2,098 matches
-
de aur unduindu-i-se pe umeri, cu gene lungi și blonde, ce ascundeau doi ochi de culoarea toporașilor. Piciorul îi era mic și delicat, iar întreaga-i făptură emana căldură, iubire și un parfum discret. Pe umeri avea o mantie în culoarea smaraldului, pe care erau pictate flori, fluturi și păsări ce păreau vii, iar pe cap purta o coroană de flori nemuritoare. Părea venită din altă lume. Îi simțeam trupul fierbinte și... Doamne, pe moment, am crezut că sunt
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366017_a_367346]
-
Adamescu Publicat în: Ediția nr. 848 din 27 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului UN NOU BUCHET, O ALTĂ FLOARE VERA CRĂCIUN, FLOAREA TINEREȚII Așa cum evidențiază în titlu, Vera Crăciun s-a decis să scoată la lumină, precum un magician din mantia lui fermecată, cu stele și luceferi pictată pe ea, ori din nelipsitul joben, în toi de primăvară, o suită de poezii, din aceeași categorie a pastelurilor, cu care deja ne-a obișnuit din anterioarele apariții. Parfum, culoare, frumusețe, gingășie, fructele
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
închisă, simțindu-se răcoarea zorilor ce înfiorau cele două corpuri tinere, lipsite de orice veșmânt. Scântei galbene, roșii, verzi, sclipesc pe suprafața tulbure a Oltului ce-și purta mai departe apele învolburate și gălăgioase, acolo unde întâlneau obstacole sau praguri. Mantia nopții înstelate este înlocuită cu veșminte proaspete, care își schimbă coloritul de la un moment la altul, pentru ca în final lumina transparentă a zilei să cuprindă totul, ca o cochetă care își dezbracă veșmântul de noapte și nu se poate hotărî
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
-i spun o poezie. Printre lacrimi și sughițuri i-am spus o poezioară. Ce i-oi fi spus, nu știu. Mi s-a povestit mai târziu că m-am oprit din tremurat și din plâns, în momentul în care, de sub mantia lungă și roșie a Moșului, am zărit pantofii negri de lac ai bunicului... Pentru familia mea Câmpeni-ul era un loc minunat, cu multă liniște și aer curat. Oamenii de aici erau cinstiți, aveau o demnitate cu care se puteau
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > AMURG Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 2053 din 14 august 2016 Toate Articolele Autorului Amurgul ca o mantie din cer se așază Pe trupul obosit, ascuns de ierbi flămânde, Simt dincolo de mine o mână ce veghează Și c-o iubire mare mă mângâie pe frunte. Departe-n zarea neagră luminile se sting Ca lumânări de ceară ajunse la
AMURG de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365195_a_366524]
-
Acasa > Poezie > Delectare > O MANTIE PROTECTOARE Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 2048 din 09 august 2016 Toate Articolele Autorului îmi creasem cu grijă de jur împrejur o mantie protectoare tu mi-ai distrus-o încet sărut cu sărut am încercat iarăși zile în
O MANTIE PROTECTOARE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365222_a_366551]
-
Acasa > Poezie > Delectare > O MANTIE PROTECTOARE Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 2048 din 09 august 2016 Toate Articolele Autorului îmi creasem cu grijă de jur împrejur o mantie protectoare tu mi-ai distrus-o încet sărut cu sărut am încercat iarăși zile în șir să repar fisurile tu tot mereu fără să știi ai prefăcut-o-n pulbere în cioburi în fâșii ce mă voi face însă la
O MANTIE PROTECTOARE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365222_a_366551]
-
să repar fisurile tu tot mereu fără să știi ai prefăcut-o-n pulbere în cioburi în fâșii ce mă voi face însă la primul uragan vei reuși atunci să șlefuiești dintr-un mic nor un munte? Referință Bibliografică: O mantie protectoare / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2048, Anul VI, 09 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Alexandru Mărchidan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
O MANTIE PROTECTOARE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365222_a_366551]
-
-mi zboară către tine la viața-n doi cât ne-a fost dat... Nu mi-aș dori tablou cu ploaie și ramuri triste-n tânguire, ce-adânc ferestrei se îndoaie plângându-mi mut a mea iubire... Aș vrea natura-mpodobită cu mantii albe de zăpadă, copii cu fața rumenită pe derdeluș pornind, grămadă. Iar mie mi-aș dori pădurea, cu liniștea-i neîntinată, să mă trezesc, mergând aiurea, în amintiri de altă dată. Într-o cabană părăsită să-mi pun, de așternut
CELEI CE NU MAI ESTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364865_a_366194]
