1,303 matches
-
aflat sub conducerea lui Iuliu Maniu, liderul Partidului Național. A fost de asemenea instituit un Mare Consiliu Național alcătuit din 150 de membri. Decizia de unire într-o Românie Mare era susținută de germanii transilvăneni, care preferau stăpînirea românească celei maghiare. Unirea beneficia deci de sprijinul majorității clare a locuitorilor, deși minoritatea maghiară i s-a opus cu îndîrjire. Evenimentele vor fi complicate și mai mult de controversa asupra Basarabiei. Această provincie avea o populație de circa 3 milioane de oameni
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Au fost înființate în cadrul Serbiei două provincii autonome: Kosovo, cu o majoritate albaneză, și Vojvodina, cu o populație mixtă alcătuită din unguri, români, sîrbi, croați, slovaci și ucraineni. Erau recunoscute patru limbi importante: croata, macedoneana, sîrba și slovena; albaneza și maghiara aveau un statut de limbi acceptate în regiunile autonome. Cele trei organizații religioase majore, catolică, ortodoxă și musulmană, continuau să funcționeze, dar cu limitarea activităților lor, obișnuită în statele dominate de comuniști. Iugoslavia avea deci o organizare internă mai complexă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cu slavii de sud, pe motiv că islamul este în egală măsură o cultură și o religie, autoritățile de stat au încurajat dezvoltarea lor. În Vojvodina, care avea o majoritate sîrbă de 55,8 %, cea mai puternică minoritate era cea maghiară, care forma 21,7 % din populație; regiunea avea și locuitori slovaci, români și croați. O grijă deosebită era manifestată față de concilierea ungurilor, precum și față de acordarea de drepturi culturale tuturor grupurilor. Astfel, limbile naționalităților majore erau toate recunoscute oficial. În anii
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
din stăpînirea pămîntului. Potrivit altui punct de vedere, dreptul de comandă ar fi rezultatul unor uzurpări succesive sau al unor concesiuni forțate din partea autorității centrale carolingiene, din ce în ce mai neputincioasă în a-și apăra prerogativele în condițiile dramatice ale ultimelor invazii (sarazine, maghiare și normande). Indiferent, însă, de adevăr, important de reținut este faptul că personalizarea și divizarea în plan local a acestor puteri se află la originea pluralismului și diversității teritoriale vest-europene, care constituie una din caracteristicile cele mai profunde ale civilizației
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
pe lângă domnitor în cazul în care ar fi dorit să rămână la Iași. La aceasta s-a mai adăugat și aceea că cea mai mare parte credincioșilor erau foarte încântați de o schimbare, nefiind mulțumiți de misionari pentru că nu știau maghiara, nu erau stabili și trebuiau să viziteze adesea alte centre catolice din țară iar, în trecut, unii dintre ei nu au fost mereu exemple edificatoare. Ba mai mult decât atât, credincioșii pretindeau că Misionarii Conventuali s-ar fi înstăpânit pe
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
cu paramentele sacre. Franciscanul Conventual Fra Celestino, care locuia șase luni la Târgoviște și alte șase la Silistra, începuse să restaureze conventul unit bisericii Sfântului Francisc. Conventul avea și o grădină frumoasă în jurul bisericii. Credincioșii locului - de origine saxonă și maghiară, care vorbeau însă valaha - spuneau că se află sub conducerea Bisericii romane, dar din lipsă de preoți catolici, erau constrânși să se slujească de un pastor luteran, pe care îl obligau cu forța să le celebreze în ritul latin. Era
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
în Regatul Ungariei. "Legea naționalităților" și "legea învățământului" adoptate în 1868 au inaugurat politica de maghiarizare promovată de autoritățile de la Buda, care au decretat existența unei singure națiuni, cea maghiară, "una și indivizibilă", în care singura limbă oficială era, desigur, maghiara (Constantiniu, 2011, p. 257). Reacția românilor din Ardeal a fost ambivalentă, intelectualitatea fiind divizată între facțiunea care promova activismul (i.e., apărarea cauzei naționalității române în noile structuri politice ale Monarhiei Duale) și cea care milita pentru pasivism (i.e., abținerea de la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
