KorAP: Find »[drukola/base=maior & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...19 20 21 ...218 >

5,446 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325

Dumnezeu știe ce fel de prânz or să ne dea. Hei, băiete! Îi făcu el semn cu mâna lui Ninici. Ajută-l pe șofer să descarce lăzile astea. Aveți grijă de sticlele de vin - să rămână În sus și neclintite. — Maiorul Petkovici, domnule... — Nu contează ce-a spus maiorul Petkovici. — Scuzați-mă, spuse o voce limpede și supărată din spatele lui Ninici. Sigur că da, domnule maior, zâmbi colonelul Hartep și se Înclină, dar sunt sigur că nu există motive să-ți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
ne dea. Hei, băiete! Îi făcu el semn cu mâna lui Ninici. Ajută-l pe șofer să descarce lăzile astea. Aveți grijă de sticlele de vin - să rămână În sus și neclintite. — Maiorul Petkovici, domnule... — Nu contează ce-a spus maiorul Petkovici. — Scuzați-mă, spuse o voce limpede și supărată din spatele lui Ninici. Sigur că da, domnule maior, zâmbi colonelul Hartep și se Înclină, dar sunt sigur că nu există motive să-ți ceri scuze. — Omul acesta este de pază la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
descarce lăzile astea. Aveți grijă de sticlele de vin - să rămână În sus și neclintite. — Maiorul Petkovici, domnule... — Nu contează ce-a spus maiorul Petkovici. — Scuzați-mă, spuse o voce limpede și supărată din spatele lui Ninici. Sigur că da, domnule maior, zâmbi colonelul Hartep și se Înclină, dar sunt sigur că nu există motive să-ți ceri scuze. — Omul acesta este de pază la prizonieri. — Cred că ați capturat o groază. Felicitările mele. — Doi bărbați și o femeie. — În cazul acesta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
este de pază la prizonieri. — Cred că ați capturat o groază. Felicitările mele. — Doi bărbați și o femeie. — În cazul acesta, Îmi imaginez că un lacăt bun, o santinelă, o baionetă, o pușcă și douăzeci de cartușe au rezolvat probema. Maiorul Petkovici Își trecu limba peste buze. — Evident, poliția știe mai bine cum se păzește un prizonier. Mă Înclin În fața cunoașterii ei superioare. Scoate lucrurile din mașină, Îi spuse el lui Ninici, și du-le În camera mea. Apoi Îi conduse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
sherry. Cârnați. Biscuiți șprițați. Salată. Măsline. — Ehei, făcu prietenul lui Ninici, așa-i că-i un prânz pe cinste? Ninici rămase nemișcat și privi un moment În tăcere. Apoi spuse cu voce scăzută: — E un festin. Cărase deja În camera maiorului sticlele de sherry, cele de șampanie și rața când o văzu pe soția lui venind pe drum și aducându-i propriul prânz, Înfășurat Într-o pânză albă. Era mică și brunetă, cu șalul Înfășurat strâns peste umeri. Avea o față

