522 matches
-
junimism, E. Lovinescu scrie despre urgența revizitării unui timp ce refuză deriva populistă. În acest mod, după un deceniu și jumătate, ciclul junimist marchează apariția unei sinteze intelectuale care aduce împreună moderația junimistă și luciditatea profetică a timbrului lovinescian. Centenarul maiorescian de la 1940 și anii care îi urmează probează, dincolo de orice dubiu, existența po tențialului de actualitate insurgentă pe care pledoaria junimistă îl deține. Departe de a fi un fapt cultural mu zeificat, examinabil cu detașarea arheologului intelectual, viziunea junimistă stă
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
acest context, apelul la delimitările operate în de ceniul al treilea al secolului XX de către Ioan C. Filitti oferă un model de interpretare ce recontextualizează junimismul ca variantă de reflecție con ser va toare. Conservator el însuși, în ilustra linie maioresciană, Filitti avansează o interpretare ce se opune, programatic, celei lovinesciene. Demonizările sunt abandonate în favoarea unei priviri atente la dinamica ideilor. „Reacțiunea“ nu se mai confundă cu linia conservatoare, în vreme ce „liberalismul“ nu este monopolul unei direcții radicale. Argumentul lui Filitti răstoarnă
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
și autohtonism antisemit, concurenți ai lui Maiorescu în spațiul cultural ieșean, fracționiștii sunt cei care intră în mitologia junimistă drept efigie a naționalismului orb și a inculturii agresive. Contra școalei Bărnuțiu este textul programatic în care se poate citi delimitarea maioresciană de invitația politică la barbarie. Pe acest fundal al radicalizării spiritelor și al perspec tivei abdicării lui Carol I, o parte a Junimii intră în orbita conservatoare, acceptând invitația formulată de G. Costa Foru, în numele lui Lascăr Catargiu. Scri ind
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
fi conservator: refuzând, cu egală vigoare, elanul utopic revoluționar și încremenirea „reacțiunii“, junimismul acționează întrun spațiu public dominat de impulsul demonizării aristocrației. De aici, tentația de a asocia moderația liberal conservatoare cu preocuparea apărării privilegiilor defuncte. Viziunea junimistă, în dicțiune maioresciană, este una la nivelul căreia egalitatea în fața legii și progresul constituțional sunt elemente centrale. Critica ideologică privește doar către viitorul care se clădește sub semnul echilibrului constituțional. Imaginii conservatorismului ca strategie de salvare a „boieriei“ îi este opus proiectul unei
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
sugerează Maiorescu, nu se poate fonda pe această reproducere a unor simulacre care nu au nimic în comun cu spiritul originar al instituțiilor emulate. Dezvoltarea este durabilă în măsura în care rămâne organică, asemenea unui dialog între contextul național și formele importate. Evoluționismul maiorescian este ostil acestei pedagogii iresponsabile ce acordă frazeologiei capacitatea de a edifica, din nimic, o lume de mucava. Dincolo de arhitectura pe care elitele locale o admiră se află profunzimea unui nivel de evoluție seculară ignorat în clipele de entuziasm patriotic
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
perspectivă a modernizării întemeiată pe iluziile patriotice ale raționalismului politic. În lectura junimistă pe care o inaugurează Maiorescu, nu există soluțiipanaceu. Predilecția pentru exercițiul spiritului critic este inse parabilă de viziunea duratei lungi. Observațiile lui Alexandru Duțu în marginea reflecției maioresciene trimit la această dialectică a solidarităților organice și a celor organizate. Omnipotența politicii, preferința pentru legiferarea în exces, fetișizarea reperelor de ci vilizație sunt reflexele unei omnipotențe a statului, care își construiește o societate fără ca cetățenii săi săși poată activa
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