școli elementare ortodoxe (Manolache și Pârnuță, 1993, p. 241). Continuând politica de maghiarizare pornită de legea din 1868, Legea educației din 1879 a reconfirmat obligativitatea predării limbii maghiare în toate școlile elementare a căror limbă de predare nu era cea maghiară. Astfel, limba maghiară a devenit obligatorie inclusiv în școlile confesionale românești. Iar Legea Apponyi, adoptată în 1907, urmărea să accelereze efectele maghiarizării prin înlocuirea școlilor confesionale ale minorităților etnice (românești, sârbești, slovace) cu școli de stat în care limba unică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
devenit obligatorie inclusiv în școlile confesionale românești. Iar Legea Apponyi, adoptată în 1907, urmărea să accelereze efectele maghiarizării prin înlocuirea școlilor confesionale ale minorităților etnice (românești, sârbești, slovace) cu școli de stat în care limba unică de predare să fie maghiara (ibidem, p. 348). Însușirea limbii maghiare devenea un imperativ funcțional al statului maghiar, a cărui legislație statua ca finalitate a procesului educațional necesitatea ca toți copiii, indiferent de fundalul lor etnic, la bilanțul primilor patru ani de școală, "să fie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
manualelor școlare. În ciuda faptului că limba de predare în școlile confesionale românești a continuat să fie cea românească, planul de învățământ al acestora era în mare măsură similar cu programa școlilor de stat în care limba de predare era, desigur, maghiara. Iată cum era structurată tabla materiilor de învățământ, alături de ponderea fiecăreia, în școlile primare românești în pragul Primului Război Mondial. Tabel 18. Materiile predate în școlile românești din Transilvania, 1914 Materia Nr. de ore pe săptămână Religia 3 Limba română 5,5
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și trei maghiari) și peste două sute de răniți: i) etnicizarea discursivă - recursul la discursul și categoriile etnice de către mass-media și politicienii postdecembriști în căutarea de legitimitate politică; ii) etnicizarea societății civile în curs de emergență - apariția organizațiilor civice și politice maghiare (Uniunea Democrată Maghiară din România - UDMR, Uniunea Democratică a Tineretului Maghiar - MADISZ); iii) etnicizarea posesiunii simbolice a orașului și a instituțiilor sale constitutive - odată anatamate în mentalul colectiv cadrele identitare de factură etnică, problema ridicată a devenit "al cui este
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rugau pentru familiile lor, pentru deținutele din celulă sau din carceră, pentru „mântuirea sufletelor celor ce le osândeau, sau pentru eliberarea țării”. Tot pe această coordonată aflăm și de la doamna Aspazia Oțel Petrescu cum un grup eterogen, constituit din românce, maghiare, germance, evreice, sârboaice, franțuzoaice, rosteau în comun dimineața o rugăciune ortodoxă, sau cum, printr-o rugăciune continuă, de 40 de zile, a deținutelor, o colegă de-a lor, căreia medicii nu-i puteau găsi diagnosticul, s-a însănătoșit, adeverindu-l
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
maghiară din Brașov, str. Voluntarilor Nr. 6, a Ev. C. A., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară rom. cat. din comuna Turches, a Bis. rom. cat., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară conf. Ev. C. A. Maghiară, din comuna Cernatu, proprietatea Ev. C. A., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară conf. Ev. C. A. din comuna Joseni, proprietatea Ev. C. A. maghiară Satu Lung-Joseni, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară conf. Ev. C.
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
avere, conform inventarului jurnal. Școală primară conf. Ev. C. A., din comuna Satu Lung-Suseni, proprietatea Bis. Ev. C. A., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară conf. Ev. C. A. din comuna Satu Lung-Joseni, proprietatea Bis. Ev. C. A. maghiară, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară conf. ref., din comuna Budila, proprietatea Bis. ref., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară conf. rom. cat. din comuna Budila, a Bis. rom. cat., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
jurnal. Sc. prim. rom. cat. germană, din Zadareni, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Județul Caras Sc. copii mici rom. cat. germană din Oravița, str. Gojdu Nr. 54, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Sc. de copii mici conf. reform. maghiară, Reșița, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școlile Institutului "Notre Dame" din Oravița, cu localurile din str. Gojdului Nr. 52 și din strada Coșbuc Nr. 26, si un loc de casă, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Sc. pr. conf.
