3,802 matches
-
la Bard College. Acesta ar fi un motiv obiectiv. Există, în plus, motive subiective și motive abstracte, ușor de imaginat. Exilul, deși are ambiguitățile lui, a pecetluit o plecare ca opțiune definitivă. Patria originară a fost ingrată. În 1986, Norman Manea nu a mai suportat constrângerile regimului comunist. Corect ar fi să spunem că regimul comunist a fost de vină, nu România, dar distincția nu e funcțională și, pe deasupra, suferă de un patetism al unui patriotism abstract, în care e destul de
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
fi să spunem că regimul comunist a fost de vină, nu România, dar distincția nu e funcțională și, pe deasupra, suferă de un patetism al unui patriotism abstract, în care e destul de complicat și destul de riscant să crezi. După 1989, Norman Manea s-a mai întors o dată acasă, în 1997, dar impresiile au fost sumbre. Regăsirea patriei nu a avut nimic sentimental sau idilic, nici măcar ceva cât de cât pozitiv. România postdecembristă era grevată de păcate ideologice și morale de care părea
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
nimic sentimental sau idilic, nici măcar ceva cât de cât pozitiv. România postdecembristă era grevată de păcate ideologice și morale de care părea că nu e capabilă să scape vreodată. Între aceste păcate, antisemitismul rezidual avea o persistență insidioasă. Cum Norman Manea a denunțat imediat după 1990, în eseul Felix culpa, poate prea devreme pentru o societate democratică insuficient structurată, simpatia legionară a lui Mircea Eliade, exegetului i s-a părut că a fost întâmpinat cu multă reticență, poate chiar suspiciune. Scriitorul
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
a unui cetățean căruia îi este afectată libertatea de exprimare. În 1997, justificarea de a rămâne în America era a unui scriitor evreu ce se întâlnea în România cu un mediu cultural ce i se părea ostil. În 1986, Norman Manea a adoptat calea exilului din postura de cetățean român aflat în căutarea libertății. Faptul că era scriitor avea relevanța sa, prin confruntare cu cenzura. A plecat român și a devenit evreu. Scriitorul român a fost absorbit de scriitorul evreu. Norman
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
a adoptat calea exilului din postura de cetățean român aflat în căutarea libertății. Faptul că era scriitor avea relevanța sa, prin confruntare cu cenzura. A plecat român și a devenit evreu. Scriitorul român a fost absorbit de scriitorul evreu. Norman Manea și-a descoperit în exil cu adevărat evreitatea și a proble-matizat-o ca o mare temă. Exilul său de scriitor român se transformă treptat, din 1986 spre 1995, deci într-un deceniu, într-un exil de scriitor evreu, refugiat de sub opresiunile
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
evreu, refugiat de sub opresiunile unui regim comunist. Condiția sa de scriitor român conta din ce în ce mai puțin, mai ales după 1989, în Statele Unite ale Americii, după un stagiu de tranziție în Germania Federală. Evreitatea exista, dar în surdină, în proza lui Norman Manea dinainte de 1986. Unul dintre evenimentele fondatoare ale conștiinței scriitorului e legat de deportarea, împreună cu familia, începând cu octombrie 1941, într-un lagăr deconcentrare din Transnistria. Repatrierea se va întâmpla în aprilie 1945. Efectul regimului antonescian va imprima tulburări de coșmar
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
bolnavă". La precizia temelor existențiale se adaugă întotdeauna precizia sfredelitoare a unei interogații morale. Uneori în surdină, alteori cu intensitate maximă, problema vinovăției obscure tulbură o conștiință traversată de complexe, animată, în același timp, de dorința eliberării de ele. Norman Manea a ținut să precizeze într-un interviu că nu se consideră un scriitor al Holocaustului, în sensul militant, cuprinzător sau tezist implicat de o astfel de orientare programatică. Mai puțin de o treime din volumul Octombrie, ora opt (în versiunea
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
de fațada lui triumfalistă, pe punctul de a-l atrage și de a-l câștiga. Experiența discretă a evreității este înlocuită cu experiența dictaturii. Punctul de inflexiune e o nuvelă cu multe elemente comune cu primele romane ale lui Norman Manea, Captivi (1970) și Atrium (1974): decepția maturității, tentaculele mediocrizării, cotidianul mocirlos, apatia elegiacă. Monotonia, platitudinea, suspiciunea, banalitatea, resemnarea, captivitatea sunt trăite de recentul absolvent al facultății cu un sentiment din ce în ce mai acut al disperării. Senzația de sufocare, de înecare (chiar trecuse