ref id=”1”>Ibidem, pp. 251-252.</ref> „Formele stricăcioase“ de la 1876 nu sunt decât prelungirea ipotezelor la 1868. Falsa clasă de mijloc nu poate supraviețui decât prin păstrarea acestei legături ombilicale care o unește cu statul. Educația este, în lectura maioresciană, cheia de înțelegere a proiectului ratat de modernizare. Privilegierea cunoașterii sterile, întoarse spre trecut, se întâlnește cu hiper trofierea birocratică. Debușeul natural al unor întregi generații de licențiați nu poate fi decât o administrație colonizată și recolonizată politic, odată cu fiecare
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
s a aruncat pe tărâmul politic, pentru fiecare post politic avem un titular și 7, 8 candidați. Ei bine, unde ne mai rămâne atunci puterea pentru activitatea economică? Nicăeri.<ref id=”1”>Ibidem, pp. 94-95.</ref> Ca și în discursul maiorescian de la 1876, junimismul nu înseamnă, așa cum adversarii săi s au încăpă țânat să sugereze, o critică sterilă, lipsită de fundamentul alternativei. Căci direcția progresului, notează Carp dea lungul unei cariere ce se întinde pe patru decenii, poate fi schimbată. Cu
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
spre un conservatorism romantic, specie ideologică ce află în țăran și în credințele sale un reazem în lupta dusă în contra mimetismului dominant. Scriitor ocazional, spre a relua caracterizarea memorabilă a lui E. Lovinescu, Theodor Rosetti împinge până la ultimele consecințe scepticismul maiorescian de la 1868. Despre direcțiunea progresului nostru și Mișcarea socială de la noi sunt exerciții intelectuale care deconstruiesc arhitectura statului și a societății de după 1834, expunând inadecvarea originară ce nu oferă tradițiilor locale nici o cale de afirmare. Moldovean și conservator, Rosetti este
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
este dominată de instinctul intelectual raționalist, dublat de o propensiune către întărirea acelei democrații bugetare evocate de P.P. Carp. Efectul secundar al acestei asimilări incomplete și imature a principiilor civilizației este ridicarea unei arhitecturi mentalitare și juridice marcate, în termeni maiorescieni, de neadevăr și inadecvare. În locul politicii de durată, ce redescoperă rațiunile de a fi ale tradiției, generația „junilor corupți“ privilegiază explozia retorică și apelul la stat ca sursă inepuizabilă de alocații bugetare și de funcții. Falsa stare a treia este
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
civilizat reclamă abrogarea legislațiilor protectoare care erau considerate de clasele guvernante ca triumful prevederii administrative.<ref id=”1”>Vasile Pogor, „H.T. Buckle. Istoria civilizațiunii în Englitera“, în Antologia ideologiei junimiste, ed. cit., pp. 111-112.</ref> Evoluție și prudență: o viziune maioresciană Discursurile parlamentare maioresciene sunt o cutie de rezonanță în cadrul căreia se regăsesc temele centrale ale pedagogiei politice junimiste. Fidel unui proiect politic care se revendică de la 1857, iar nu de la 1848, Maiorescu gândește dezvoltarea României moderne în termenii efortului de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
legislațiilor protectoare care erau considerate de clasele guvernante ca triumful prevederii administrative.<ref id=”1”>Vasile Pogor, „H.T. Buckle. Istoria civilizațiunii în Englitera“, în Antologia ideologiei junimiste, ed. cit., pp. 111-112.</ref> Evoluție și prudență: o viziune maioresciană Discursurile parlamentare maioresciene sunt o cutie de rezonanță în cadrul căreia se regăsesc temele centrale ale pedagogiei politice junimiste. Fidel unui proiect politic care se revendică de la 1857, iar nu de la 1848, Maiorescu gândește dezvoltarea României moderne în termenii efortului de limitare a tensiunii
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
