568 matches
-
de îndoială și nesiguranță” pe care ea l-a lăsat în mintea naratorului. Romanul este împărțit în două părți, "Sosirea marțienilor" (17 capitole) și "Pământul stăpânit de marțieni" (10 capitole), după cum urmează: "Războiul lumilor" este o prezentare faptică a invaziei marțienilor. Naratorul este un jurnalist științific din clasa de mijloc care amintește oarecum de doctorul Kemp din "Omul invizibil" și de viața lui Wells din acea perioadă. Cititorului îi sunt prezentate puține detalii despre trecutul naratorului sau ale celorlalte personaje care
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
faptul că transformă ideile contemporane din domeniul științei și tehnologiei în concepte inteligibile publicului larg. Elementele fascinante din domeniul științific sunt aduse la lumină din choar primul capitol, în care naratorul privește Marte printr-un telescop, iar Wells prezintă imaginea marțienilor superiori care observă viața oamenilor, la fel cum un savant studiază un organism printr-un microscop. Ca o ironie, tocmai formele de viață microscopice de pe Pământ se vor dovedi în cele din urmă fatale pentru forțele invazioniste. În 1894, un
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
fi reprezentat canale. El a speculat că acestea ar putea fi canale de irigație construite de o civilizație inteligentă de pe Marte pentru a permite viața pe o lume aridă, muribundă, similară celei pe care Wells sugerează că au părăsit-o marțienii. Romanul mai prezintă și idei desprinse din teoria selecției naturale a lui Charles Darwin, atât în ideile specifice discutate de narator, cât și în temele explorate de text. În 1896, Wells a publicat în "Saturday Review" eseul 'Intelligence on Mars
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
teoria selecției naturale a lui Charles Darwin, atât în ideile specifice discutate de narator, cât și în temele explorate de text. În 1896, Wells a publicat în "Saturday Review" eseul 'Intelligence on Mars', care emite o serie de idei despre marțieni și planeta lor care vor fi folosite ulterior fără modificări în "Războiul lumilor". În eseu, el speculează în legătură cu natura locuitorilor planetei Marte și despre modul în care progresul lor evolutiv poate fi comparat cu cel al omenirii. De asemenea, mai
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
Marte și despre modul în care progresul lor evolutiv poate fi comparat cu cel al omenirii. De asemenea, mai sugerează că Marte, fiind o planetă mai veche decât Pământul, ar fi putut deveni înghețată și pustie, condiții care ar încuraja marțienii să găsească altă planetă pe care să se stabilească. În 1895, Wells era un scriitor consacrat și se căsătorise cu a doua sa soție, Catherine Robbins, împreună cu care se mutase în orășelul Woking in Surrey. Aici își petrecea diminețile plimbându
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
Heinemann în 1898 și se tipărește încă și în ziua de azi. În 1897, în Statele Unite a apărut o serializare neautorizată a romanului care preceda ediția britanică. În 1898, "Boston Post" a publicat o versiune pirat care vorbea despre aterizarea marțienilor în Noua Anglie, ceea ce a stârnit proteste din partea lui Wells. "Războiul lumilor" a avut parte de o primire foarte bună din partea cititorilor și a criticilor. Au existat și câteva critici referitoare la natura brutală a evenimentelor din narațiune. Între 1871
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
cu instrumente mai performante au demonstrat că ipoteza canalelor pline cu apă era eronată, lucru confirmat și de misiunile sondelor spațiale sovietice și americane, care au descoperit o lume fără viață, prea rece pentru ca apa să existe în stare lichidă. Marțienii călătoresc spre Pământ în cilindri, aparent lansați de un imens tun spațial amplasat pe suprafața planetei Marte. În secolul al nouăsprezecelea, aceasta era reprezentarea obișnuită a călătoriei spațiale, fiind folosită și de Jules Verne în "De la Pământ la Lună". Cunoștințele
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
concrete, mașinile de luptă marțiene descrise de Wells nu au nimic în comun cu tancurile sau cu bombardierele - dar tactica și strategia pe care le folosesc amintesc de Blitzkriegul dezvoltat de armata germană decenii mai târziu. Descrierea avansării inexorabile a marțienilor, cu viteza fulgerului, spre Londra; armata britanică incapabilă să opună o rezistență efectivă; guvernul vritanic dezintegrându-se și evacuând capitala; masa de refugiați terorizați umplând străzile - toate vor deveni realitate în Franța în 1940.(...) În mod ironic, această predicție din
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