-
bolnavul a încercat o duzină de tratamente ineficiente. Distrus, dar nu disperat. Sperând la acea îndepărtată luminița care avea să-i aducă, fie vindecarea (imposibilă!) - fie sfârșitul. Doamne, fă-i parte de Lumină aceea care ne cuprinde pe toți, sub mantia ei, adăpostindu-ne de rău, de întristare și de neiubire. Avea numai 62 de ani și era, profesional, în culmea gloriei. 22 noiembrie 2012 CEZARINĂ ADAMESCU Referință Bibliografica: DIN CE IN CE MAI SINGURI - ÎN MEMORIAM: ȘERBAN IONESCU / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
IN MEMORIAM: ŞERBAN IONESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364882_a_366211]
-
răspuns.” (Dați-mi un pustiu!). Cu o sensibilitate până la elegiacă profundă, implicată și hotărâtă în asumarea sentimentului sublim și suprem, Ioana Lăpușneanu nu ar putea fi percepută altfel. „În umbra iubirii” o explicită lirică se țese cu grijă precum o mantie spirituală despre care pe bună dreptate se poate crede că e greu de purtat, dar fiind exact ceea ce năzuiește, atunci e de înțeles pricina pentru care devine veștmântul permanent, acela bine definit ca obligatoriu. Îmbinarea cosmogonică îi reușește poetei în
DANIEL MARIAN DESPRE IOANA LĂPUȘNEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366298_a_367627]
-
scânteierile Crăciunului, farmecul colindei, răsună sublim glasul lui Fuego, versurile lui Adrian Păunescu și glasul Mariei Mocanu, dincolo și dincoace de râul din mijloc ce duce în vad cântece de dor, de dragoste, de durere, cântece de colind născute în mantie de sărbătoare, de cetini, de globuri, de peteală și ghirlande. Trei bătăi de inimă, din Oltenia, Ardeal și Basarabia, trei artiști de vers și de glas: Adrian Păunescu, Fuego, Maria Mocanu! Toți trei se lipesc unul de celălalt, de amintire
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
aici aproape, ce se poate întâmpla?! Mama le povestise despre grădina din apropiere, o grădină plină de morcovi gustoși. - Merg, dar nu stau mult, să știi! Și astfel cei doi iepurași ieșiră din cuvântul mamei și porniră grăbiți după bunătățuri. Mantia înserării coborâ iar soarele nu se mai vedea de vârfurile copacilor. Frunzele galbene, roșcate, arămii și maronii foșneau în bătaia vântului iar copacii își întindeau crengile, agățându-le blănițele moi și mătăsoase. Păduricea părea vrăjită, chemându-i cu glas dulce
IEPURICI ŞI IEPURILĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365765_a_367094]
-
de mulți În noapte adormit-au toți străjerii Și doar o candelă arar mai văd Și câte un străjer al nemuririi. Am hotărât să fiu un ghiocel Să fiu așteptat cu mare nerăbdare Dar graba i-a cuprins ca o mantie Și alergau cu tristețe-n privire. Am hotărât să mă prefac în toamnă Să aduc alaiul ei plin de belșug Dar searbădă le-a fost sărbătorirea Și fără bucurie și fața și simțirea. M-am hotărât să fiu o iarnă
SINDROMUL NETĂCERII (2) POEME de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366110_a_367439]
-
scânteierile Crăciunului, farmecul colindei, răsună sublim glasul lui Fuego, versurile lui Adrian Păunescu și glasul Mariei Mocanu, dincolo și dincoace de râul din mijloc ce duce în vad cântece de dor, de dragoste, de durere, cântece de colind născute în mantie de sărbătoare, de cetini, de globuri, de peteală și ghirlande. Trei bătăi de inimă, din Oltenia, Ardeal și Basarabia, trei artiști de vers și de glas: Adrian Păunescu, Fuego, Maria Mocanu! Toți trei se lipesc unul de celălalt, de amintire
ADRIAN PĂUNESCU, FUEGO, MARIA MOCANU. ROADELE HARULUI SE POT USCA DIN FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361695_a_363024]
-
mesei este liber și acolo se află un jilț ca un tron regesc, iar pe masă o coroană de aur. Deodată în cameră apare prin perete o pâclă ca un nor care se transformă treptat într-un bărbat într-o mantie aurie. URSUZ:(desfășurându-și mantia cu satisfacție) Iată-vă regele nopții în toată splendoarea sa, stăpân peste voi și ținuturile voastre! CEI PATRU:(se ridică supuși; în cor)Bine ai venit, domnia ta, viitor Conte! URSUZ:Avem deja un Conte, Contele
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
se află un jilț ca un tron regesc, iar pe masă o coroană de aur. Deodată în cameră apare prin perete o pâclă ca un nor care se transformă treptat într-un bărbat într-o mantie aurie. URSUZ:(desfășurându-și mantia cu satisfacție) Iată-vă regele nopții în toată splendoarea sa, stăpân peste voi și ținuturile voastre! CEI PATRU:(se ridică supuși; în cor)Bine ai venit, domnia ta, viitor Conte! URSUZ:Avem deja un Conte, Contele Dracula, pe care trebuie să