echilibrul politic victorian al domniei lui Carol I. Oricât de limitată (căci extinderea dreptului de vot nu duce la consacrarea colegiului unic), revizuirea constituției este o ocazie pentru Maiorescu să reafirme, în contra curentului dominant, valoarea ideologică a prudenței politice. Criticismul maiorescian exprimă, dincolo de orice rezerve, atașamentul față de Constituția de la 1866: chiar dacă ea anticipează geneza unei stări a treia, chiar dacă este, în câteva dintre punctele ei, în dezacord cu pre caritatea instituțională și mentalitară a unei societăți periferice, legea fundamentală de la 1866
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
id=”1”>Titu Maiorescu, Discursuri parlamentare..., vol. III (1881- 1888), ed. cit., p. 121.</ref> Predilecția pentru cultivarea unei politici care privilegiază abstracțiunile și ignoră contextul de aplicare a grefelor operate este consecința educației politice situate sub semnul raționalismului - critica maioresciană continuă textele de la 1868 și 1876. Occidentalizarea nu este dublată de soliditatea privirii istorice și de atenția la etosul stării a treia. Ceea ce domină este încrederea naivă în posibilitatea frazelor și conceptelor de a fi soluțiile miracol. Universalismului raționalist Maiorescu
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
conceptelor de a fi soluțiile miracol. Universalismului raționalist Maiorescu îi contrapune, îndrumat de prudența postburkeană, profilul legislatorului care negociază relația dintre împrumut și adaptare, lucrând, temeinic și modest, la această operă de altoire și de reformare. Încă o dată, miza textului maiorescian este redefinirea sincronizării înseși - ea este semnificativă doar în măsura în care organismul comunității nu va respinge sau desfigura grefa operată. Reformatorul este efigia recu perabilă în oratoria politică a lui Maiorescu. Mai ascuns este, este ceva mai fin, dar cu atât mai
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
adaptate și însuflețite pentru trebuințele reale ale poporului român.<ref id=”1”>Ibidem, p. 123.</ref> Pe acest fundal al adaptării ca alternativă la inovația intempestivă, Constituția de la 1866 este un reper ale cărui potențialități nu au fost epuizate. Invitația maioresciană evidențiază utilitatea prudenței ca formă liberal conservatoare de stimulare a schimbării. Revizuirea de la 1883 amenință să perturbe echilibrul fragil care se poate naște doar din lucrarea îndelungată și tenace a principiilor de civilizație. Nerăbdarea este sem nul imaturității hrănite de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
expune un nivel al politicii practice ignorat de visătorii utopici. Educația, descentralizarea, organizarea unei magistraturi independente sunt tot atâtea promisiuni abandonate după generoasa lor codificare. Efectul progresului este subminat de această continuă accelerare, în absența unei temeinicii a edificării. Logica maioresciană, asemenea celei a lui P.P. Carp, fidelă prudenței, se obstinează să puncteze dificultatea cu care se articulează, în spațiul autohton, acel civism fără de care extinderea dreptului de vot rămâne o simplă ornamentație demagogică. Înainte de a aspira la transformările de adâncime
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
reproșează revoluției de la 1848 o vină pe care, de fapt, o poartă monstruoasa coaliție burghezo-moșierească. De la adevărul relativ pe care îl conținea critica Junimii se aluneca ușor spre minciuna fățarnică de clasă: cu atât mai ușor cu cât organizarea tezelor maioresciene era, după cum am văzut, destul de abil măsluită [...]. De altfel Gherea însuși avea să primească mai mult decât se cuvenea din tezele lui Maiorescu. Va trebui să stabilim acest hotar, dacă vrem să ne lămurim nouă înșine și pentru folosul nostru
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