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-l poată auzi șoferul. Așteaptă-mă. Am ceva să-ți povestesc. Și, foarte grav se Întoarse să-și continue treaba. Soția lui se așeză jos, pe marginea drumului, și-l urmări cu privirea, dar când el se Întoarse din Încăperea maiorului, unde masa era deja așternută și ofițerii făceau progrese cu băutul vinului, ea plecase deja. Îi lăsase prânzul pe marginea drumului. Unde este? Îl Întrebă pe celălalt soldat. — A vorbit cu șoferul și apoi s-a Întors la cazarmă. Părea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
Între un soldat și soția lui. Dar frustrarea sa nu dură mult. Mai existau secrete pe care le putea descoperi pentru soția lui dacă-și ținea ochii și urechile deschise. Așteptă o vreme Înainte de a duce ultima ladă În Încăperea maiorului. De-acum șampania curgea În valuri. Toți trei bărbații vorbeau concomitent, iar paharele maiorului Petkovici Îi cam căzuseră În poală. — Ce pepenași! spunea căpitanul Alexici. Ce coapse! I-am spus excelenței sale că dacă aș fi În locul dumneavoastră... Maiorul Petkovici trasa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
secrete pe care le putea descoperi pentru soția lui dacă-și ținea ochii și urechile deschise. Așteptă o vreme Înainte de a duce ultima ladă În Încăperea maiorului. De-acum șampania curgea În valuri. Toți trei bărbații vorbeau concomitent, iar paharele maiorului Petkovici Îi cam căzuseră În poală. — Ce pepenași! spunea căpitanul Alexici. Ce coapse! I-am spus excelenței sale că dacă aș fi În locul dumneavoastră... Maiorul Petkovici trasa linii pe fața de masă cu degetul muiat În vin. — Prima regulă este să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
În Încăperea maiorului. De-acum șampania curgea În valuri. Toți trei bărbații vorbeau concomitent, iar paharele maiorului Petkovici Îi cam căzuseră În poală. — Ce pepenași! spunea căpitanul Alexici. Ce coapse! I-am spus excelenței sale că dacă aș fi În locul dumneavoastră... Maiorul Petkovici trasa linii pe fața de masă cu degetul muiat În vin. — Prima regulă este să nu lovești niciodată În flancuri. Zdrobește centrul. Colonelul Hartep era destul de treaz. El se lăsă pe spate În scaun, fumând. — Ia măcar puțin muștar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
scaun. Dr. Czinner Își scoase mâinile din buzunarele balonzaidului și Își șterse ochelarii. Putea să-și stăpânească emoția din vas, dar nu și mâinile, care Îi tremurau puțin. — Acuzații? Întrebă el. Ce vreți să spuneți? Suntem cumva În fața unui tribunal? Maiorul Petkovici, cu hârtia În mână, se răsti la el: — Taci! — E o Întrebare legitimă, domnule maior, spuse colonelul Hartep. Doctorul a fost În străinătate. Vedeți, spuse el, vorbind cu blândețe și cu multă deferență, au trebuit luate anumite măsuri În privința

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
stăpânească emoția din vas, dar nu și mâinile, care Îi tremurau puțin. — Acuzații? Întrebă el. Ce vreți să spuneți? Suntem cumva În fața unui tribunal? Maiorul Petkovici, cu hârtia În mână, se răsti la el: — Taci! — E o Întrebare legitimă, domnule maior, spuse colonelul Hartep. Doctorul a fost În străinătate. Vedeți, spuse el, vorbind cu blândețe și cu multă deferență, au trebuit luate anumite măsuri În privința siguranței dumneavoastră. Viața nu v-ar fi În siguranță la Belgrad. Oamenii sunt furioși din cauza răscoalei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
furioși din cauza răscoalei. — Eu tot nu Înțeleg, spuse doctorul Czinner, cum de aveți dreptul de-a face altceva decât niște cercetări preliminare. Colonelul Hartep Îi explică: — Aceasta este o curte marțială. Legea marțială a fost proclamată ieri dimineață. Acum, domnule maior Petkovici... Maiorul Petkovici Începu să citească un document lung, scris de mână, pe care-l găsea pe alocuri ilizibil. — Arestatul Richard Czinner... conspirație antiguvernamentală... sentință de mărturie mincinoasă neexecutată... și pașaport fals. Arestatul Josef Grünlich, găsit În posesia unei arme

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
răscoalei. — Eu tot nu Înțeleg, spuse doctorul Czinner, cum de aveți dreptul de-a face altceva decât niște cercetări preliminare. Colonelul Hartep Îi explică: — Aceasta este o curte marțială. Legea marțială a fost proclamată ieri dimineață. Acum, domnule maior Petkovici... Maiorul Petkovici Începu să citească un document lung, scris de mână, pe care-l găsea pe alocuri ilizibil. — Arestatul Richard Czinner... conspirație antiguvernamentală... sentință de mărturie mincinoasă neexecutată... și pașaport fals. Arestatul Josef Grünlich, găsit În posesia unei arme. Arestatul Coral

