632 matches
-
2.5.3. Criterii clinice de diagnosticare Copilul este diagnosticat cu autism infantil după descrierea aspectelor clinice în care sunt urmărite: - particularitățile de comportament:modalitatea de debut și specificul relațiilor sociale; - particularitățile de limbaj;comportamentul motor, marcat de stereotipii și manierisme; - rezistența la schimbare și repertoriu restrâns al activităților; - atașamentul particular pentru obiecte; - reacțiile acute emoționale;particularitățile jocului la copilul autist.dezvoltarea intelectuală: - dezvoltarea intelectuală generală; - dezvoltarea somatică; - deficitele specifice de înțelegere a limbajului. 2.5.3.1. Criteriul particularităților de
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
de înțelegere a limbajului. 2.5.3.1. Criteriul particularităților de comportament Așa cum este notat mai sus particularitățile de comportament sunt scoase în evidență prin modalitatea debutului copilului în relațiile sociale, particularitățile folosirii limbajului, comportamentul motric evidențiat prin stereotipiile și manierismele afișate, prin atașamentul particular pentru diferite obiecte, lucruri, prin reacții emoționale și particularitățile participării la joc Modalități de debut și specificul relațiilor sociale este un indicator de apreciere, care devine un semnal de alarmă în jurul vârstei de 3 ani pentru
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
știut; - comunicarea nonverbală este de asemenea afectată, ei nu folosesc gesturile pentru a comunica - doar dacă au fost învățați, pot mișca mâna sub formă de “la revedere” - astfel nu știu să facă nici un gest. Comportamentul motor, marcat de stereotipii și manierisme prezent la mai mulți copii autiști se manifestă prin mișcări stereotipe frecvente precum “fâlfâitul mâinilor”, “țopăit”, “mers pe vârfuri”, “legănat”. Cei mai mulți dintre ei au: un grad crescut de hiperactivitate motorie; gesturi, atitudini, mișcări faciale sau posturi, stereotipe pe care le
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
teorii asupra perspectivei ?i propor?iilor judicioase se reg?se?te la fel de viguros �n pictură dup? Masaccio ?i sculptură de dup? Donatello. Men?ion�nd c? ?i �n continuare arhitectura este analizat? prin raportare strict? la evolu?ia stilurilor artistice (manierism, baroc, neoclasicism, neogotic etc.), cu disocierile ?i abaterile de rigoare, nu vom mai st?rui dec�ț asupra faptului c? la fel procedeaz? Gilbert Luigi ?i �n cazul arhitecturii din ultimul secol, perioad? �n care au proliferat tentativele de �evadare
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ada, animat? de un ordin colosal, av�nd deasupra un etaj-atic viguros, cu statui că ornamente de v�rf, este un ecran care marcheaz? tamburul domului. Aceast? retoric? monumental? ?i ornamental? este total str?în? dinamicii plastice a lui Michelangelo. Manierismul Cercul de arhitec?i care gravitau �n jurul lui Bramante, mai ales �n s�nul unei adev?rate ?coli de arhitectur? �ns?r-cinat? cu construc?ia bazilicii Sf�ntul Petru, se �mpr??ție prin Italia, �ncep�nd din 1520, dup
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cu o �ntors?tur? tragic?. Amenajarea pie?ei Capitoliului este expresia cea mai �nalt? a acestei exalt?ri grandioase, lizibil? at�ț �n sculpturile Noii Sacristii (San-Lorenzo, Floren?a, 1520-1534) c�ț ?i �n frescele Capelei Sixtine (Romă, 1508-1512). Dac? manierismul este r?m�nerea la multiplele acumul?ri ale Rena?terii, de?i interpretate liber, chiar cu fantezie, atunci stilul lui Michelangelo, at�ț de novator �n utilizarea limbajului clasic, se �nrude?te cu manierismul. Pia?a Capitoliului este una
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Capelei Sixtine (Romă, 1508-1512). Dac? manierismul este r?m�nerea la multiplele acumul?ri ale Rena?terii, de?i interpretate liber, chiar cu fantezie, atunci stilul lui Michelangelo, at�ț de novator �n utilizarea limbajului clasic, se �nrude?te cu manierismul. Pia?a Capitoliului este una dintre opera?iunile de urbanism majore angajate �n secolul al XVI-lea la Romă. �ntr-adev?r, pentru a renovă oră?ul redus la nivelul s?u medieval, ajuns �n lips? de descenden?i ?i �nf
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Kong-ului ?i a Shanhai-ului, Hong Kong, 1979-1986), la N. Foster (1935) sau o complexitate volumetric? carenat? ?i sclipitoare (sediul b?ncii Lloyd�s, Londra, 1979-1986), la Rogers, par s? antreneze pe furi? acest demers esen?ialmente ra?ionalist c?tre un manierism tehnologist. O deriv? stilistic? pe care Foster ?i Rogers ?tiu s? o evite atunci c�nd primul deseneaz? Centrul Renault (Swindon, 1983, vezi pliantul, foto 30) sau aeroportul de la Sansted (1985-1991) ?i c�nd cel de-al doilea d? planurile
