556 matches
-
urmă de luptă împotriva asupritorilor, dacă sunt loviți pe un obraz să întoarcă și celălalt obraz, să lingă cu deferență unde l-a scuipat străinul, să dea Cezarului ce-i a Cezarului, adică banii câștigați cu sudoare, și să bată mătănii în fața bunului Dumnezeu până li s-o crăpa naibii ori fruntea, ori dușumeaua casei, îndobitocindu-se atât de tare încât să devină o turmă anonimă, ușor de muls și de condus. Unde dracu’ este comunismul în poliloghiile acestea, muritor profan
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
știa că răspunsurile la ceea ce întreba aveau să fie aceleași. Își lipi palmele de podea, cu respect. — S-ar putea ca asta să fie ultima oară când te văd. Kaisen își coborî pe podea mâinile, înfășurate într-un șirag de mătănii, și plecă fără o vorbă. CĂDEREA CLANULUI TAKEDA — Hai să petrecem primăvara asta în munții din Kai, spuse Nobunaga, în timp ce ieșea călare din Azuchi, în fruntea armatei sale. Putem să privim florile de cireș, să culegem flori, și apoi, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
aprind câte 7 lumânări; vinerea se aprind 9 lumânări care se asează în semnul sfintei cruci: 3 pentru iertarea păcatelor, 3 pentru blesteme, 3 pentru farmece și dușmani văzuți și nevăzuți, știuți și neștiuți. Se mai fac și 40 de mătănii, în patru timpi, după rugăciuni. Când se ține post negru, așa cum s-a arătat mai sus, hrana pe care ar fi trebuit să o mănânci în acea zi (dar numai hrana de post) să o dai la un sarac (sau
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
vine din această jertfă. Nu uita că postul nu este numai înfranare (adică abținere) de la mâncare și băutură, ci și abținerea de la orice alt păcat. Pentru ziua de luni, când se ține post negru până la ora 12 noaptea, după rugăciune, mătănii și după ce au ars complet cele 7 lumânări ce le-ai aprins de dimineată, spui: "Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, duceți nevrednica mea rugăciune și nevrednicul meu post la Bunul Dumnezeu, pentru iertarea păcatelor mele, ale părinților mei, ale bunicilor
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
la punga de cireșe pe care o găsise dimineață În frigider, alături de un bilet pe care scria caligrafic: „De la colegul tău Vasile“. 2 Parolică s-a Întors acasă și mai abătut decât plecase, deși cu portbagajul plin și cu două mătănii mari, din sâmburi de măsline, pe care Ghenadie, după a doua bărdacă de vin, i le spânzurase de gât ca să-l Încurajeze. Și le-a smuls nervos și le-a băgat repede În buzunar, dar i-a rânjit totuși lui
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
tușit în amiaza fragedă.// seara bate semne din far/ peste goarnele vagi de apă/ cînd se întorc pescarii cu stele pe mîini/ și trec vapoarele și planetele” (Ion Vinea, „Tuzla“) „Se întorc pescarii cu stelele apelor/ împart bucate săracilor, înșiră mătănii orbilor/.../ deschide-te fereastră — prin urmare/ și ieși noapte din odaie ca din piersică sîmburul,/ ca preotul din biserică,/ Dumnezeu scarmănă luna îndrăgostiților supuși/.../—hai în parcul comunal/ pînă o cînta cocoșul/ să se scandalizeze orașul (...) să plecăm, să plecăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
asemenea erou al poporului. În privința împovărătoarelor dări către imperiul roman, El spunea „Dați Cezarului ce-i al Cezarului, (adică dați asupritorului străin, paralele câștigate cu sudoare) și lui Dumnezeu, ce-i a lui Dumnezeu (adică roagă-te boule și bate mătănii până crapă, ori fruntea, ori dușumeaua). În privința supunerii față de puterile asupritoare, avea „idei” tot așa de „mărețe”, când propovăduia, că dacă cineva îți trage o palmă pe un obraz, tu în loc să-i muți cum se cuvine fălcile din loc, să
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
sufletul sărman peregrin fulgi albi și blajini precum mâinile bunicii (înălțate cândva în văzduhul rezemat de Retezat într-o zi de joia mare) mai dezmiardă obrajii aprinși ai copilăriei împletesc în busuiocul sfințit sub icoane râsetele nestăvilite și năzbâtiile cu mătănii și cântece vechi pe care le știu și acum în orașul umil și sărac dar cu suflet adânc cât un abataj de huilă cu șapte limbi și șapte puțuri dinspre întuneric înspre lumină ninsorile erau stranii contraste de alb-negru aerul
