului mi s-au topit
LIVADA DUHOVNICEASCA (25) de ION UNTARU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352417_a_353746]