cu "The Shape of Things to Come". Arma chimică descrisă de Wells - fumul negru folosit de mașinile de luptă marțiene pentru uciderea în masă a oamenilor - a devenit ulterior realitate în timpul Primul Război Mondial, odată cu folosirea iperitei. Raza folosită de marțieni pentru a anihila tehnologia militară a secolului al XIX-lea și pentru a cauza distrugeri în masă este o precursoare a conceptului armelor cu laser, binecunoscut în ziua de azi. Comparația între laser și raza marțienilor a fost făcută în
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
iperitei. Raza folosită de marțieni pentru a anihila tehnologia militară a secolului al XIX-lea și pentru a cauza distrugeri în masă este o precursoare a conceptului armelor cu laser, binecunoscut în ziua de azi. Comparația între laser și raza marțienilor a fost făcută în a doua jumătate a anilor '50, când încă se lucra la laser. Frecvența la care operau razele marțienilor nu este precizată, deoarece la acea dată ele erau pure fantezii, tehnologia și cunoștințele științifice necesare producerii laserului
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
este o precursoare a conceptului armelor cu laser, binecunoscut în ziua de azi. Comparația între laser și raza marțienilor a fost făcută în a doua jumătate a anilor '50, când încă se lucra la laser. Frecvența la care operau razele marțienilor nu este precizată, deoarece la acea dată ele erau pure fantezii, tehnologia și cunoștințele științifice necesare producerii laserului nefiind nici măcar imaginată la acea dată. Prototipul armelor laser mobile a fost dezvoltat între timp, făcându-se cercetări și teste legate de
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
Diferența față de roman o constituie faptul că aceste plante nu au fost introduse cu intenția de a produce daune. H.G. Wells a fost studentul lui Thomas Henry Huxley, un susținător al teoriei selecției naturale. În roman, conflictul dintre omenire și marțieni este prezentat ca însemnând supraviețuirea celui mai puternic: marțienii, a căror perioadă de evoluție reușită pe bătrâna planetă Marte este mai lungă, au ajuns la un nivel superior de inteligență, fiind capabili să creeze arme mai avansate ca ale oamenilor
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
nu au fost introduse cu intenția de a produce daune. H.G. Wells a fost studentul lui Thomas Henry Huxley, un susținător al teoriei selecției naturale. În roman, conflictul dintre omenire și marțieni este prezentat ca însemnând supraviețuirea celui mai puternic: marțienii, a căror perioadă de evoluție reușită pe bătrâna planetă Marte este mai lungă, au ajuns la un nivel superior de inteligență, fiind capabili să creeze arme mai avansate ca ale oamenilor de pe mai tânăra planetă Pământ, care nu au avut
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
Pământ, care nu au avut încă posibilitatea să-și dezvolte suficient inteligența încât să construiască arme similare. Romanul sugerează și un viitor potențial pentru evoluția omenirii și un posibil avertisment legat de supraevaluarea inteligenței în fața altor calități umane. Naraorul descrie marțienii ca prezentând un creier supradezvoltat, ceea ce i-a adus la stadiul de a avea o inteligență crescută într-un corp greoi și cu o capacitate emoțională scăzută pe care Wells o atribuie funcționării corpului. Naratorul face referire la un text
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
cuceririi inimii Imperiului britanic de către forțe străine, daor în "Războiul lumilor" publicul cititor a întâlnit un adversar cu o superioritate incontestabilă față de ei și de imperiu. Un element de bază al succesului Imperiului britanic l-a constituit tehnologia sa sofisticată; marțienii, care încercau să pună bazele unui imperiu pe Pământ, erau superiori adversarilor britanici din punct de vedere tehnologic.. Scriind "Războiul lumilor", Wells a răsturnat poziția încrezătoare a cititorului în Imperiul britanic, punând o putere imperială în postura de a fi
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
asupra noțiunii victoriene că ordinea naturală este cea în care Imperiul britanic are dreptul de a conduce datorită superiorității sale asupra altor rase. Romanul dramatizează și ideea raselor prezentată în darwinsimul social, o ideologie destul de în vogă la acea vreme. Marțienii își exercită asupra oamenilor 'dreptul' lor de rasă superioară, mai avansată pe scara evoluției. Darwinismul social a fost o teorie pornită de la selecția naturală prezentată de Darwin și aplicată grupurilor etnice și claselor sociale. Se sugera că succesul acestor grupuri
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
sistem rațional care transcende noțiunile de rasă, clasă sau religie, conferind ficțiunii sale un unghi critic care se folosește de știință pentru a explica normele politice și sociale ale perioadei. Binele și răul sunt relative în "Războiul lumilor", iar înfrângerea marțienilor nu implică niciun fel de acțiune divină. Cauza este în întregime materială: acțiunea unei bacterii microscopice. Personajul cheie al romanului îl reprezintă un cleric nebun, dar încercarea sa de a lega invazia de o izbucnire a Armaghedonului biblic pare să
