567 matches
-
viziune. Legile sublime și implacabile ale armoniei divine îi vor aduce aminte mai devreme sau mai târziu. Credința este o mare, 54 imensă putere, o virtute creștină. Puterea dată nouă de către Noul Testament este credința în Sfânta Treime. Această credință trebuie mărturisită neîncetat, atât când suntem singuri cât și în public, în fața oamenilor (Mântuitorul nostru spunea că „cel ce se va rușina cu Mine, pentru el Mă voi rușina și Eu în fața Tatălui Ceresc”). Rostind zilnic Crezul, rugăciunea de mărturisire a credinței
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
Sunt ambidextru, însușire pe care tatăl și bunicul meu au remarcat-o de când eram de-o șchioapă, îngrijindu-se apoi să mi-o cultive în taină. Calitate ori anomalie, era un dar al naturii ce nu trebuia ignorat. Dar nici mărturisit. „E bine ca totdeauna să păstrezi ceva neștiut celorlalți, ascuns”, m-a sfătuit părintele meu încă de pe vremea când învățam primele litere, „fiindcă, altfel, îți vor lua totul.” Întâi din teamă, mai târziu din convingere, am păstrat la rându-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
deodată și a devenit ideea nouă, extraordinară, irezistibilă și demnă a întregii Coaliții. Alte vorbe spuse de marele om de stat, născut probabil și el dintr-o mamă, procreator de copii când i-a venit rândul și cu speranțe deja mărturisite, de a-și urechea nepoții, au fost consemnate în procesul verbal pentru a rămâne pentru posteritate: „Măi băieți, chiar nu-nțelegeți că nu trebuie să vă mai scremeți atât pentru fiecare chestie de-asta? Cât vreți să mai stăm? Și
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
rând pentru că țineau mai mult, apoi pentru că presupuneau o gesticulație anume: Louise, inaintând cu brațele larg depărtate, cu trupul aplecat ușor pe spate și zvârlind piciorul mai înainte, nu putea trece neobservată. Metoda putea chiar să se întoarcă împotriva intențiilor mărturisite ale Louisei, de vreme ce ea era în fiecare clipă amenințată să se izbească de vreunul din tablourile ce zăceau peste tot în atelier. Zgomotul îl trezea atunci pe copil, care își arăta mulțumirea așa cum putea, adică țipând cât îl ținea gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
să cadă, ci-l dirijezi spre tine. Dacă are și el câmp gravitațional, cu atât mai bine: îl întâlnești mai repede. Interes să ai, că gravitație e destulă! Episodul 15 Se pun la cale lucruri mari Atras irezistibil de cele mărturisite robotului TESA Stejeran 1 de roboata în carne și oase Getta 2, robotul programator-corector al zborului Dromiket 4 se întrebă dacă îi era permis să-i vină în minte (cum tocmai îi venea acum) gândul că, deoarece țelul ultim al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
ascultăm dar încheierea tuturor învățăturilor: Teme-te de Dumnezeu și păzește poruncile Lui. Aceasta este datoria oricărui om." 405 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Unul în care, parcă pentru a mă împăca, se preia subiectul de la Bulgakov (fapt mărturisit și undeva în text), însă maniera de lucru este (deși autorul nu a avut acces nici la Gravity's Rainbow, nici la V) destul de apropiată de cea a lui Pynchon. Mă refer aici la folosirea entropiei ca principiu de organizare
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
vinei - Îi scutește de muncă. — Chiar dacă știu că nu e el vinovatul? Señor Danvila a ridicat ochii spre cer. Or ști ei asta acum, dar ce-o să fie peste trei sau patru luni, cînd o să Înceapă procesul fratelui dumneavoastră? Vinovăția mărturisită e un concept cu care lor le vine foarte ușor să se Împace. Se pot Închide dosarele, oamenii pot fi repartizați la alte cazuri. Aveți toată compasiunea mea, domnule Prentice. — Dar Frank ar putea să intre la pușcărie pentru douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
o certitudine. - Mister Howard, am și eu numeroși colegi, la fel de iluștri, care, de vreo 2.500 de ani, au, la rândul lor, păreri. Unele mai inteligente, altele discutabile, și destule, de-a dreptul idioate. În spatele tuturor părerilor lor stă, totuși, mărturisită sau nu, o Îndoială - nu, nu mă refer la Descartes acum -, o Îndoială omenească, infantilă, dacă vreți, care lasă Însă deschis drumul către speranță. Da, poate că omul este un biet accident al naturii sau un proiect ratat al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
