1,162 matches
-
plină de visări! În lumea adormită, lumina când răsare Din caosul ce fierbe întunecos și mare, Cu raza-ntîi atinge a geniilor munți Ce-n nourii de gânduri se pierd bătrâni cărunți Și-apoi abia la lume s-arată zâmbitoare, O maiestate mândră în car de foc... un soare! O, munții cu-a lor frunte gîndindă-n nouri creți, Când se-ncunun-cu raze, ai zilei sunt profeți, Și capete de geniu când ard, când se inspiră, {EminescuOpIV 475} Arderea lor arată, la lumea ce
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de pripas și al altor jurnale necitite colaborator. [2] Pogor, fost judecător de apel al bătrânului Pi.. ă Roșă. [3] Escelența Sa d. Titus Livius de Maiorescu, ministru secretar de stat la Departamentul Cultelor și Instrucției Publice, ministru plenipotențiar al Maiestății [sale] regelui României pe lângă curtea Maiestății sale imperatorelui Germaniei si regelui Prusiei, comandor [al] Marelui Cordon și al "Stelei Romîniei" in spe, cavaler al ordinului "Bene-merenti" clasa I de facto dr. în filozofie și magistru al artelor liberale, dr. utrinsque
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
necitite colaborator. [2] Pogor, fost judecător de apel al bătrânului Pi.. ă Roșă. [3] Escelența Sa d. Titus Livius de Maiorescu, ministru secretar de stat la Departamentul Cultelor și Instrucției Publice, ministru plenipotențiar al Maiestății [sale] regelui României pe lângă curtea Maiestății sale imperatorelui Germaniei si regelui Prusiei, comandor [al] Marelui Cordon și al "Stelei Romîniei" in spe, cavaler al ordinului "Bene-merenti" clasa I de facto dr. în filozofie și magistru al artelor liberale, dr. utrinsque juris, membru al Academiei Române, rector magnificus
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
transformare a energiei în putere spirituală, celibatul vă este dăunător sănătății, la fel ca și practicile sexuale necumpătate: Împăratul Galben: Nu mai doresc să fac dragoste. Fata Simplă: Ca ființe umane, nu trebuie să facem nimic împotriva naturii noastre. Acum, Maiestatea Sa dorește să se abțină de la relații sexuale, iar acest lucru este complet împotriva naturii. Când yin și yang nu se află în contact, acestea nu se pot completa sau armoniza reciproc. Respirăm pentru a schimba aerul vechi, stătut cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
distinge În două tipuri: cvadrată și rustică. Aceasta a evoluat din capitala arhaică a inscripțiilor de epocă republicană. Capitala cvadrată, cu uriașele sale litere majuscule, aproape la fel de late pe cît sînt de lungi, are o notă de gravitate și de maiestate; rustica este Însă mai subțire, mai zveltă. S-au conservat În manuscrise foarte puține exemple de cvadrată: frag mente din trei codice vergiliene (Augusteus, Sangallensis și Veronensis), la care se mai adaugă cîteva mărturii. Probabil că nici unul dintre acestea nu
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
este moarte pentru lumea veche și totodată renaștere Într-o lume nouă, aceea a poeziei În care singurii martori și Însoțitori ai celui ce a Îndrăznit sînt ființe la fel de singuratece ca și el - șerpii, uliul, buha -, de a căror simbolică maiestate și Înțelepciune se simte deja contaminat. Clipa ezitantă, “cu mîna În barbă” (“ GÎndește aiurea, la aur, la sînge, / și-și face inele din iarbă”), de o nostalgică și totuși ironică nehotărîre, pare, la o citire mai atentă, a inversa conotațiile
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
parte incontrolabilă. Chiar dacă-și domină spațiul, consumatorul occidental nu-și stăpânește încă timpul intim, nici uzura neuronilor săi. Speranța noastră de viață a crescut, noi construim tot mai bine, în colectiv, datul nostru și pământul nostru, dar acest noi al maiestății lasă, din fericire, să se deschidă interstiții de perplexitate. Progresul tehnic și Evoluția însăși slujește mai degrabă specia decât specimenul. Pe minusculul său interval de viață, individul beneficiază de el mai puțin decât umanitatea. Din fericire, oamenii încă mor. Dumneavoastră
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
a guvernului, medicul ei particular, Dr. James Reid, succesorul doctorului Sir William Jenner, i-a spus Victoriei că toată lumea consideră că singura explicație medicală rațională privind refuzul ei de a renunța la acest individ nu poate fi decît faptul că Maiestatea Sa a înnebunit (has taken leave of her senses). Totul a fost zadarnic. "Munshi" i-a cerut chiar să-l decoreze cu Victoria Cross. A primit caleașcă, trei proprietăți (la Windsor, Balmoral și Osborne, cu personalul respectiv) și Ordinul de
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