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
întreaga avere, conform inventarului jurnal. Sc. pr. conf. mixtă germană din Oravița, str. Gojdu Nr. 54, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Sc. prim. conf. rom. cat. brașoveana din Nermet, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Sc. prim. confesionala ref. maghiară, din Reșița, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară conf. rom. cat. maghiară din Ersig, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară, conf. rom. cat. maghiară din Izgar, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Județul Severin Institutul "Notre
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
str. Ștefan cel Mare Nr. 1 a Bis. rom. cat., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară fete confesionala rom. cat., Lipova, strada Splaiul Mureșului a Bis. rom. cat., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară rom. cat. maghiară, Lipova, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară mixtă confesionala rom. cat. germană Sannicolaul Mare cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. (3 localuri). Școală primară mixtă confesionala rom. cat. germană Sannicolaul Mare, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
Mic, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară m. conf. Ev. C. A., germană, Birda, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. (2 clădiri). Sc. pr. m. sarba Ciacova, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară m. rom. cat. maghiară, Ciavos, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară germană, rom. cat. din com. Ceavos, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. (2 locuri și grădină). Școală primară germană, rom. cat. din com. Comlosul Mare, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
conf. rom. cat. germană, din comuna Stanciova, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. (avînd o cladire și o locuință). Școală primară sarba, din comuna Becicherecul-Mic, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. (avînd o cladire și o locuință). Școală primară, ref. maghiară, din comuna Ciavos, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară rom. cat. maghiară, din comuna Deta, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. (avînd trei clădiri). Școală primară rom. cat. maghiară, din comuna Fibis, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
o cladire și o locuință). Școală primară sarba, din comuna Becicherecul-Mic, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. (avînd o cladire și o locuință). Școală primară, ref. maghiară, din comuna Ciavos, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară rom. cat. maghiară, din comuna Deta, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. (avînd trei clădiri). Școală primară rom. cat. maghiară, din comuna Fibis, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară rom. cat. maghiară, din comuna Lipova, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
avînd o cladire și o locuință). Școală primară, ref. maghiară, din comuna Ciavos, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară rom. cat. maghiară, din comuna Deta, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. (avînd trei clădiri). Școală primară rom. cat. maghiară, din comuna Fibis, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară rom. cat. maghiară, din comuna Lipova, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară rom. cat. maghiară, din comuna Sannicolaul-Mare, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară ref
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară rom. cat. maghiară, din comuna Deta, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. (avînd trei clădiri). Școală primară rom. cat. maghiară, din comuna Fibis, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară rom. cat. maghiară, din comuna Lipova, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară rom. cat. maghiară, din comuna Sannicolaul-Mare, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară ref. maghiară, din comuna Sculea, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară ref. maghiară
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
întreaga avere, conform inventarului jurnal. (avînd trei clădiri). Școală primară rom. cat. maghiară, din comuna Fibis, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară rom. cat. maghiară, din comuna Lipova, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară rom. cat. maghiară, din comuna Sannicolaul-Mare, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară ref. maghiară, din comuna Sculea, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară ref. maghiară, din comuna Tormac, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. (avînd 2 clădiri). Școală primară
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
din comuna Fibis, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară rom. cat. maghiară, din comuna Lipova, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară rom. cat. maghiară, din comuna Sannicolaul-Mare, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară ref. maghiară, din comuna Sculea, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară ref. maghiară, din comuna Tormac, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. (avînd 2 clădiri). Școală primară rom. cat. N. D. maghiară, din Timișoara IV, cu întreaga avere, conform inventarului
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
maghiară, din comuna Lipova, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară rom. cat. maghiară, din comuna Sannicolaul-Mare, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară ref. maghiară, din comuna Sculea, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară ref. maghiară, din comuna Tormac, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. (avînd 2 clădiri). Școală primară rom. cat. N. D. maghiară, din Timișoara IV, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal, (o cladire și o locuință). Școală primară rom. cat. maghiară din Timișoara
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]