1,107 matches
-
socialului. Mendras, membru fondator, multiplică indiciile acesteia: școlarizarea de masă și televiziunea constituie forțe de omogenizare ale căror efecte sunt considerate superioare celor ale forțelor de diferențiere. Acestea slăbesc toate: culturile țărănești dispar, limbile regionale la fel, educația religioasă este marginalizată, cinematograful popular a dispărut... Clasa conducătoare nu mai este în măsură să difuzeze, de una singură, cultura dominantă, iar legitimitatea elitistă este contestată. Inovatorii aparțin vastei "constelații centrale" (Mendras, 1988). Această perspectivă se înscrie în linia lui Tocqueville, care insista
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
principiului egalității, cel puțin al oportunității și al noțiunii că inegalitatea este un stimulent major pentru antreprenoriat și alte reforme. Venirea d-nei Thatcher la putere a semnalat sfârșitul consensului postbelic de vreme ce ea a luat o serie de măsuri pentru a marginaliza uniunile comerciale, atât prin legislație cât și prin permiterea creșterii masive a ratei șomajului, mai ales în sectorul public. Marea Britanie și Statele Unite au mers mult mai departe cu implementarea acestei agende de-a lungul anilor 1980, dar ceea ce începuse în
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
numitei perioade neoliberale. Din nefericire pentru propriul lor argument, autorii acestui studiu continuă să enumere o mulțime impresionantă de schimbări care reprezintă, de fapt, o transformare destul de radicală a statului bunăstării sociale pe care ei îl examinează: managerialism crescut; privatizare (marginalizată); (puțină) descentralizare; și încercări foarte reușite de a controla extinderea bugetară.30 Folosirea reținută a parantezelor care apar în documentul original maschează schimbările majore din politică și administrație pe care autorii nu doresc să le admită. Tipul de abordare adoptată
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
nu a fost redus, a devenit, prin instituția primarului, un element al centralizării, chiar dacă a rămas un element puternic în definirea identității locale și, în final, a democrației. Alte forme de organizare teritorială, în mod particular regiunea, au devenit destul de marginalizate din cauza marii triade națiune-departament-municipalitate, însă aspirațiile către afirmarea acesteia nu au dispărut. În cea mai mare parte, mișcările regionaliste nu au avut succes în schimbarea așezărilor teritoriale post-revoluționare, cel puțin până în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial. Dar
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
societatea franceză a continuat să-și ducă existența după cum o făcuse de secole, de vreme ce grosul populației îl constituiau țăranii care aveau același mod de viață ca și înaintașii lor. Cele care s-au opus acestei centralizări au fost clasele elitiste marginalizate din punct de vedere politic, ai căror membri erau considerați drept niște visători nostalgici și utopici într-adevăr, mulți erau intelectuali de provincie și poeți. Am văzut deja că geografii, evident perfect conștienți de dimensiunea spațiului fizic, aveau totuși o
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de Gaulle dar ambele au fost eliminate de o coaliție de forțe politice care includeau non-gauliștii de dreapta, stânga moderată și creștinii-democrați. Aceștia l-au succedat pe de Gaulle și au format guvernele viitoare ale celei de-a Patra Republici, marginalizându-i și pe gauliști și pe comuniști, și au ales să se alieze cu Statele Unite și cu gruparea atlantică. Aceasta a fost o decizie crucială deoarece a generat două consecințe interconectate. Prima, Franța a devenit eligibilă pentru Planul Marshall care
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
interiorizat și resimțit de indivizi, le pro-duce acestora o stare de ambivalență atitudinală, făcându-i să oscileze între reperele normative ale culturilor aflate în conflict. Raportându-se simultan la normele și regulile de conduită ale fiecăreia dintre ele, indivizii se marginalizează. Marginalizarea este astfel o stare conflictuală resimțită de indivizi datorită participării lor la două grupuri culturale cu norme distincte. Prin extensie, "omul marginal" este acel individ care este simultan membru a două sau mai multe grupuri ale căror norme și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