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ca un poet perimat, iar astăzi ne apare ca un scriitor desuet", un creator care, de la infraliteratură, a traversat un spațiu liric "de o banalitate sufocantă", cu o "verbozitate vîscoasă și nesemnificantă". Sau, comentînd versurile lui Marin Sorescu, constata un manierism "ludic, hazos, antisentimental, antipoetic prin raportarea la creația lirică tradițională", iar dizarmonia dintre fond și formă, dezacordul dintre cuvint și idee, dintre sentiment și expresie ar fi alcătuit un dispozitiv al instalării antipoeziei. Cînd judeca literatura română la confluența ei
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
vor, desigur, să-și arate înde-mînarea, virtuozitatea și inventivitatea. Dar se dezvoltă un academism care nu înseamnă altceva decît imitarea lui Michelangelo, a lui Rafael sau a lui Tizian. Tot ce se creează de acum înainte este "în maniera" cuiva. Manierismul este cu atît mai ușor de imitat cu cît este o codificare oarecum formală a artei renascentiste italiene. Sub această formă Renașterea se răspîndește în Europa. Ea provoacă un elan aritistic care aclimatizează și adaptează la temperamentele naționale formulele noi
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Sînt caracteristice decorațiunile rafinate ale scărilor de la Blois, Meillant sau Azay-le-Rideau. Această influență italiană se accentuează în timpul domniei lui François I (castelul Chambord) și se impune începînd din 1520. Aduși de François I, artiștii italieni introduc în Franța clasicismul și manierismul la modă în peninsula. Construit și decorat în stilul Renașterii, castelul de la Fontainebleau servește drept model pentru noua artă care triumfa către 1540 în spatele ultimelor vestigii ale artei gotice. Artiștii francezi reușesc să realizeze o sinteză între contribuțiile italiene și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
-lea (capela Saint-Sang din Bruges, clădirea Primăriei din Gand, biserica Saint-Jacques din Liege) își au toate izvoarele în goticul flamboiant, iar picturile lui Jeronimus Bosch reflectă clar inspirația medievală. Influența italiană pătrunde după 1520, mai ales la Anvers (Quentin Metsys). Manierismul italian își găsește centrul principal, prin Jean Gossaert zis Mabuse și prin Bernard von Orley, la curtea guvernatoarei Țărilor de Jos, Margareta de Austria, sora lui Carol Quintul. Motivele mitologice, elementele de arhitectură clasică și decorația în stil italian sfîrșesc
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
față de noile valori. Ea se împotrivește umanismului și pătrunderii păgînismului în artă. Abia după 1560, arhitectul Juan de Herrera, însărcinat cu ridicarea mănăstirii de la Escurial, se inspiră din lucrările lui Bramante, în timp ce pictorul Domenico Theotocopoulos, zis El Greco, introduce la Toledo manierismul italian și spiritul Contrareformei (1577). Fiică a umanismului și a idealului său neoplatonician de apropiere de Dumnezeu, Renașterea eșuează deci în tentativa de a reface prin artă și cultură unitatea pierdută a lumii creștine. Acesta este un eșec intelectual în măsura în care
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
baroce și îs. manifestă în schimb preferința pentru clasicism, în Europa anilor 1560-1660 triumfă totuși barocul cu nuanțe naționale, care ții cont de temperamentele specifice. Răspîndirea barocului Barocul apare în Italia ca o prelungire a artei Renașterii, trecînd prin reflectarea manierismului. Operele tîrzii ale artiștilor de la sfîrșitul secoldui al XVI-lea îmbină maniera artistică cu dorința de dogmatizate, de punere în scenă și de spectaculos. Judecata de Apoi (Capela Sixtină) a lui Michelangelo ilustrează perfect această revoluție. Continuînd activitatea papilor din
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Brutalitatea efectelor sale de lumină, violența scenelor exprimă o formă de evlavie exasperantă, care va șoca adesea pe contemporanii săi, dar va avea o profundă influență asupra întregii picturi europene din secolul al XVII-lea. Ca odinioară arta Renașterii sau manierismul, barocul se răspîndește destul de mult în Europa catolici din perioada Contrareformei. În afara Italiei, barocul cunoaște cel mai mare succes în Spania. Mai puțin exuberant, mai puțiti superficial decît barocul italian, barocul spaniol se caracterizează prin sobrietate (arhitectura Escurialului) și spiritualitate
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
rodnice, se profilează de la Inceput foarte original, fără a urmări manieră vreunui maestru. Poezia ,,Melancolie” este o dovadă că Malin Tăcu se pregătea să refuze modelele, impunându-și propriul model. Nu știu dacă ar fi căzut prea de timpuriu În manierism, Însă dacă ar fi fost un poet manierist, ar fi fost unul de calitate. Încărcătură emoțională a fiecărui poem nu e una căutată sau elaborată, ea vine dintr-o stare poetica perpetua, stare care i-a dat posibilitatea unei ușoare