deși separate, pot fi privite unitar, ele având același filon, am spune, autobiografic, fiind, de aceea, asimilabile, memorialisticii, gen fără pretenții prea mari stilistice, de aici, poate, oralitatea lor evidentă, care ne duce cu gândul, că autoarea, având în vedere mărturisita-i credință, săvârșește în aceste pagini o amplă și smerită spovedanie, căutând, parcă, o împăcare cu trecutul și o liniștire interioară a conștiinței încărcată de anumite neajunsuri și neîmpliniri, conjuncturale, nedorite, involuntare dar de netrecut, de nedepășit, de neocolit, în
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
dureroase trăiri. „Minunea” la care face referire autoarea este aceea a dragostei care unește o familie, care unește o mamă de copiii săi, un soț de soția și copiii săi, este puterea sacrificiului personal pentru binele aproapelui, este minunea credinței mărturisite cu tărie. De aceea, oamenii preferați ai Lidiei Vrabie sunt cei apropiați de Biserică, care se regăsesc în rugăciune, care-și descoperă după neliniștită căutare, sensul existenței în mărturisirea credinței în Dumnezeu, și, smeriți și cu nădejde sfântă, cer ajutorul
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Sfânta Liturghie, va veni la noi. - Să vină, că atunci când intră el, se umple casa de lumină, a zis bărbatul. A doua zi, s-a împărtășit. După aceea, la scurt timp, s-a mutat la Domnul, așa cum ceruse soția lui, mărturisit, împărtășit și împăcat cu Dumnezeu. Toate celelalte le-a făcut după cerințele creștine. Spune tanti Alexandra că îl visează des. Când îi este greu, îi spune lui prin vis: - Sunt singură și îmi este greu, Leonid. - Eu nu te las
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
adevărul, sigur că despre dumneavoastră se poate spune că sunteți deja condamnată înainte de a fi judecată, dar acest papagal-de-mare, cum mă numește ministrul meu, are o durere în suflet și nu știe cum să scape de ea, acceptați sfatul meu, mărturisiți, mărturisiți chiar dacă nu aveți nici o vină, guvernul va spune poporului că a fost victima unei stări de hipnoză colectivă nemaivăzută, că sunteți un geniu în această artă, probabil că oamenilor chiar li se va părea nostim și viața va reveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
sigur că despre dumneavoastră se poate spune că sunteți deja condamnată înainte de a fi judecată, dar acest papagal-de-mare, cum mă numește ministrul meu, are o durere în suflet și nu știe cum să scape de ea, acceptați sfatul meu, mărturisiți, mărturisiți chiar dacă nu aveți nici o vină, guvernul va spune poporului că a fost victima unei stări de hipnoză colectivă nemaivăzută, că sunteți un geniu în această artă, probabil că oamenilor chiar li se va părea nostim și viața va reveni pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
un părinte nu poate fi decât atunci când își vede copilul așezat la casa lui... Această stare o are Sevastița și... Și cu... și cu cel de lângă tine... Deși în dialogul meu “mut” cu “gândul de veghe” am bănuit acest adevăr, mărturisit acum de bătrân, nu-mi venea totuși a crede ce aud. Am rămas tăcut. În așteptare. Ce așteptam? Nu-mi era clar deloc... Gândul îmi era doar la Zâna, când a căzut întrebarea: ― Când vrei să pleci? “Adică cum? <Să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
orice rătăcire a minții pleacă de la o dereglare fizică, de la o „insatisfacție“ fizică. Eu foarte rar, și atunci din motive independente de voința mea, mi-am neglijat masa. Or, Dumneavoastră sper că nu din lipsă de bani ați procedat așa cum mărturisiți. Stimată Doamnă, dacă mă gîndesc bine, exilul Dumneavoastră voluntar seamănă cu o fugă lașă sau, ca să fiu mai dulce, cu acordarea unui timp de „meditație“, să zicem. În această privință Îmi dau seama că nu vă pot judeca. Sau nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
foarte puternic. Ca să-și ascundă scîrba, Rowe Începu să vorbească: — Vă ocupați și dumneavoastră de grădinărit? — Nu chiar de grădinărit, răspunse anticarul, privind mereu pe fereastra taxiului, cu o Încordare ce-l făcea pe Rowe să se Îndoiască de satisfacția mărturisită adineauri. Mă Întreb, domnule, urmă el, dacă ați fi dispus să-mi faceți o ultimă favoare. Scările la Regal Court sînt cam greu de urcat pentru un om de vîrsta mea, și nimeni nu-i oferă unuia ca mine brațul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
de ea” pe cât este ea de el. P.H.L. a anticipat acest moment, pentru a sublinia că, deși aparent fără motiv (este tânără și are o frumusețe aparte), Teodora este „roasă de îndoieli”. E prea reținută și pare apăsată de complexe, mărturisite indirect, în confesiuni scurte făcute acestui bărbat în care a început să aibă tot mai multă încredere. Și constată aceasta cu oarecare teamă și nemulțumire... Drept răspuns, Profesorul i-a oferit o poezioară, un „exercițiu poetic”, zice el, cerându-și