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
Czinner Împotriva guvernului. Lăsă hârtia jos și-i spuse colonelului Hartep: — Nu sunt sigur de legalitatea acestei curți În condițiile date. Arestații ar trebui să beneficieze de asistență juridică. — Dragul meu, dar asta este, evident, o scăpare. Poate dumneata, domnule maior...? — Nu. Curtea trebuie să fie formată din nu mai puțin de trei ofițeri. Dr. Czinner interveni: — Nu vă deranjați. Mă lipsesc de asistența juridică. Iar cei de față nu Înțeleg un cuvânt din ce spuneți. Ei nu vor obiecta. — Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
să fie formată din nu mai puțin de trei ofițeri. Dr. Czinner interveni: — Nu vă deranjați. Mă lipsesc de asistența juridică. Iar cei de față nu Înțeleg un cuvânt din ce spuneți. Ei nu vor obiecta. — Nu-i regulamentar, spuse maiorul Petkovici. Șeful poliției se uită la ceas. — Am luat notă de protestul dumneavoastră, domnule maior. Acum putem Începe. Ofițerul cel gras Începu să sughită, Își puse mâna la gură și făcu cu ochiul. — Nouăzeci de parale. — Un dinar. Myatt Își

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
deranjați. Mă lipsesc de asistența juridică. Iar cei de față nu Înțeleg un cuvânt din ce spuneți. Ei nu vor obiecta. — Nu-i regulamentar, spuse maiorul Petkovici. Șeful poliției se uită la ceas. — Am luat notă de protestul dumneavoastră, domnule maior. Acum putem Începe. Ofițerul cel gras Începu să sughită, Își puse mâna la gură și făcu cu ochiul. — Nouăzeci de parale. — Un dinar. Myatt Își stinse țigara, strivind-o. Jucase destul jocul. — Un dinar atunci. În seara asta, la nouă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
fără Încetare. Colonelul Hartep păstra aparențele de justiție dintr-o bunătate genuină. Nu avea scrupule, dar nici nu voia să chinuiască omul inutil. Dacă ar fi fost posibil, i-ar fi lăsat doctorului Czinner câteva firimituri de speranță până la sfârșit. Maiorul Petkovici avea permanent obiecții. Știa la fel de bine ca oricare altul care va fi deznodământul procesului, dar era hotărât să-i dea o formă superficială de legalitate, fiind convins că totul trebuie făcut așa cum se prevede În regulamentul editat În 1929

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
Ați fost judecat În lipsă, spuse colonelul Hartep, și condamnat la cinci ani de Închisoare. Bănuiesc că știți și dumneavoastră că, pentru a primi o sentință În acest caz, trebuie să fiu judecat de un tribunal civil. Are dreptate, spuse maiorul Petkovici. Nu intră În atribuțiile noastre. Dacă vă uitați la secțiunea 15... — Vă cred, domnule maior. Vom renunța la condamnarea pentru sperjur. Rămânem la pașaportul fals. Dr. Czinner spuse repede: — Va trebui să dovediți că n-am fost naturalizat cetățean

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
că știți și dumneavoastră că, pentru a primi o sentință În acest caz, trebuie să fiu judecat de un tribunal civil. Are dreptate, spuse maiorul Petkovici. Nu intră În atribuțiile noastre. Dacă vă uitați la secțiunea 15... — Vă cred, domnule maior. Vom renunța la condamnarea pentru sperjur. Rămânem la pașaportul fals. Dr. Czinner spuse repede: — Va trebui să dovediți că n-am fost naturalizat cetățean britanic. Unde vă sunt martorii? Veți telegrafia ambasadorului englez? Colonelul Hartep zâmbi. — Ar lua prea mult