valoare pînă la bric-à-brac-uri... toate de la gazdele ei. Avea o metodă infailibilă: dacă îi plăcea ceva (și întotdeauna găsea ceva să-i placă), începea să laude frumusețea unui anume obiect pînă ce gazda ceda nervos și se declara onorată dacă Maiestatea Sa ar binevoi să accepte respectivul obiect. Pentru a face plăcere gazdei, regina accepta întotdeauna, cu grație regală și cu nedisimulată mulțumire. Cei pățiți, ca și cei avertizați de aceștia, aveau grijă să-și ascundă obiectele de mare preț înaintea
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
inflexibilă de către Parlament (inclusiv de Opozița laburistă și liberală), de prim-miniștrii din dominioane, de capii Bisericii Anglicane (în frunte cu arhiepiscopul de Canterbury, Cosmo Lang) și nu în ultimul rînd de familia regală, refuză categoric și îl informează pe Maiestatea Sa că va putea beneficia de microfonul BBC numai după ce semnează actul de abdicare. Ceea ce s-a și întîmplat. Actul de Abdicare (Instrument of Abdication) a fost semnat în ziua de 10 decembrie 1936, la orele 10 dimineața, la reședința
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
acesta a luat trenul care mergea la Gheorghieni, în Transilvania. Acolo îl aștepta arhiducele Rudolf, nefericitul Kronprinz al Austro-Ungariei, eroul din 1899 al dramei de la Mayerling, care îl invitase la o vînătoare de urși. A.S.R. prințul de Wales și Maiestățile Lor, regele Carol și regina Elisabeta, nu erau la prima lor întîlnire. Cea dintîi avusese loc în 1874****************** cînd domnitorul Carol al Principatelor Unite și principesa Elisabeta de Wied au făcut o călătorie incognito la Londra. Atunci nu au putut
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
avut și o activitate scriitoricească, cea mai cunoscută carte a lui fiind England. Pe vremea mandatului său de premier era la modă în cabaretele londoneze un cuplet popular "Stanley Boy", inspirat de cîntecul popular "Sonny Boy". O notă terminologică: Guvernul Maiestății Sale cuprinde, în structura sa, unele posturi și funcții fără echivalent în structura guvernelor continentale; printre acestea, funcția de Lord President of the Council. În nomenclatorul Cabinetului britanic, această funcție apare după cea de Lord Chancellor și înainte de aceea de
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
care îi eclipsa, mai ales pe soțul ei. Expresia We are not amused, frecvent citată, în diferite contexte situaționale, ca o dovadă de eufemism victorian, nu este atestată documentar. ‡‡‡‡‡‡‡‡‡ Prin contrast, prezența reginei Maria la Paris în 1919, grația și maiestatea întregii sale ființe, replica ei promptă și potrivită, tactul ei diplomatic care toate, deopotrivă, i-au impresionat și i-au cucerit aproape pe toți, începînd cu Clemenceau (poreclit le Tigre, le Père la Victoire), a contat mai mult pentru viitorul
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
introducă acolo pe el însuși." 1.5. Craig și supramarioneta Pentru Gordon Craig (1872-1966) care, în Arta teatrului (1905)19, retrasează istoria artei de la origini până în secolul al XX-lea, realismul reprezintă o cădere. Arta, investită în Antichitate cu grava maiestate a hieratismului, a decăzut, după părerea lui, începând cu Renașterea, în mediocra trivialitate a realismului. Îl admiră pe Shakespeare datorită faptului că prezența spectrelor, în mai multe din piesele sale, interzice de la bun început orice figurație realistă. Cu privire la spectrul din
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
la revărsatul zorilor, 21 lovituri de tun anunțară capitalei a 1l-a aniversare a suirei pe tron a M. S. Domnitorului Românilor...“ Tot ziarul „Curierul de Iaasi“, de vineri, 3 iunie 1877, publica știrea: „Domnitorul și Doamna, în urma unei invitațiuni din partea Maiestății Sale Imperatorului Rusiei, au mers însoțiți de mareșalul de D. A. Mavrocordat și de doi adjuncți domnești, Duminică, 29 mai, cu un tren espres, la Ploiești, spre a prânzi la Maiestatea Sa“ La rubrica „Revista Esternă“, gazeta „Curierul de Iassi“ de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
1877, publica știrea: „Domnitorul și Doamna, în urma unei invitațiuni din partea Maiestății Sale Imperatorului Rusiei, au mers însoțiți de mareșalul de D. A. Mavrocordat și de doi adjuncți domnești, Duminică, 29 mai, cu un tren espres, la Ploiești, spre a prânzi la Maiestatea Sa“ La rubrica „Revista Esternă“, gazeta „Curierul de Iassi“ de vineri, 3 iunie 1877 publica următoarele: „Gazetta de Colonia“ primește de la corespondentul său din Paris următoarele știri din izvoare „oficiale“ rusești: „Guvernul rusesc e gata a da Angliei și Austriei