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Albu Elena Glasul naturii Acum natura-ncepe Cu minunatul glas Din ale sale stepe Să cânte-ncet pe nas. Prin ierburile crude Puternic se aude Sub cerul fără fund Un sunet profund. Sunt gâze și gângănii Ce sar și fac mătănii Și mă-ncântă mereu Trecând prin dreptul meu. Soarele și luna Soarele și luna Se-nalță și apun, Semănând întruna Cu baloane de săpun. Privirea lor distantă Prin negre rămuriști Din când în când arată Doi ochi adânci și triști
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
departe. Că din tot ce-a fost închis în Măr, doar o liniște cunosc: E una; Moarte! în avânt de vânturi ... dedicată mamei Vin să mi te-nhațe haitele păgâne, cu săgeți de ape, buzele-ți lovesc și te trec mătănii într-un miez de pâine, și mă trec fiorii PRUNDULUI CERESC. Adăpost pe veacuri ți-a făcut ursita, din îmbrățișarea unui vechi mister. Tu ești prea-curata, blânda, miluita care din iubire, m-ai făcut stingher! Un stingher ce-și duce
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
mă reprofilez, era groasă de tot. — Dacă te lași păgubaș o să ne despărțim, asta îmi mai lipsea, să mă amenințe și Angelina, ce fel de lider spiritual mai eram dacă stăteam doar cu mîinile în șold? Roagă-te, fă slujbe, mătănii, tot ce știi, numai să iasă bine, ce femeie aveai, Părințele, numai că n-ai știut să ai grijă de ea cum s-ar fi cuvenit, ce să-i faci, acuma se pare că totul s-a sfîrșit din punctul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
zis, ca o lună neagră deasupra viilor. Sfârșitul era aproape și scălda lumea Într-o lumină de o intensitate neobișnuită pentru luna august. Călugărul care aduna bani pentru construirea unei biserici undeva În Moldova Își făcea monetarul printre cruci și mătănii ca să poată da socoteală, la o adică, de fiecare bănuț, În vreme ce șinele de cale ferată se Înălțau drept În sus, trăgând și traversele după ele, arătând tuturor calea, precum Scara lui Iacov. A doua explozie n-a mai venit, Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
dădusem cu piciorul unei comenzi. Fără să bănuiască iritarea mea, sau fără să-i pese, Emilia stătea nemișcată, cu o pălărie mare de pai înfundată pe cap până la sprâncene, în rest îmbrăcată în negru, semănând cu o călugăriță obosită de mătănii și de rugăciuni. Când și-a scos pălăria, părul blond i-a strălucit în soarele dimineții reci de toamnă. Era singurul lucru expresiv la ea. Pentru nimic în lume nu mi-ar fi trecut prin minte că ființa aceea fadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
amintea de o femeiușcă pe care o iubise. Când se trezea din beție, era cuprins de remușcări negre. Striga: „Sunt un gunoi, Doamne, un gunoi” și se lovea cu capul de podea. Se ruga lui Dumnezeu să-l ierte, bătea mătănii, apoi în disperarea pocăinței se îmbăta iar. Nimeni nu știa cum făcea rost de băutură, unde își ascundea sticlele și cum reușea să-i înșele pe cei care-i făceau percheziție și care nu izbuteau niciodată să găsească nimic. Îmbătându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
i-au dat târcoale și i-au bătut seara la poartă în speranța că-i va pofti în casă și în patul ei, până ce s-a răspândit zvonul că o urmărea blestemul bărbatului mort și că-și petrecea timpul bătând mătănii ca să fie iertată. Ceea ce, în parte, era chiar adevărat. În nopțile ploioase, când vântul făcea să scârțâie gutuiul sălbatec de la poartă și aducea dinspre pădurea de sălcii mugetele cerbilor, se înfricoșa. Dumnezeu răscolea prin amintirile pe care ea vroia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Mama făcu iar gestul acela de femeie ce-și duce dosul palmei la gură, iar tanti Valeria o sprijini de braț protector, cu duioșie. Nea Gore căzu În genunchi și, prinzându-se cu brațele de umeri, se ghemui Într-o mătanie Împietrită, pe când domnul Martin, care-l urmări pe Conte gâtuit de emoție, se prăbuși ca o marionetă fără sfori, cu sufletul spart În mii de cioburi. Iar tata, dintre florile frumoase Între care se afla Întins, risipea un surâs blând
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
prânz? — Nu te deranja, Katharine, Îmi spune Barbara, sunându-mă pentru a treia oară. Așa că atunci când nu mă deranjez și ea aruncă o privire În frigider la sosire, se joacă cu șiragul de perle ca și cum ar fi un șir de mătănii și-l târăște pe Donald afară la mașină. Se Întorc după ce au cumpărat tot Sainsbury’s, „ca să avem câte ceva În caz de urgență“. Totul e Însă sub control de data asta. Nu mi se vor găsi nici un fel de lipsuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