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
reprezintă un cleric nebun, dar încercarea sa de a lega invazia de o izbucnire a Armaghedonului biblic pare să servească doar deranjului său mental. Moartea sa, provocată de faptul că zelul său evanghelizator este atât de zgomotos încât atrage atenția marțienilor, pare să indice că atitudinea sa religioasă este una depășită, făcându-l un candidat perfect pentru selecția naturală aplicată în acest caz cu ajutorul marțienilor superior evoluați. Totuși, naratorul este prezentat de două ori ca rugându-se divinității: prima dată când
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
Moartea sa, provocată de faptul că zelul său evanghelizator este atât de zgomotos încât atrage atenția marțienilor, pare să indice că atitudinea sa religioasă este una depășită, făcându-l un candidat perfect pentru selecția naturală aplicată în acest caz cu ajutorul marțienilor superior evoluați. Totuși, naratorul este prezentat de două ori ca rugându-se divinității: prima dată când reușește să stea într-un pat după multe zile, iar a doua oară când descoperă înfrângerea marțienilor. Romanul a dat naștere câtorva tendințe de
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
selecția naturală aplicată în acest caz cu ajutorul marțienilor superior evoluați. Totuși, naratorul este prezentat de două ori ca rugându-se divinității: prima dată când reușește să stea într-un pat după multe zile, iar a doua oară când descoperă înfrângerea marțienilor. Romanul a dat naștere câtorva tendințe de potretizare a planetei Marte în scrierile SF. Printre acestea se numără prezentarea planetei Marte ca o lume străveche, aflată aproape de propriul sfârșit, casă a unei civilizații superioare, capabilă de realizări științifice și inginerești
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
cu "Prințesa marțiană". Influentul savant Freeman Dyson, o figură importantă în ceea ce privește căutarea vieții extraterestre, și-a exprimat recunoștința față de ficțiunea lui H. G. Wells pe care a citit-o în copilărie. Publicarea și primirea făcută romanului "Războiul lumilor" a încetățenit termenul 'marțian' cu privire la ceva necunocut sau neobișnuit. Tema invaziei extraterestre a devenit ulterior una dintre temele comune în povestirile și filmele științifico-fantastice. Modalitățile de realizare a acestei invazii s-au diversificat, pornind de la ocupația agresivă prezentată în "Războiul lumilor" sau cea realizată
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
SF a cărui acțiune se petrece pe Marte pare a fi "Across the Zodiac: The Story of a Wrecked Record" (1880) de Percy Greg, o carte care tratează problema unui război civil marțian. Alt roman marțian, de data aceasta despre marțieni binevoitori care vin pe Pământ pentru a oferi omenirii beneficiile cunoașterii lor avansate, a fost publicat în 1897 de Kurd Lasswitz și se intitulează "Auf Zwei Planeten". Cartea nu a fost tradusă până în 1971, astfel încât nu poate să-l fi
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
alt rezultat al invaziei extraterestre din "Războiul lumilor". Când naratorul îl întâlnește pe artilerist a doua oară, acesta din urmă imaginează un viitor în care omenirea se ascunde în canale și tuneluri subterane de unde conduce un război de gherilă împotriva marțienilor, ajungân după câteva generații să copieze tehnologia armelor marțiene, să-i distrugă pe invadatori și să recapete controlul asupra Pământului. La șase săptămâni după publicarea romanului, ziarul "Boston Post" publica o altă poveste despre invazia extraterestră, o continuare neautorizată a
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
Post în 1898. Lazar Lagin a publicat "Major Well Andyou" în URSS în 1962, o viziune alternativă a evenimentelor din "Războiul lumilor", din punctul de vedere al unui trădător. Frații Strugațki au publicat, în 1967, povestirea "A doua invazie a marțienilor", care, deși nu este o continuare a "Războiului lumilor", trimite prin titlu și prin acțiune la ideea expusă în romanul lui Wells. "Războiul lumilor" a fost reeditat în Statele Unite în 1927, înaintea Epocii de Aur a SF-ului, de către Hugo
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
Jerry Pournelle, seria "Worldwar" a lui Harry Turtledove și "Jocul lui Ender" de Orson Scott Card. Printre exemplele care țin de film și televiziune se numără franciza SF din anii '80 "V", filmele din anii '90 "Ziua independenței" și "Atacul marțienilor!" a lui Tim Burton, precum și serialul de televiziune "Dosarele X", sau seria de jocuri video "Halo". De asemenea, romanul grafic al lui Alan Moore "The League of Extraordinary Gentlemen, Volume II" repovestește evenimentele din "Războiul lumilor". La sfârșitul primului număr
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]