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
mele, am găsit urmele cuielor Lui.” (Radu Gyr) Am intrat în Biserica, am spus o rugăciune în gând, și am sărutat icoana pe veșmânt. Icoana era scrisă de părintele Visarion cu fecioara Maria, cu pruncul în brațe, înfășurată într-o mantie de cer țesută cu luna și stele împrejur. Razele lui Dumnezeu înfloreau din spatele lor, ca niște palme cu degete de rumenită azimă. Deasupra icoanei, un stâlp de fier alămit. Aninată de stâlp, o coroniță de brad. Nici stâlpul, nici coronița
IISUS IN CELULĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361766_a_363095]
-
Autor: Maria Oprea Publicat în: Ediția nr. 175 din 24 iunie 2011 Toate Articolele Autorului purtăm în sânge aceeași soartă pe pământul înfometat de atâtea zile cu griji lacrimi dureri și rugi nesfârșite și singurătăți vuind în dimineți născute sub mantia cerească la crucea răsăritului pleoape plăpânde cu freamătul irișilor în genune și trupul gol parcă e temnița zidită între zi și noapte *** punți de lumini pe-o firavă frunză ... Pictură: Maia Martin Referință Bibliografică: timiditate / Maria Oprea : Confluențe Literare, ISSN
TIMIDITATE de MARIA OPREA în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351768_a_353097]
-
recoltelor bogate: a venit Toamna! Ea își prezintă toată spledoarea ei picturală, plină de culori și poezie. Explozia culorilor ei, ne vrăjește de fiecare dată cu aceeași putere și ne face sclavii tablourilor fermecătoare. La prima vedere suntem vrăjiți de mantia ei colorată, plină de nuanțe metaforice care ne mângâie sufletele... Dacă privesc mai îndeaproape această ”pictură” genială, mi se strecoară în suflet ceva apăsător... ceva care mă face să aud parcă ”strigătul de moarte” al fiecărei frunzulițe...al fiecărei crenguțe
LACRIMI DE...TOAMNĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352317_a_353646]
-
de ceasul morții încercând să îmbrace marea ținută de ceremonie. Este destul de dificil dat fiind că înălțimea sa, mai bine spus rotunjimea sa, are aproape două sute de kile, foarte zgârcit dispuse pe verticală. Oricum, până la urmă, reușește să-și pună mantia roșie, coroana din aur de cinci kilograme și bijuteriile formate din lanțuri de ancoră, ghiuluri, brățări, plus caninii din același material. Sfârșit de osteneală, se trântește pe tron, scoate o sticlă de anghe- lică și trage un gât. Râgâie și
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352337_a_353666]
-
a înzestrat pentru istorie cu supremația unui cristal în care, toate razele timpului istoric s-au concentrat într-un punct și apoi s-au proiectat pe cerul viitorului, dând semne că, revenită din adânca istorie a României, națiunea va dezbrăca mantia plumburie, îmbrumată, a toamnei înârziate într-o gară ponosită a timpului, își va curăța curpenii care vor rodi flori, în puritatea zăpezilor, va visa și se va reînnoi în primăvara viitoare. „României i-a fost dat să trăiască 24 de
REGELE MIHAI I. UN REGE ABDICAT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352303_a_353632]
-
Ciobanu justifică cele două reprezentări ca și relația dintre ele cu citate preluate din Vechiul Testament, cărțile Regilor. Scena lui Ilie ungându-l proroc pe Elisei este ilustrată în III Regi, 19-20: „Ilie a trecut pe lângă țarină și i-a aruncat mantia sa. Atunci a lăsat Elisei boii și a alergat după Ilie zicând: Iar el i-a zis: În IV Regi 2 Ilie rânduiește proroc pe Elisei. În acest capitol este relatată dorința lui Elisei de a-l urma pe Ilie
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
aflau, însă Elisei zicea: „Cât este de adevărat că Domnul este viu și cum este viu și sufletul tău, tot așa de adevărat este că nu te voi lăsa singur!” IV Regi, 2, 6 După ce Ilie a lovit Iordanul cu mantia sa și s-a făcut uscat de au putut trece Ilie l-a întrebat pe Elisei: „Cere ce să-ți fac, înainte de a fi luat de lângă tine.” Iar Elisei a zis: „Duhul care este în tine să fie îndoit în
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
despărțindu-i pe unul de altul, a ridicat pe Ilie un vârtej de vânt la cer. Iar Elisei se uita și striga: Și apoi nu l-a mai văzut.” Și apucându-și hainele le-a sfâșiat în două. Apoi apucând mantia lui Ilie, care căzuse de la acesta, s-a întors înapoi și s-a oprit pe malul Iordanului. Din cele menționate mai sus și în versetele următoare, respectiv 14-16 se observă că Elisei a primit Duhul lui Ilie prin mantia acestuia
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]