3,350 matches
-
limbii române din Ucraina i-a fost acordată statutul de limbă regională în mai multe localități din regiunea Cernăuți: Pătrăuții de Jos și Igești (r-ul. Storojineț,), Voloca pe Derelui (r-ul Adâncata), Ostrița și Buda Mare (r-ul. Herța), Mahala, Prut și Tărăsăuți (r-ul. Noua Suliță); și din regiunea Transcarpatia: Biserica Albă (r-ul. Rahău) și Apșa de Jos, Slatina și Strâmtura (r-ul. Teceu). spre deosebire de cei din statele naționale (România și Republica Moldova) nu dispun de totalitatea drepturilor atât
Românii din Ucraina () [Corola-website/Science/329185_a_330514]
-
1962, când a fost înglobata împreună cu alte sate în comuna Buleta iar mai târziu în comuna Mihăiești. La desființarea comunei a contribuit primarul de atunci al acesteia NICOLAE TITIRIGA. Comună Govora sat cuprindea 4 sate: Gurișoara, Vulpuiești, Scărișoara (Țigănia)și Mahalaua Mare. Comună avea primărie ,școala, biserica, cimitir, casa de nașteri, cămin cultural, două mori de foc, cârciuma și cooperativa săteasca. Atestarea documentara comunei Govora este mult mai veche decât cea a orașului Băile Govora care a apărut și s-a
Govora, Vâlcea () [Corola-website/Science/302028_a_303357]
-
sud-estic al limanului, la Marea Neagră, se află stațiunea Băile Burnazului, unde se folosește nămolul în tratarea terapeutică a bolilor. Întinderile de apă „satelite” ale celor trei mari limane sunt în număr de opt, anume lacurile Sărat, Hagider, Caraceauș, Buduri, Martaza, Mahala, Conducul Mic și Geantașa.
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
romanțe și jocuri populare culese și prelucrate chiar de el, fie pentru instrument, fie pentru orchestră (de exemplu "Hora Furtună", aranjată pentru orchestră de însuși Stănescu). Din repertoriul său nu lipseau piese culese de la reprezentanții muzicii populare și lăutărești a mahalalelor orășenești precum: "Căruța poștei", "Sârba de loc", "Doina Jiului", "Brâul pe șase", "Geamparalele", "Cimpoiul", "Hora Pizzicato", "Doina Oltului", "Ciocârlia" până la propriile lucrări ca "Sârba de concert", "Hora Miorița", "Hora spiccată", "Ceasornicul", "Sârba de la Praga", "Amintiri din Orient", la care se
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
Gyula, Moldova Veche și Orșova, dar reședința Vilaietului rămâne la Timișoara, care avea atunci același statut cu Buda și Belgrad, unde conducea un supus direct al sultanului, un beglerbeg. Orașul va fi împărțit în patru districte, iar suburbiile în 10 mahalale. Casele au fost construite din lut și acoperite cu țigle din lemn, străzile fiind pavate cu lemn. Apa folosită pentru spălat și băut provenea din râul Bega (numit din greșeala Timiș), dar tot aici se aruncau și gunoaiele. Orașul avea
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
se retrag. O nouă oaste transilvăneană revine anul următor, dar și de această dată încercarea se soldează cu un eșec. Din timpul revoltei antiotomane a țărilor românești mai este de menționat un raid al soldaților lui Mihai Viteazul, care devastează mahalalele în 23 februarie 1600, iar apoi încercarea lui Basta și a lui Radu Șerban de eliberare a cetății în anul 1603, ale căror armate însă nu ajung nici măcar sub zidurile orașului. Nici imperialii nu subestimau importanța Timișoarei, din moment ce principele elector
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
a colaborat la numeroase ziare și reviste din epocă cu articole, versuri și proză. În anul 1887, opoziția conservatoare a organizat o manifestație ostilă Regelui Carol I, Vasile Morțun împreună cu toți socialiștii ieșeni, au apelat la toți partizanii lor din mahalale (în special din Tătărași și Nicolina), în frunte cu studenții socialiști, organizând o contramanifestație și explicându-și această linie printr-un manifest . În anul 1888, Vasile G. Morțun a devenit primul deputat socialist în Parlamentul României, fiind reales și la
Vasile G. Morțun () [Corola-website/Science/307444_a_308773]
-
vocale și vocal-instrumentale au text românesc, cu excepția unor cântece care au, parțial sau total, text țigănesc. Ca text, unele piese aparțin genului epic, altele celui liric. Ca origine, piesele cu text românesc sunt fie țărănești, fie orășenești sau creații ale mahalalelor bucureștene. Aceeași diversitate se poate constata și la jocuri: pe lângă cele de origine țărănească, se întâlnesc numeroase creații orășenești sau chiar lăutărești; altele venite prin școală, ori împrumutate de la alte popoare. La cântecele cu text românesc se pot alătura și
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
La 1809, locul în care se află acum biserica, se numea „Mahalaua popii Cosma”. Exact acolo, unde acum este biserica se afla, la acea dată, un han, construit de marele vornic Dimitrie Racoviță. Nu se știe exact când a fost ridicată biserica, probabil că în jurul anului 1800. Cert este că la 1864