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
de presiunile unei lumi detestabile caută un fel de terapeutică a evaziunii sau a neutralității, "un mod de a ignora realitatea". Proza din Punctul de inflexiune devine astfel un dens poem al depersonalizării, una din temele predilecte ale lui Norman Manea. E terenul pe care s-ar putea înregistra o relație de osmoză cu atmosfera și obsesiile din proza lui Kafka. Există o etapă, prima, a romancierului Norman Manea, puțin cunoscută, ca să nu zic aproape necunoscută criticilor mai tineri și Occidentului
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
un dens poem al depersonalizării, una din temele predilecte ale lui Norman Manea. E terenul pe care s-ar putea înregistra o relație de osmoză cu atmosfera și obsesiile din proza lui Kafka. Există o etapă, prima, a romancierului Norman Manea, puțin cunoscută, ca să nu zic aproape necunoscută criticilor mai tineri și Occidentului, pentru că prozatorul însuși a lăsat-o în umbră. În romanele "variantelor la un autoportret", autorul se investește pe sine ca personaj al prozei în Captivi (1970), Atrium (1974
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
neutră sau patetică, evident împrumutată din noul roman francez: înregistrare conștiincioasă ca memorie a peliculei - memorie uniformizatoare a evenimentelor petrecute și a celor numai potențiale. Am putea spune că e un interesant experiment de tehnică narativă. Specifică prozei lui Norman Manea (de tinerețe sau maturitate) e definirea personajului în cerc închis. Rafael Banu din Atrium năzuiește să ajungă "singurul său stăpân". Experiența încercată sau dezirabilă e a deplinei libertăți de opțiune, dar e "prins încă în firele încâlcite ale nopții șdin
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
de etape formative și convertire a lor într-o autobiografie spirituală. Romanul Întoarcerea huliganului trebuie integrat de către cunoscători în acest ansamblu narativ. Specificul lui e o politizare mai accentuată, dar perspectiva experimentală asupra propriei biografii e aceeași. Proza lui Norman Manea se situează într-un mod extrem de interesant în punctul de joncțiune dintre modernitate și postmodernitate. Ar putea fi privită în continuarea unei tradiții sau a unor premise pe o filieră ce combină sugestii de perspectivă exitențială din Musil, Proust și
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
autorul va face cunoscută și altora prima etapă a scrisului său în limba română, aceea subsumată ideii de Variante la un autoportret. Ipostazele propriei existențe sunt proiectate prin strania perspectivă a unui exil abstract și ambiguu. Biografic, personalitatea scriitorului Norman Manea s-a construit la intersecția a trei experiențe: ca evreu, avea de înregistrat ecourile deportării, ipostază ce prefigurează Holocaustul; ca român, avea de depus mărturie despre condiția artistului sub dictatura comunistă; ca american, a trăit și trăiește experiența cosmopolită a
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
arată capabili, - nu credem că se cade totuși a umbri consecvența unui punct de vedere etic. Iar minimalizarea unui romancier contemporan, ajuns "cel mai tradus autor român (20 de limbi)" și "un nume pă toate gurile" - e vorba de Norman Manea - mi se pare, francamente vorbind, nedreaptă. În ansamblu, cartea Magdei Ursache e reconfortantă ca orice demers critic tranșant care, bizuit pe o percepție corectă și penetrantă, ascute spiritul critic al cititorilor. Mărturisesc că nu prea multe pagini ale publicisticii noastre
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
EUROPAfest 2013 - 20=Dorin MANEA Se împlinesc 20 de ani de EUROPAfest, festival organizat de jmEvents, care oferă publicului muzică live prezentată cu profesionalism. Directorul festivalului, dl. Luigi Gageos: „Un lucru este cert, EUROPAfest a creat o imagine pozitivă României”. Sub sloganul „It’s all
EUROPAfest 2013 ? 20 by Dorin MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83859_a_85184]
-
