2,193 matches
-
și să-l îmbrac în neaua pufoasă care acoperă fereastra cerului. Aș dori să-i pot alina durerea... Liniștea s-a așezat lângă mine pe fotoliul din fața ferestrei și-mi ascultă bătăile inimii. Doar... secundarul nepăsător îndrăznește să-mi scuture... mantia amintirilor. Clipa căzută din clepsidra spartă, rătăcește anonimă... și se pierde în veșnicie. Gândul... mă roagă să-i redau din nou libertatea, să meargă pe aceeași cale cunoscută lui...; s-a obișnuit să mă părăsească și să plutească mereu, până
CÂND DORUL... DOARE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cand_dorul_doare_doina_theiss_1390076892.html [Corola-blog/BlogPost/347520_a_348849]
-
În brațe să te țin, să-ți spun povești, Iar tu să-mi alungi gândurile rele... Ți-aș dărui apoi un suflet cald, Ca roua de pe flori în miezul verii, Te-aș înveli cu ochii de smarald, Cum luna mângâie mantia serii... Și te-aș iubi... cum n-ai mai fost iubit, Ca-ntr-un poem nescris pe astă lume... Știind că pentru mine-ai fost ursit, Aș respecta orbește vechi cutume... Și m-ai iubi, topind, ca un vulcan, Adâncurile
TE-AȘ IUBI... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1416048190.html [Corola-blog/BlogPost/371630_a_372959]
-
e un luptător! Fericirea Fericirea e statornicirea, E fără formă Dar transformă ... Fericirea e iubirea! Durerea, omul, fericirea Încununează Devenirea! .......................................... Omul este călător: Arta lui de luptător Stă în pacea cu durerea ... Când apare învierea, Mânuiește fericirea Ca pe o mantie imensă Apărând statornicirea! Referință Bibliografică: Durerea, omul, fericirea / Maria Teodorescu Băhnăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1317, Anul IV, 09 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Maria Teodorescu Băhnăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DUREREA, OMUL, FERICIREA de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 by http://confluente.ro/maria_teodorescu_bahnareanu_1407572066.html [Corola-blog/BlogPost/368285_a_369614]
-
mă va lăsa dimineața pe peronul monumentalei gări din metropola moldavă, Iașul marilor personalități culturale românești, precum Eminescu, Creangă,Sadoveanu. Dimineața, când zorile băteau în geamurile trenului de noapte, mă aflam prin zona Vasluiului. O dimineață rece, învăluită într-o mantie densă de ceață și răcoare, exact ca și în dimineața de șapte martie când vizitam Iașul pentru a doua oară, prima dată fiind la vreo doi ani de la devastatorul cutremur din șaptezeciși șapte. Condițiile existente atunci m-au făcut să
CU TOAMNA BRAŢ LA BRAŢ. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1415860191.html [Corola-blog/BlogPost/384423_a_385752]
-
ci din întreaga Moldovă, Parcul Copou. Plimbarea prin parc devine pentru oricare vizitator cu o inimă zburdalnică și visătoare, indiferent de vârsta ce o are, de un romantism cuceritor. Doar aleele sunt curate, în rest totul este acoperit de o mantie groasă galben-roșietică, foșnitoare, iar în timp ce ochii avizi de frumusețe se plimbă de la o statuie la alta, să vezi pe cine-l reprezintă, frunzele obosite de timpul petrecut aninate de crengile arțarilor, teilor, stejarilor, sau gorunilor, pornesc într-un zbor lin
CU TOAMNA BRAŢ LA BRAŢ. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1415860191.html [Corola-blog/BlogPost/384423_a_385752]
-
Dornici de senzațional, Petrecăreți se adună, Ascunși sub măști de carnaval, Să se-amuze în nocturnă. Costumați în vrăjitoare Se avântă-n aventură, Cu priviri scânteietoare, Precum ,,Contele Dracula". La tradițional festin, Al serbării-mprumutate Ce e-n noaptea de Halloween, Mantii negre sunt purtate. La mâncăruri asortate Se fac frigărui în sânge. De viteji sunt savurate, Strigoi să poată învinge. Prinși în val de voie-bună, Cu vin roșu precum sânge, Ca stigoi strigă la lună, Duhuri rele să alunge. Dovleci scobiți
NOAPTEA VRĂJITOARELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1446187128.html [Corola-blog/BlogPost/384754_a_386083]
-