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
fals. Dr. Czinner spuse repede: — Va trebui să dovediți că n-am fost naturalizat cetățean britanic. Unde vă sunt martorii? Veți telegrafia ambasadorului englez? Colonelul Hartep zâmbi. — Ar lua prea mult timp. Renunțăm la pașaportul fals. Ești de acord, domnule maior? — Nu, spuse maiorul Petkovici. Consider c-ar fi mai corect să amânăm procesul cu acuzațiile mai minore până când se va da sentința - cu alte cuvinte, un verdict - pentru acuzațiile mai grave. Mi-e tot una, spuse colonelul Hartep. Și dumneata

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
spuse repede: — Va trebui să dovediți că n-am fost naturalizat cetățean britanic. Unde vă sunt martorii? Veți telegrafia ambasadorului englez? Colonelul Hartep zâmbi. — Ar lua prea mult timp. Renunțăm la pașaportul fals. Ești de acord, domnule maior? — Nu, spuse maiorul Petkovici. Consider c-ar fi mai corect să amânăm procesul cu acuzațiile mai minore până când se va da sentința - cu alte cuvinte, un verdict - pentru acuzațiile mai grave. Mi-e tot una, spuse colonelul Hartep. Și dumneata, căpitane? Căpitanul dădu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
până când se va da sentința - cu alte cuvinte, un verdict - pentru acuzațiile mai grave. Mi-e tot una, spuse colonelul Hartep. Și dumneata, căpitane? Căpitanul dădu din cap, rânji și Închise ochii. — Și acum, spuse colonelul Hartep, acuzația de conspirație. Maiorul Petkovici Îl Întrerupse. — M-am gândit la aspectul acesta. Cred că „trădare“ trebuie să fie cuvântul folosit În rechizitoriu. — Trădare, atunci. Nu, nu, domnule colonel. Acum e imposibil să mai modificăm rechizitoriul. Va trebui să rămână „conspirație“. — Pedeapsa maximă...? — E

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
condamnare. Avea aerul unuia care dorește politicos, dar ferm, să pună capăt discuției. Am dreptul, presupun, să cer ca ea să fie citită și să-l supun unui interogatoriu Încrucișat pe soldatul care a ridicat-o? — Fără Îndoială, spuse zelos maiorul Petkovici. Dr. Czinner zâmbi: — N-o să vă fac probleme. Voi pleda vinovat. Dar dacă acesta ar fi fost un tribunal din Belgrad, Își spuse el În gând, cu jurnaliștii luându-și notițe În boxa lor, ar fi luptat pentru fiecare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
va fi repatriată. Arestatul... Dr. Czinner Îl Întrerupse: — Mă pot adresa curții Înainte de-a se pronunța sentința? Colonelul Hartep aruncă o privire rapidă spre fereastră: era Închisă; la santinele: fețele lor disciplinate erau impasibile și absente. Da, spuse el. Maiorul Petkovici se făcu purpuriu la față. — Imposibil, spuse el. Absolut imposibil. Instrucțiunea 27a. Arestatul poate să vorbească doar Înainte de suspendarea curții. Șeful poliției privi dincolo de profilul ascuțit al maiorului, spre locul unde stătea doctorul Czinner, Îngrămădit În scaunul lui, cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
santinele: fețele lor disciplinate erau impasibile și absente. Da, spuse el. Maiorul Petkovici se făcu purpuriu la față. — Imposibil, spuse el. Absolut imposibil. Instrucțiunea 27a. Arestatul poate să vorbească doar Înainte de suspendarea curții. Șeful poliției privi dincolo de profilul ascuțit al maiorului, spre locul unde stătea doctorul Czinner, Îngrămădit În scaunul lui, cu mâinile Împreunate În mănușile gri, de lână. O locomotivă șuieră afară și se deplasă, huruind Încet, pe linia de manevră. Zăpada șoptea la ferestre. Era conștient de tresele lungi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]