Dorin MANEA ONE - turneu. Criss și Vlad, cei doi artiști din grupul ONE, pleacă într-un turneu național, numit “Aprinde un vis”, în cadrul căruia vor promova albumul lor de debut. “L a concerte veți putea asculta atât piese noi, cât și melodii
Nume noi by Dorin MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83965_a_85290]
-
Centenar Silvestri-Britten Carmen MANEA Pe scena Sălii mici a Ateneului Român, a avut loc o serată muzicală camerală dedicată aniversării centenarului nașterii compozitorilor Constantin Silvestri și Benjamin Britten - muzicieni deosebit de valoroși si originali, al căror nume apare destul de rar pe afișele de concert. În
Centenar Silvestri-Britten by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83957_a_85282]
-
Valentin Gheorghiu - 70 de ani de activitate Carmen MANEA Ați încercat vreodată să definiți superlativul absolut în interpretarea muzicală? Să înțelegeți în ce constă „secretul” care face diferența între o prestație artistică foarte bună și una catalogată ca fiind unică, sublimă, magnifică. inegalabilă, irepetabilă? Ați reușit oare să descifrați
Valentin Gheorghiu - 70 de ani de activitate by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83963_a_85288]
-
Dorin MANEA Dacă până de curând festivalurile în aer liber aveau un profil strict determinat, în special muzical (majoritatea erau axate pe rock, dar și pe alte genuri, ca jazz, folk sau... opera - că acela inițiat de Pavarotti), acum observăm o reconfortanta
Platforme culturale by Dorin MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83976_a_85301]
-
de onoare Ghenadie Ciobanu, președinte Vladimir Beleaev -, Muzeul Național „George Enescu”, Fundația Culturală „Pro-Piano România”, Editura Muzicală și Editura Grafoart. Juriul concursului a reunit personalități ale lumii muzicale universitare - conf. univ. dr. Verona Maier (președinte) și conf. univ. dr. Carmen Manea - și preuniversitare - profesorii Angela Beleaev (Chișinău), Venera Babeș, Georgeta Băcioiu, Rodica Dănceanu. Paleta repertorială a acestei ediții s-a distins și prin extensia evidentă spre contemporaneitate, incluzând, de pildă, și opusuri de Tiberiu Olah, Dan Dediu, Vladimir Beleaev, Marina Vlad
?Brave claviaturi? ? promovarea muzicii rom?ne?ti prin concurs by Benedicta Pavel () [Corola-journal/Journalistic/84028_a_85353]
-
Carmen MANEA În 22 aprilie, în cea de-a treia zi de Paște, publicul bucureștean a avut bucuria să participe la concertul susținut pe scena Ateneului Român de Corul de copii și tineret Symbol al Patriarhiei Române, dirijat de maestrul Jean Lupu
Corul Symbol la Ateneu by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84049_a_85374]
-
muzicală aparține lui Alexandru Istrate, iar scenografia Vioricăi Petrovici. Din distribuție fac parte balerinii binecunoscutei instituții de cultură conduse de Smaranda Oțeanu Bunea: Theodora Munteanu, Alis Gheorghe, Andreea Soare, Alexandra Corneanu, Claudia Iagăr, Sabina Chirilă, Andy Ardeleanu, Mihai Pricope, Daniel Manea, Ionuț Birjovanu, Octavian Iuga și Andrei Dogaru. Participă și solista Jennyfer Dumitrașcu. Acest spectacol, alături de “Invitație la Castel”, a încheiat o stagiune extraordinară, cu producții și spectacole de operă și balet, cu musicaluri, cu turnee în țară și în
Baletul ?Alb? ca Z?pada? by Oana Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/84126_a_85451]
-
Dorin MANEA Dacă în vara anului 2012, Sânziana Negru, cu numele de scenă SIELLA, lansa primul single, “Love is în the air”, artista revine cu “Semne”, piesa cu versuri în limba română. Melodia este compusă de Mihai Ristea, iar imaginile din lyric
Promisiuni by Dorin Manea () [Corola-journal/Journalistic/84187_a_85512]
-
Recital-eveniment la Ateneul Român Carmen Manea În 29 octombrie 2013, pe podiumul de concert al Ateneului Român s-au aflat trei muzicieni de marcă: pianiștii Valentina Sandu-Dediu și Dan Dediu și violonista Diana Moș. Programul a cuprins creații reprezentative ale compozitorilor Claude Debussy și Dan Dediu
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
Excelență pianistică Carmen MANEA În 13 noiembrie 2013, pe scena de concert al Sălii Radio s-au aflat pianiștii Dana Borșan și Toma Popovici, orchestra de cameră a Radiodifuziunii și dirijorul Mihail Agafița, într-o colaborare muzicală de înaltă ținută artistică. Programul a cuprins
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]