Biserica Sf. Nicolae Tabacu () [Corola-website/Science/312014_a_313343]
-
romanul "Sherlock Holmes vs. Dracula; or, The Adventures of the Sanguinary Count" al lui Loren D. Estleman, în care Watson și Holmes apelează la Toby pentru a-l urmări pe Contele Dracula, după ce au găsit câinele pe la o măcelărie din mahala - trăsura lui Dracula trecând printr-o zonă cu gunoaie-, permițând celor doi să-l urmărească pe contele Dracula spre casa lui Watson la timp pentru a afla că el a răpit-o pe Mary Watson. In filmul de desene animate
Personaje secundare din povestirile cu Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/325547_a_326876]
-
și Gheorghe Nădejde. În capitala Moldovei, Octav a locuit la surorile lui, cu predilecție pe strada Sărăriei la Sofia și Ioan Nădejde, unde a copilărit alături de cei șase copii ai acestora. La Iași s-a mutat și Profira Băncilă, în mahalaua Țicăului, foarte aproape de casa Sofiei de pe Sărăriei, unde Ioan Nădejde a fondat revista "Contemporanul", în vecinătatea bojdeucii lui Ion Creangă. Profira era atât de săracă încât nu și-a putut crește singură copiii - ci doar pe Elena, fiica cea mică
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
pline de schițe și desene care reprezentau oameni, unele dintre ele executate destul de stângaci. Mutându-se la Iași, Octav se juca împreună cu verii săi prin curtea casei unde s-a înființat revista "Contemporanul". De acolo se putea vedea peste gard mahalalele sărace, valea Țicăului și dincolo de ele spinările verzi ale dealurilor Ciricului și Șorogarilor. Octav Băncilă a păstrat o vie amintire a copilăriei sale de pe strada Sărăriei: Copilăria lui Octav Băncilă a fost marcată de activitatea revistei "Contemporanul" la care asista
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
a lui Matei Millo - și încotoșmănată cu zeci de bulendre ține o lulea în mână. Un loc aparte îl are pictura denumită "Aglaia", realizată în anul 1907 și alte replici ulterioare. "Aglaia" nu a fost o nomadă, ea locuia în mahalaua Galatei și muncea din greu pentru existență. Ea și-a păstrat frumusețea de-a lungul anilor, cu toate că și atunci când era tânără chipul ei nu exprima prea multă fericire. Remarcabilă este și pictura "Stănică" care înfățișează un țigan care are în
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Moldova numără 8 consilieri, fracțiunea Partidului Democrat are 4 consilieri, Partidul Liberal deține 1 mandat și Eduard Bejenari este unicul consilier independent din noul consiliu . În cadrul consiliului activează trei comisii de specialitate: buget și finanțe; învățământ, cultură și sport; socială . Mahalalele și cartierele poartă următoarele denumiri: Ungheni-Vale - este satul istoric, care constituie nucleul orașului. Apelativul și l-a luat de la așezarea sa geografică, în valea Prutului, față de celelalte zone ale municipiului; Ungheni-Deal - parte a orașului, altădată sat cu numele Delești, botezat
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
replică a Sinagogii Tempelgasse din Viena, cunoscută și ca Templul din cartierul Leopoldstadt, construită în perioada 1855-1858 după planurile arhitectului austriac Ludwig Förster și distrus de naziști în 1938. Comunitate Evreilor a cumpărat la 27 aprilie 1857 un teren în Mahalaua Stelei, de la Mihail R. Atanasiu, pentru 2.400 de galbeni. În același an s-a realizat prima variantă a proiectului de construcție, care prevedea ca templul să aibă trăsături gotice. Lucrările s-au desfășurat în timpul anilor de dispute între facțiunea
Templul Coral din București () [Corola-website/Science/316396_a_317725]
-
era responsabill de bugetul local și de relațiile externe și avea și puteri judecătorești. Negustorii și meșteșugarii de rând participau la viața politică internă a Marelui Novgorod. Ei erau organizați în bresle și erau împărțiți în "konciane" (кончане - locuitori ai mahalalelor), "uliciane" (уличанe - locuitori ai aceleiași străzi) și "sotnii" (сотни - grupe de câte o sută). ("Vezi și: " Suta lui Ivan, prima breaslă rusă.) Începând cu secolul al XII-lea, starostii acestor bresle au căpătat dreptul de a ratifica cele mai importante
Republica Novgorodului () [Corola-website/Science/302211_a_303540]
-
Cel mai bun episod din seria scrisă de Eugen Barbu (Pr. ACIN), dar și în el e de remarcat coexistența suflului epic autentic - din secvențele salinei admirabil valorificate de scenografii Filip Dumitriu și Nicolae Teodoru (Pr. ACIN) - cu umorul de mahala balcanică și trista paupertate a folclorului concentrat în muzica lui Mircea Istrate (Pr. ACIN). Alături de o apariție episodică (strălucitoarea Aimée Iacobescu, posibilă vedetă înăbușită de incompetența realizatorilor), câteva compoziții ale unor mari actori. Remarcabilă și ideea pandantului dintre balansul de la