Acasa > Strofe > Amintire > O DESPĂRȚIRE Autor: Gabriela Maria Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2100 din 30 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mă îndemn la pas mărunt, prin ploaia cea rece și rară, aș vrea iar surâsul tău, ca pe o mantie ce cald mă înconjoară. Palmele blânde pe fruntea fierbinte, măturată de gânduri, mă trezește noaptea un mesaj de la tine și aștern alte rânduri. Zăbovesc leneșă iar în visare mai mult decât ieri, mă mint singură că ești aici, sau poate
O DESPĂRŢIRE de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_maria_ionescu_1475250990.html [Corola-blog/BlogPost/369959_a_371288]
-
nu... sunt trup de vânt, ce adie mlădios printre spicele de grâu, sau poate sunt o anemonă, -frumoasa nimfă- să se-ndrăgostească Zefir-vântul dulce-al primăverii- ori zeul Borea... Dar, înainte de toate sunt femeie, cu nuanță de primăvară, pășind în mantie albastră pe drumul norilor, ce stau deasupra șoaptei vântului -pală fumurie- **** Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: CE SUNT EU? Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2162, Anul VI, 01 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Gomboș : Toate
CE SUNT EU? de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1480621138.html [Corola-blog/BlogPost/370487_a_371816]
-
Stihuri > Semne > TOAMNĂ RECE ȘI PLOIOASĂ Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1377 din 08 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Toamnă rece și ploioasă, adu-mi bucurie-n casă, cu belșug de poamă deasă și miros de tămâioasă! Cu mantie de aramă și cu aromă de poamă umple mesele din cramă! Ca o generoasă doamnă. Că vremea e friguroasă, adu zgribuliți în casă! Pune vinul fiert pe masă, lângă mâncare gustoasă! Că sufletul mi se frânge, când frunza-n izvoare
TOAMNĂ RECE ŞI PLOIOASĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1412748816.html [Corola-blog/BlogPost/353048_a_354377]
-
de la 1918 occidentalii au făcut-o ca să aibă un bastion împotriva ortodoxo-comuniștilor. Se aștepta atunci o unire cu Romă a acestei mari dioceze române, dar fără ea România Mare s-a destrămat în două deceni și au revenit ruso-pravoslavnicii în mantia roșie a Profetului Amos din Legea Veche și Karl Marx. Nu trecerea la catolicism a românilor e problema, ci o revenirea lor spirituală spre Occident. Vedeți că sunt puncte de vedere greu accesibile ortodocșilor moldo-valahi, care nu acceptă, ca ei
DIALOGURI TIMIŞORENE: CU VASILE BOGDAN ŞI TITUS SUCIU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/viorel_roman_1492038375.html [Corola-blog/BlogPost/381568_a_382897]
-
tatălui ei, Ioan Resteman, plecat el însuși în lumea umbrelor ... XVI. GEORGETA RESTEMAN - FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1), de Georgeta Resteman , publicat în Ediția nr. 867 din 16 mai 2013. ÎN NOPȚI DE PRIMĂVARĂ Semeț, la tâmpla serii, amurgul se-nroșește Mantia-și trece-n grabă pe creasta unui deal La poale, crude ierburi și pacea ce domnește Răzbate lin spre crânguri un plânset de caval Străpunge liniști scurse din cerul primenit Cu ploi de năzuințe. Se zbat în noi, trudind, Dorințe
GEORGETA RESTEMAN by http://confluente.ro/articole/georgeta_resteman/canal [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
nr. 2335 din 23 mai 2017 Toate Articolele Autorului Slava cerului și Domnul Nu au margini nici hotare Doamne, Dumnezeul nostru Ești ne-nchipuit de mare. Tu Te-mbraci în strălucire Cu atâta măreție Și lumina Te-nvelește Cu o mantie argintie. Tu-ntinzi cerul ca pe-un cort Și pe ape-Ți stă ființa Căci în toate și din toate Îți tocmești Tu locuința. Din nori albi Tu îți faci carul Ș-umbli pe aripi de vânt Și din flăcări
PSALMUL 104 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1495507502.html [Corola-blog/BlogPost/382906_a_384235]
-