și înecăcios, precum o otravă sub limbă. Biletul fusese scris încă de cu seara și bâjbâi în buzunarul adânc al pantalonilor cu care era îmbrăcat, ca să îl găsească. În pom mai erau batiste și nasturi tăiați de către pelerini de pe haine, mătănii în șirag și foarte multe răvașe, de aceea dorința lui se pierdu între celelalte, chit că era atât de răscolitoare și de ciudată: „Dacă tot trebuie să dispar din Yazd, fă să nu mă întorc niciodată...“. Omar presimțea cum în
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Lăsata-secului, Rusaliile, înălțarea, Intrarea Maicii Domnului în biserică, Sfîntu Nicolaie, Sfîntu Dumitru, ca să nu mai vorbesc de Paști și de Crăciun... - Duminica lucrezi, coși? - Nu ridic un lemn. -Drăcui? - Câteodată. - Să nu mai drăcui, auzi? Și să faci douăzeci de mătănii în fiecare marți și vineri seara... - Am să fac. Părintele răsufla puțin. - Da numele Domnului îl iei în deșert? 138 - Se poate? Am cinci icoane: una cu potopu, una a sfinților Dimitri fără arginți, Chir și Ion, una cu iadu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
una cu iadu și cu raiu, alta a sfântului Ilie Tesviteanu și alta cu tăierea lui Belzebut, Doamne, iartă-mă! - Nu mai lua numele Necuratului în gură în sfântul altar. - No să-l mai iau. - Să mai faci treizeci de mătănii. -Le fac. Pe babă o dureau genunchii. Se lăsa mai pe o parte. Preotul îi așeza prapurul lui aurit, de mătase, pe cap și-i citea din evanghelii. Marghioala încremenea, cu sufletul pierdut în întunericul ce-i acoperea vederile. Pe sub
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
câteodată în plumb la vreo neisprăvită, descânt cu cărbuni, arunc răul pe câini, mai scot cîte-un junghi... - De dat în cărți, dai? -Dau. - Să nu mai dai și să asculți numai de glasul lui Domnu-lDum-nezeu. Să faci încă douăzeci de mătănii pentru asta. - Fac, sfinția-ta. - Stai, să-ți citesc dezlegarea... Și iar se ruga popa pentru păcatele ei. Baba Marghioala asculta înspăimîntată făgăduielile făcute păcătoșilor pentru lumea cealaltă și-i picau lacrimi din ochi. Părintele o descosea mai departe: - Da
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
încolo. ANUL TRECERII MĂRII 899 de la hegira (12 octombrie 1493 1 octombrie 1494) — O patrie pierdută e precum trupul lipsit de viață al cuiva apropiat; înmormântați-o cu respect și credeți în viața veșnică. Cuvintele lui Astaghfirullah răsunau în ritmul mătăniilor din chihlimbar pe care degetele lui slabe și cucernice le tot prefirau, neobosite. În jurul predicatorului, patru chipuri bărboase și grave, printre care și cel al lui Mohamed, tatăl meu, patru chipuri prelungi peste care se așternea aceeași neliniște pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Mă găseam la palatul său ca să-i prezint omagiile mele când un negustor egiptean din orașul Damiette veni să-i ofere acestui rege un cal foarte frunos, o sabie turcească, o cămașă din zale, o flintă scurtă, mai multe oglinzi, mătănii din mărgean și câteva cuțite cizelate, toate astea valorând cam cincizeci de dinari. Suveranul acceptă cu amabilitate acest dar, însă îi dărui omului, la rândul său cinci sclave, cinci cămile, o sută de colți uriași de elefant și, ca și cum toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
acum imnuri de bucurie unui viitor care lasă tot mai mulți înfometați până la venirea lui apoteotică. Elogiem marii hoți ai națiunii și saltimbancii patriotismului de acum, cu aceeași aplicațiune cu care odinioară ridicam în slavă activistul de partid și făceam mătănii luptei de clasă. Probabil așa am fost croiți, la marea croială a neamurilor, să cântăm slavă întruna celor care ne domină și ne mână, cu capul veșnic plecat, cu ochii țintiți (supremă demnitate națională!) nu spre țărâna spre care suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
astea?! Ei, drăcia dracului! ― Vă rog să mă scuzați, spuse Cristescu stăpînindu-și râsul, voiam să-mi iau țigările din palton. Credeam că nimeresc în antreu. Dar, apropo, ce făceați în spatele ușii? Sculptorul își săltă colțurile buzelor într-un rânjet. ― Băteam mătănii! ― O, perfect! Îmi pare rău că v-am deranjat. Vă las să continuați. ― Ura! Sănătate și spor în ramură! ― Locotenentul Azimioară, de exemplu, ar putea conchide că aveți destule păcate de vreme ce nu mai prididiți cu rugăciunile. ― Hm, presupun că aveți
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]