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
catedră de medicină legală (1919) unde, a creat "din nimic" Institutul de Medicină Legală din respectivul oraș. Începând cu anul 1926 s-a aflat din nou în București, când a preluat funcția de primar al sectorului III Albastru, care cuprindea mahalalele Rahova, Grozăvești, Mandravela, Dealul Spirii, Cotroceni, 13 Septembrie, Șerban Vodă etc. "Minovici dărâma tot / Minovici e târnăcop!" Ce a găsit doctorul atunci în aceste părți ale orașului: străzi fără trotuar, nepavate și necanalizate, majoritatea luminate prost sau deloc, cocioabe și
Nicolae Minovici () [Corola-website/Science/314349_a_315678]
-
orașului: străzi fără trotuar, nepavate și necanalizate, majoritatea luminate prost sau deloc, cocioabe și maghernițe insalubre, înghesuite și înconjurate de mormane de gunoi. Mandatul său a fost benefic pentru această parte de oraș, numele său intrând și în folclorul de mahala: "Minovici dărâma tot / Minovici e târnăcop!" Astfel străzile au fost periodic curățate și multe dintre ele pavate, maidanele transformate treptat în parcuri (cum a fost cel din spatele tribunalului); a fost ridicat un cămin pentru gunoierii și măturătorii sectorului și au
Nicolae Minovici () [Corola-website/Science/314349_a_315678]
-
realizat picturi din care transpare pitorescul iarmaroacelor și al îngrămădirilor comerciale rurale. Reprezentative sunt: acuarela "Bâlciu în Brebu" care este o îmbinare dintre peisaj care are și o valoare documentară a epocii, cu pitorescul scenei de gen; "Vedere din Câmpina, Mahala din Herăstrău, O mahala din București" și "Târgul Moșilor". Portretele au fost pentru Sava Henția una din direcțiile definitorii pe care a mers în desfășurarea stilului realist pe care l-a practicat. După perioada în care a fost pictor corespondent
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
transpare pitorescul iarmaroacelor și al îngrămădirilor comerciale rurale. Reprezentative sunt: acuarela "Bâlciu în Brebu" care este o îmbinare dintre peisaj care are și o valoare documentară a epocii, cu pitorescul scenei de gen; "Vedere din Câmpina, Mahala din Herăstrău, O mahala din București" și "Târgul Moșilor". Portretele au fost pentru Sava Henția una din direcțiile definitorii pe care a mers în desfășurarea stilului realist pe care l-a practicat. După perioada în care a fost pictor corespondent al Războiului din 1877
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
Ce este hazliu, este faptul că în prim planul compoziției este figurat un cârd de gâște zgomotoase care aduc o notă grotească priveliștii care se închide treptat spre dreapta în brazii mănăstirii. De interes social au fost și peisajele de mahala. Exemplu stă mica acuarelă realizată în anul 1903 care înfățișează "Mahalaua din Herăstrău" (Muzeul Național de Artă). S-a constatat de către critica de artă, că au existat cazuri în care interesul peisagistic a prevalat interesului social, exemple în acest sens
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
figurat un cârd de gâște zgomotoase care aduc o notă grotească priveliștii care se închide treptat spre dreapta în brazii mănăstirii. De interes social au fost și peisajele de mahala. Exemplu stă mica acuarelă realizată în anul 1903 care înfățișează "Mahalaua din Herăstrău" (Muzeul Național de Artă). S-a constatat de către critica de artă, că au existat cazuri în care interesul peisagistic a prevalat interesului social, exemple în acest sens sunt lucrările intitulate "Moara" (Muzeul Național de Artă) datat în 1881
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
Alexandru Ioan Cuza. Biserica „Cuvioasa Paraschiva” (Mitocul Maicilor) din Iași a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . În secolul al XVII-lea, târgul Iași avea în partea dinspre nord o mahala ce se numea Muntenimea de Sus, unde locuiau meșteșugari și negustori. În mahala se găsea un maidan, unde se făceau schimburi de mărfuri. În jurul anului 1680, în apropiere de Biserica Banu, unde se ținea slujba în limba română spre deosebire de alte
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . În secolul al XVII-lea, târgul Iași avea în partea dinspre nord o mahala ce se numea Muntenimea de Sus, unde locuiau meșteșugari și negustori. În mahala se găsea un maidan, unde se făceau schimburi de mărfuri. În jurul anului 1680, în apropiere de Biserica Banu, unde se ținea slujba în limba română spre deosebire de alte biserici unde se slujea în limbile slavonă sau greacă, meșteșugarii și negustorii mahalalei
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]