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de marcare a funcții-lor sintactice prin desinențe sau prin afixe (sufixe) au oferit condiții de realizare a unor construcții cu inversiuni, cu dislocări și cu intercalări, unele devenite caracteristice pentru limba cultă (precum perioadele), modelul lor fiind preluat, în epoca manierismului umanist și de unele limbi moderne, precum germana și suedeza 64. Totuși, latina literară uza în mod obișnuit de o topică cu anumite rigori, deși mărcile desinențiale folosite după reguli precise puteau indica funcția unui cuvînt indiferent de poziția lui
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mult la textele vechi, la culoarea medievală, la circulația unor semne prin epoci. Sînt lucruri pe care, sînt sigur, le gîndești și tu. Dar, repet, este foarte importantă consecvența într-un anumit ton (nu formulă!), care, evident, nu duce la manierism. Pentru mine este foarte important versul memorabil în text, dar ele-mi vin atît de spontan încît nu aș zice că schimb textul inițial scris, ci doar anvergura receptării lui. Poezia are o grămadă de trucuri, dar numai unele dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
încerc să-mi recîștig un anumit ton și, deși n-o fac rău așa cum o fac acum, nu prea reușesc. Dar nu mă las! În poezie este foarte important să te individualizezi, să-ți reiei obsesiile fără a pica în manierism, deși eu unul cred că toți marii poeți, sau, în orice caz, poeții adevărați au fost manieriști în propria-le formulă. Mi-a revenit și gustul pentru citit în vederea examenelor. Citesc la dialectologie. Nu prea rețin, observ, dar îmi place
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
sau de foarte puțină creativitate/ creație. Minimalismul este amestecul de perle, foarte puține, cu foarte multe... căcăreze. Neghină ce prevalează net asupra infimei cantități de grâu. Pleavă prin care e greu să descoperi rarele boabe pentru pâine. Plus că acest manierism la voia întâmplării a ajuns să fie refugiul multor nechemați, multor nedotați cu har creator. Dar, ca și în democrație pe plan social, mulțimea nechemaților covârșește la scrutin, astfel că minimalismul, derizoriul este crezut, cel puțin la un anumit moment
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
după spusele unora, Încă „naive” În ceea ce privește procesul creației și mai ales credința În absolutitatea creației literare, și Într-un secol, XX, În care Apusul, matrice majoră a modernității literelor și ideilor noastre pare a da unele semne de... oboseală, nevroză, manierism!... (Oare, nemaipomenita carieră a suprarealismului - căruia acum i se adaugă și „moda postmodernismului” - nu e un semn al acelei „decadențe” pe care o anunța deja Nietzsche? Ca și alții, sceptici de ocazie, dar și buni observatori ai timpului!...Ă Dar
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dornic ca aceia despre care scrie, creatorii în proză și poezie, să producă opere de o primă originalitate și esență, atunci când ei - sau măcar unii dintre ei - îndrăznesc a-și lua mari modele sau când creația lor scapă de un manierism previzibil influențat de moda sau de modele apuse, îi ignoră sau îi taxează drept „originali”, dacă nu îi ridiculizează de-a dreptul. Astfel s-a întâmplat cu Eminescu la începuturile sale, când i se opunea modelul „clasic” pro-francez al unui
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
care, primii, l-au „legitimat”, un Vlahuță, un Coșbuc! Sau Arghezi, ce are „multe șanse” de a fi „una” - poate și este, o legendă! -, dar care încă luptă cu propriile „alunecări” de caracter și cu „timpul”, adică cu modelele și manierismele generațiilor actuale! Deoarece poetul luptă nu numai în timpul vieții, dar și după, cum vedem, unii dintre ei „surprind”, cum e cazul formidabilei „mode poetice” a lui Bacovia din ultimele două decenii, Bacovia ce pare că se apropie „amenințător” de Eminescu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
trebuie să se opună „neastâmpărului” actual, fuga după originalitate cu orice preț, excesivul cult al „noului” ce se face printr-o extravaganță tehnică, tot mai absurdă, tot mai panicată - izvorâtă din „metodele și spiritul” suprarealismului, el însuși aflat într-un manierism fără orizonturi! -, „panică” creatoare care a dus, în a doua jumătate a secolului XX, la spargerea formelor clasice creative și constitutive în literatură, pictură și muzică! La pierderea publicului și la instalarea unui snobism gălăgios, tiranic, care ne face pe
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
pe "perspectiva totalizatoare, unificatoare" a "complexității umanului și realului", cu deplasarea accentului "de la text la receptor, de la intensitatea stilistică la intensitatea comunicării" și regândirea "omului concret, integral, ireductibl", cu profeția uluitoare: "Reumanizarea poeziei constituie, acum, marea ei șansă, șansa depășirii manierismului printr-un nou clasicism. Un "clasicism" cum n-a mai fost altul. Un antropocentrism nemărginit", ei, bine, toate aceste idei care și-au sporit forța anticipativă cu trecerea anilor, pot fi ilustrate cuvânt de cuvânt cu poezia din 1978 a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]