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
-i rămâne decât să dea satisfacție orgoliului tipic masculin, țintind să-i cucerească inima în cel mai scurt timp. Și nu numai! Ceea ce înseamnă că Domnul R., acest „belfer tomnatic” (P.H.L.), sau chiar „iernatic” (aș zice eu), va depăși intenția mărturisită (Teodorei) de a o proteja de complicații, adică de un „angajament sentimental” care să o dezechilibreze, să o scoată din ritmul ei obișnuit. În fapt, Profesorul poate fi suspectat că dorește să-și conserve propriul confort sufletesc, să nu-și
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
victorios” un alt personaj, atît de mic, de fragil, dar concentrând un potențial afectiv ce schimbă esențial relația de cuplu. „O consolidează!” - observă Teodora. „Și acest aspect este în logica lucrurilor...” - admite Profesorul. Și-aduce aminte de vechea lui teamă, mărturisită și Teodorei, că, la un moment, locul său în inima femeii dragi ar putea fi „uzurpat” de altcineva. Nu și-a imaginat deloc ceea ce se întâmplă azi: „concurentul” nu este un bărbat mai tânăr și mai viril, ci chiar propria
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
îndoielii și frisonul spaimei de necunoscut...” Teodora a vorbit mai mult decât altădată. Ultimele cuvinte l-au pus pe gânduri pe Domnul R. S-ar putea ca tocmai această „spaimă de necunoscut” să fi dus la inventarea filosofiilor!... Țelul lor, mărturisit (sau nu) a fost „eliberarea rațiunii”. Eliberare de neștiință, de îndoială, de răul ascuns în „lutul adamic”. Iluminarea conștiinței prin raționament era socotită drept „salvarea” omului. Dar raționamentul nu-i decât o construcție umană pecetluită cu „marca istoriei”. Homo historicus
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
schimbări, cît suflu proaspăt și cîte energii poate să inducă într-o familie un ghemotoc de om!” - își spune Domnul R. după fiecare vizită făcută Teodorei. „Și cît curaj poate aduna în sufletul ei o mamă!...” - adaugă scriitorul, cu satisfacția (mărturisită) de a-și fi văzut eroii ajunși la un capăt de drum și la împlinirea unui capitol esențial pentru partea de viață trăită împreună. „Dragostea nu moare atîta vreme cît din ea se naște o nouă viață.” Îmi amintesc că
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
În viață. Ce să spun, cum să-i spun? Sunt bucurii, fapte, Întîmplări, nedeslușiri sau deslușiri ale vieții, care zac În noi asemeni comorilor tăinuite, ce nu pot fi aduse la suprafață, nu pot fi date pe mîna nimănui, nici mărturisite, căci odată mărturisite se naște teama de a li se pierde substanța, iar substanța aceea poate să fie un adevăr colosal ca scripeții ce eventual susțin universul. Zilele acelui timp treceau mohorîte, rareori aduse la lumină de Înșelătoare Învieri. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
să spun, cum să-i spun? Sunt bucurii, fapte, Întîmplări, nedeslușiri sau deslușiri ale vieții, care zac În noi asemeni comorilor tăinuite, ce nu pot fi aduse la suprafață, nu pot fi date pe mîna nimănui, nici mărturisite, căci odată mărturisite se naște teama de a li se pierde substanța, iar substanța aceea poate să fie un adevăr colosal ca scripeții ce eventual susțin universul. Zilele acelui timp treceau mohorîte, rareori aduse la lumină de Înșelătoare Învieri. Se iscau În acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
i, a m înțeles, în glumă ori în serios, nu prea știa pentru ce. Dar, ce facem, insist, cu sprijinirea și încurajarea colectivelor de redacție respective, că nu-s deloc încurajate, fie și pe hârtie, după 1989? C.A. - Scopul mărturisit al Salonului a fost acela de a promova nu numai cartea românească, ci și de a susține și încuraja publicațiile periodice românești din com unități și de a media publicarea scriitorilor români din aceste spații în revistele din țară și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
-mă! Mărturisiți împotriva mea în fața Domnului și în fața unsului Lui: Cui i-am luat boul, sau cui i-am luat măgarul? Pe cine am apăsat, și pe cine am năpăstuit? De la cine am luat mită ca să închid ochii asupra lui? Mărturisiți, și vă voi da înapoi." 4. Ei au răspuns: "Nu ne-ai apăsat, nu ne-ai năpăstuit, și nici n-ai primit nimic din mîna nimănui." 5. El le-a mai zis: "Domnul este martor împotriva voastră, și unsul Lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]