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și cu cealaltă, i-o trecut baioneta prin el, lăsându-l pe parapet, cu ochii înspre liniile noastre... și, o tuli făcându-și cruce... „Doamni, iartă-mă... n-am avut încotro... șî el o fost un suflet...!“ Pentru faptele lui... Maiestatea Sa, i-a prins decorația de veston, cu mâna lui. Altădată, la un atac, o luat-o înaintea mea, și s-o pomenit înconjurat de trei turci mătăhăloși, care urlau... „Alah ...Alah!“, Pi doi dintre ei, nici n-am văzut
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
fost cântate într-un poem babilonian înscris pe 12 tăblițe de argilă arsă, găsit în biblioteca regelui asirian Assurbanipal. Legenda datează din mileniul III î.e.n. footnote>... Vânătoarea te apropie de tot ce e mai pur, țâșnit din originara matcă animală, maiestatea lebedei, sfioasa noblețe a ciutei, taina de sfinx a caprei negre încremenită pe vârful de stâncă cu ochii adânciți în amurg, fala cerbului încununată cu ramuri... Apoi, femeia și vânătoarea, dacă ne amintim de Diana, zeița vânătorii, sunt totuna... una
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
viu colorate și înmiresmate și meri încărcați cu flori alb-roz; era cărarea care ducea spre lumea oamenilor. Nu am apucat să văd prea multe, căci gărzile regale m-au găsit, au închis portalul, iar dupa aceea m-au dus în fața maiestății sale, regina, pentru a-mi decide viitorul. După o zi și o noapte de așteptare am fost încătușat pe veci pentru a nu divulga secretul acelei uși . După toată această întâmplare am înțeles de ce portalul era un drum fără întoarcere
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
vie, sănătoasă și e mama împăratului. Biata Varilia nu știa că, printre cei care râdeau auzind povestea ei, se prefăcea că râde și un spion al Mașterei. Am aflat-o ieri, când a fost târâtă într-un proces pentru ofensarea maiestății imperiale“. Jurnalul tremură în mâinile lui Gajus. „Și cum competența în cazul acestor delicte îi aparține Senatului în ședință plenară, toți cei prezenți la acea nefericită serată au fost cuprinși de spaimă. Unii, ca să uite lumea de ei, au fugit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Statul, dar și pe el însuși. Și nimeni n-a reacționat. Apoi, pricepuții juriști ai lui Tiberius au definit ca delicte ce se pedepsesc cu moartea nu doar atentatele și conspirațiile, dar și scrierile și chiar vorbele care aduc atingere «Maiestății» imperiale. Astfel, această lege reprezintă instrumentul perfect, lipsit de riscuri, pentru distrugerea unui adversar. Dar ea nu se folosește singură. Tiberius ne-a dat o mare lecție juridică: pentru a fi siguri că acuzatul nu scapă, trebuie ca la acuzația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Nero blestema, Gajus se îndreptă tăcut spre bibliotecă. Se gândi că, după arestarea lui Creticus, casa lor avea porțile larg deschise, fără zăvoare și fără paznici. Drusus îl ajunse din urmă. — Au aplicat teorema lui Tiberius, îi zise. Dispreț față de maiestatea imperială dublat de abuz de putere cât timp a avut nu știu ce funcție. Își luă codexul și, pe când se pregătea să scrie, îl privi pe Gajus. — Abuz de putere, înțelegi? Un om cum e Creticus... Apoi declară hotărât: — Viitorul meu va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
beserică un chip. Pe hoț nimeni nu l-o văz’t. Oamenii vorbeau care mai de care. Tot din ziua aia nimeni nu l-o mai văzut pe Johanes. Vorbeau că s-o dus la Împăratul, volintir, În răzbelniță. În numele Maiestății Sale, Împăratul, Soldatul Pătru este condamnat la moarte pentru Încercare de trecere la inamic. Johanes condamnă plutonul: Sza-kasz, vi-gyazz, fel tedd, vall-hoz...tüz! Apăi dacă dă bunul Dumnezeu, de Crăciun Îs acasă. Te sărut cu dor, al tău, Pătru, Servus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
statuie de argilăă Într-adevăr Amidé mirosea a pământ galben. - Vrei să ne întâlnim? îmi zise Amidé cu glas mecanic și abia perceptibil. - La salonul oficial, răspunse în locul meu, piticul, învingător de astă dată. Plecai grăbit, să mă reîntâlnesc cu maiestatea apelor. - Ramses, hai acasă, îmi șopti neliniștit piticul, suflându-mi la ureche întâia strofă dintr-un poem marin. Nu era loc de împotrivire. Intrai în colibă să scriu după dictat: Dumnezeu deșartă parcă, noaptea, tancuri mari, - Larmă-n țărmul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Carlos Anglada, ce se producea treptat chiar pe moșia sa. Pe când jos defilau animalele, negre sub soarele În agonie, sus, pe terasă, oamenii se dedau din ce În ce mai mult șuetei și erau mereu mai vorbăreți. O singură interjecție a lui Montenegro la adresa maiestății taurilor a fost de-ajuns pentru a deștepta creierii lui Anglada. ținându-se pe propriile-i picioare, maestrul a improvizat una dintre fecundele tirade lirice ce-i năucesc deopotrivă pe istoric și pe lingvist, pe omul rece, rațional și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]