un titlu care a făcut cariera în epocă („Fantoma lui Maiorescu”), gazdă fiind tot o revistă a scriitorilor (Gazeta literară, nr. 25-30, 1958). Tonul este unul degajat, pe deplin încrezător în biruința noilor idei: „Astăzi când, în perspectiva istorică, direcția maioresciană apare definitiv învinsă, în fața aceleia a ideologiei revoluționare, biruitoare a marxism-leninismului, fantoma lui Maiorescu se zbuciumă inutil”. Manualele școlare păstrează același ton: „Țelul protagoniștilor ei [Junimii] era să transforme cultura românească într-un stâlp ideologic al claselor exploatatoare”. în ciuda acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să judece orice părere emisă despre criticul „Junimii”, chiar și cele favorabile, profesorul clujean fiind exasperat și de iconodulia care începea să capete contur. Orgoliul său a fost atât de mare, încât, aproape concomitent cu P. Georgescu, prefațează o ediție maioresciană ce poartă titlul Din Critice. în tratatul de istorie din 1964, prima sinteză colectivă de mare amploare din istoriografia română, nu este deloc înregistrată dezbaterea din presa literară. Este posibil să fi fost dat la tipar înainte de a fi receptate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ai lui Savin Bratu, unii speculând că acesta ar putea fi autorul sau inspiratorul articolului din sinteză. Astfel, T. Maiorescu „a urât socialismul și a susținut necesitatea reprimării răscoalelor țărănești din 1907 [...]. Bolliac a demascat semnificația reacționară a doctrinei estetice maioresciene chiar de la apariția revistei Convorbiri literare [...], însuși Xenopol va înfiera cosmopolitismul ideologic al lui Maiorescu”. Tratatul de filosofie apărut în același an (Istoria gândirii sociale și filosofice în România, Academia R.P.R., București, 1964) nu se ridică nici măcar la nivelul celui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
încumetat să abordeze activitatea „Junimii” în perioada comunistă, fără a face concesii discursului oficial, pot fi considerate adevărate modele. Z. Ornea a avut un rol important în publicarea unei părți din corespondența lui Maiorescu (T. Maiorescu și prima generație de maiorescieni. Corespondență, Editura Minerva, București, 1978), iar cercetătorul ieșean Dan Mănucă s-a ocupat de „Junimea” și T. Maiorescu în studii și cărți, o mențiune aparte meritând Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (Editura Academiei R.S.R., București, 1979), cu articole
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
e, și-o știm, dar stilul cărții, lucios, clar, scăpărînd, sporește efectul, că oamenii noi n-apar de nicăieri. Sînt foștii oameni vechi, botezați întru alte idealuri. Bunăoară, lovinescienii. E. Lovinescu, cel care și-a călăuzit toată existența de-acel maiorescian Ťbiruit-a gîndulť, n-ar mai putea recunoaște pe aceia care altădată îi socotea continuatorii săi. Unii sînt în temniță, unii au murit, unii - biruit-a nerușinarea - sînt la Academie sau în paginile de gazetă, ale timpurilor noi." Memoria bunului, încercatului
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
trecut epurat de erezii și reacțiune. În economia discursului textelor criticului ideolog, " Spiritul de partid în literatură" corespunde, dialectic, unei aplicații a tezelor leniniste la spațiul literar autohton, ambiționând să modeleze un canon în aceeași măsură în care gestul fondator maiorescian întemeia o vârstă a modernității prin "cercetarea sa critică". Singura diferență este dată, dincolo de decalajul intelectual, de relația dintre arhitectul canonului și puterea politică: în anul de grație 1950, eliminarea din listă este dublată, în cazuri dintre cele mai ilustre
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
și ne putem da seama dacă ea este primară sau secundară. Exemplele de propagare în timp a unor lecturi cu omisiuni, dovedite prejudecăți curente, sînt nenumărate. Un astfel de exemplu este acela, pe care l-am comentat recent, al interpretării maiorescienelor „forme fără fond” doar pe baza unor fraze din articolul În contra direcției de astăzi în cultura română, trecîndu-se cu vederea (iată de ce numesc fenomenul orbire critică!) alte fraze din același articol, și mai ales un întreg pasaj concluziv din Direcția
Orbirea critică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13102_a_14427]