Într-un colț, al unui perete de pe marginile căruia se scorojea ceea ce odinioară fusese un galben timpuriu, zăcea un masiv birou de lucru, peste care veșnicia timpului își făcuse culcuș. Peste tot cuprinsul său zăcea așternută pustietatea, învelită într-o mantie prafuită, grea de ne-umblare a niciunui suflet viu de oameni. Hârtii cândva albe, nescrise cu nicio mână se aflau într-o dezordonată manifestare de-a lungul mesei. Își tăceau solitudinea în întunericul prin care lumina își gemea neputința de
FLUTURI SUB CEARCĂNE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Fluturi_sub_cearcane.html [Corola-blog/BlogPost/361452_a_362781]
-
peste granițele trupului Contopindu-se ca într-o rugăciune Cu semnele Tale de lumină Doresc Să știi că exist nepierdută În durerea acestei nopți de vaer planetar Să simți cum mă îndumnezeiesc Când mă poartă fluidul tainic, nevăzut Spre poala mantiei Tale de stele Cu uimirea pe umeri, pe gene Bântuiă de extaz În mijlocul atâtor candele aprinse În fața minunii că Te descopăr Risipit Dincolo de visele mele Străveche adiere mă poartă Spre inima mea Și te găsesc Bob de mărgăritar Cristal acoperit
FLUID TAINIC de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Fluid_tainic_elena_armenescu_1349078999.html [Corola-blog/BlogPost/359067_a_360396]
-
poteca, așezat pe asin alb. În stânga ține un volum închis iar cu dreapta face un gest de subliniere a cuvintelor pe care le spune Apostolului Petru, în picioare, în stânga Lui. Drumul este semănat cu verdeață. Copiii se dezbracă și aștern mantiile în fața lui Iisus Hristos. Apostolii IL urmează". La Mustra, scena din biserica Peribleptos (prima jumătate a secolului XIV) prezintă note noi : Nu se vede orașul; lângă asinul lui Iisus Hristos este pictat și asinul cel mic, de care vorbește Evanghelia
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR by http://confluente.ro/Cateva_invataturi_despre_praznicul_stelian_gombos_1332505836.html [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
mulțumi cu primele trei. Este atât de simplu, cum este și faptul că liderii marilor puteri vor refuza să plece, atât timp cât vor reuși să țină lucrurile sub control acasă. Menținerea practicilor actuale trebuie să înceteze Peste măsură de ipocrită, sub mantia găurită a corectitudinii politice, lumea occidentală a rămas în adâncul ei rasistă, xenofobă și, asemenea Islamului, dezbinată. Semnele unui declin sau chiar eșec al democrației sunt din ce în ce mai vizibile în vremurile pe care le trăim. Prăpastia dintre politic și cetățeni, corupția
În mintea unui jihadist by https://republica.ro/in-mintea-unui-jihadist [Corola-blog/BlogPost/337847_a_339176]
-
de eleganța Cuvintelor zbucnind, din foile veline. L-a început cu tâlc Messer Petrarca Urmat apoi de genii pe măsură, Noi ne îngrămădim să-i umplem Arca. Acesta e Sonetul, Un nobil cavaler Un personaj de mare anvergură Învăluit în mantia-i de propriul mister! 2014 CHIAR MI-A FOST DAT? Chiar mi-a fost dat să le trăiesc pe toate, Cruci peste cruci,golgote,laț de ștreang? CERESCUL și LUMESCUL sunt aproape Nedespărțite precum Yng de Yang. Chiar trebuiesc trăite
SONETE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/sabina_maduta_1413641820.html [Corola-blog/BlogPost/349375_a_350704]
-
-ntinsă. Topește-mi de pe buze bruma, Săruta-mă si lasă-te cuprinsă De vraja ce-mi sclipește în priviri, Stropită cu arome de pian. Mă sting printre petalele de trandafiri Când vii și tragi perdeaua de la geam. Mă înfășor în mantia cu stele, Îți las la geam trei muguri de iubire Printre petale gândurile mele Și te răpesc sub pleoape... amintire. Copacii Sunt munții tunși cu securea, Gânditori cu tâmple goale În bocet șoptește pădurea, Doinindu-și durere în izvoare. Cu
POEZII, DE ION SORESCU de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1470413409.html [Corola-blog/BlogPost/379092_a_380421]
-
era învățătura? Pe urmă, observam că atunci când suna un clopoțel, respectivii copii alergau bezmetici spre ușa școlii, ca niște oi fugărite de un câine ciobănesc. Iar lacoma gură a școlii îi înghițea pe nerăsuflate, după care se înfășura cu o mantie de liniște. Dar înăuntru?... Ce făcea acolo hămesita școală cu oițele-copii înghițiți? Mama spunea că învățau carte. Hm! Misterul acesta m-a chinuit multă vreme. De aceea eram emoționat că mi se ivise prilejul să-l dezleg. Pe holul școlii
PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441902298.html [Corola-blog/BlogPost/383049_a_384378]
-
de lemn stăteau soldații înarmați cu arbalete și arcuri. Când văzură bătrânul trecând cocoșat pe lângă ei și sprijinindu-se cu un toiag, toți soldații, majoritatea tineri, i se închinară lui. Totuși, el nu era îmbrăcat în veșminte nobile. Avea o mantie albă în jurul lui. Barba lungă și părul purtau de asemenea culoarea zăpezii. Ochii, însă nu respectau culoarea albă predominantă a bătrânului. Aceștia erau verzi, la fel ca și inelul de pe degetul mijlociu, care arăta ca un mic dragon încolăcit pe
CASTELE DE FLAVIUS JEBELEAN de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/_castele_de_flavius_jebelean_corina_lucia_costea_1328434005.html [Corola-blog/BlogPost/346672_a_348001]
-
mai rămână Și Iarna grea și aspră s-o înfrunte, S-o-ntarzie din drum măcar o lună, Să mai amâne gerul vremii crunte. Dar zarurile lumii-s aruncate, Căci rostul lor așa a fost să fie, Prințesa Iarnă în mantii fermecate Încet se-apropie de-a noastră glie. Sunt coapte-acum gutuile în ram, Ne luăm adio, deci, frumoasa doamna Și de-oi veni la fel ca-n fiecare an Promit că ne vom revedea... la toamnă. Căprar Florin Referință Bibliografica
POVESTEA TOAMNEI de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/caprar_florin_1446451032.html [Corola-blog/BlogPost/342819_a_344148]
-
faldurile zării, Sunt cremene de vifor, sticlă, piatră, Sunt nor ca un arici din spini de gheață, Sunt recele sărut pe-a gurii rece vatră Sunt frigul frigurilor care frig, îngheață... Sunt giulgiu-nzăpezit pe seva moartă-a florii, Sunt mantia troienelor cu coasă și cu glugă, Sunt lama din oțel de gheață ce a ucis cocori... Sunt totuși cald! Căldura îmi vine de la Rugă! Sunt un român și-n limba strămoșească Ce-și plânge-n doine jalea și-n durere
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ruga_fara_sfarsit_romeo_tarhon_1329384686.html [Corola-blog/BlogPost/345067_a_346396]
-
e vrabia aceea cu aripi neliniștite și cenușii de la care învăț să zbor pentru a trece peste râul clipelor târzii în terra incognita altui dor. Noaptea nu știu unde dorm păsările, se fac una cu frunzele sau le acoperă întunericul cu o mantie de culoare încinsă cum înalbăstrește apa meduzele. Noi credem să s-au dus la culcare însă ele veghează propriul somn când golul de cântec a rămas la fereastră pentru nevăzutul Domn ce crește în glastră. Am spune că nici ziua
TERRA INCOGNITA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Terra_incognita.html [Corola-blog/BlogPost/364560_a_365889]
-
Articolele Autorului strigai disperarea filozofând pe la icoane, mocirla gurii tale a izbucnit în claritatea lacului, țiganii, de la capătul satului , bat potcoave rupând bariera fonică a timpului, potcovind răsăritul dimineții, chipul tău atât de neînchipuit, fumegă, alungând strigoii de pe pereți, îmbraci mantia de smoală, în timp ce pe coaste îți umblă câmpia, țiganul despotcovind răsăritul ți-a adus potcoavele, numai două, două ți-a adus din cele patru cerute, nu e nimic, ai să îl bagi mâine la carceră, știi, carcera aceea cu drugi
POEM FILOZOFIC de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1485012763.html [Corola-blog/BlogPost/362538_a_363867]
-
creaturi întunecate, erau ca două stele, roșii ca două flăcări. Pe măsură ce se apropia coborând lin din înalturi, am realizat că acea creatură a nopții înstelate era de fapt o femeie cu siluetă grațioasă, înaltă, tânără, înveșmântată în negru, cu o mantie lungă, de voal subțire ca un giulgiu, care fâlfâia în urma ei prin valurile de sinilii ale nopții, așa cum venea cu brațele deschise ca două aripi mari. De aceea îmi păruse din depărtare o pasăre uriașă. Avea păr negru și lucitor
FEMEIA CE COBORA DIN STELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1463774383.html [Corola-blog/BlogPost/378997_a_380326]