specifice: agresivitate, competiție, în care femeile nu au acces, iar „cu cât sunt mai multe femei, cu atât crește probabilitatea ca libertatea lor de a se comporta așa cum sunt (feminin sau altfel) să fie mai mare, pentru că nu mai sunt marginalizate” (Popescu, 2004, p. 281). În România, femeile intrate în politică au adoptat modele comportamentale bărbătești, respectiv, pe lângă ideologia politică, au adoptat și patriarhatul drept supraideologie. Atitudinile și valorile politicilor promovate au fost masculinizate 1. Chiar în ciuda acestor „împrumuturi”, femeile sunt
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
că participarea lor este marcată de marginalizare. Așadar: care este strategia pe care ar trebui să o adopte o femeie în politică? Ar trebui să se identifice cu femeile din electorat, să reprezinte interesele lor, dar să riște să fie marginalizată prin repartizarea într-o comisie care include la nivelul titulaturii „egalitatea șanselor între femei și bărbați”, prin desfășurarea unor activități feminine în cadrul partidelor politice? Dar chiar și dacă abordează politica dintr-o postură aparent neutră, activitățile sale se vor desfășura
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Chaucer: au reușit magistral să portretizeze personaje feminine care s-au individualizat prin propria voce, ce le-a dezvăluit gândirea, concepțiile, aspirațiile, doleanțele și cele mai intime sentimente. Scriitorii citați, deși au trăit la sfârșitul Evului Mediu, nu au mai marginalizat personajul feminin, ci l-au scos dintr-un con de umbră, i-au dezvăluit umanitatea profundă, dreptul la viață, la cuvânt, la libertate. Statutul social al acestor personaje feminine este unul care tinde spre dezrobire, spre emancipare, care nu mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o poziție socială, un protest etc.; este dirijat de putere, căci „nu toate discursurile sunt egale sau au aceeași putere. Unele justifică și coexistă bine cu alte discursuri dominante, altele contestă ordinea socială existentă și sunt pasibile de a fi marginalizate sau Înăbușite de diferite feluri. Într-un sistem nedemocratic, „puterea suverană” este un concept introdus de M. Foucault, referindu-se la puterea oficială: (managerii) marginalizează și Înăbușă modalitățile de discurs (de exprimare) care contrazic interesele limitate ale firmei, permit exprimarea
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
cu alte discursuri dominante, altele contestă ordinea socială existentă și sunt pasibile de a fi marginalizate sau Înăbușite de diferite feluri. Într-un sistem nedemocratic, „puterea suverană” este un concept introdus de M. Foucault, referindu-se la puterea oficială: (managerii) marginalizează și Înăbușă modalitățile de discurs (de exprimare) care contrazic interesele limitate ale firmei, permit exprimarea doar a «discursuriloră care vin În Întâmpinarea intenționalității sale (cunoștințe etc.), făcând din discursul managerial dominant o putere strategică. Democratizarea negocierii și instituirii competențelor presupune
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Chaucer: au reușit magistral să portretizeze personaje feminine care s-au individualizat prin propria voce, ce le-a dezvăluit gândirea, concepțiile, aspirațiile, doleanțele și cele mai intime sentimente. Scriitorii citați, deși au trăit la sfârșitul Evului Mediu, nu au mai marginalizat personajul feminin, ci l-au scos dintr-un con de umbră, i-au dezvăluit umanitatea profundă, dreptul la viață, la cuvânt, la libertate. Statutul social al acestor personaje feminine este unul care tinde spre dezrobire, spre emancipare, care nu mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
viață considerat acceptabil în societatea în care trăiesc. Din cauza sărăciei pot resimți dezavantaje multiple, precum șomajul, venitul scăzut, condiții improprii de locuire, îngrijire medicală inadecvată și bariere în calea formării continue, a culturii, sportului și recreerii. Sunt deseori excluși și marginalizați de la participarea la activități (economice, sociale și culturale) care constituie normă pentru alți oameni, iar accesul lor la drepturi fundamentale poate fi restricționat (European Commission..., 2004; apud Better Policies, Better..., 2006, p. 79). În cadrul aceluiași raport, excluziunea socială constituie refuzul
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
de îngrijire să funcționeze în consens. - Printre tehnicile ce se bazează pe verbalizare, cele mai aprofundate sunt cele care se referă la psihanaliză. Introduse într-un sector de îngrijire, ele trebuiesc interarticulate în caz contrar existând riscul de a se marginaliza și săcontribuie la accentuarea "efectelor de deterioarare" oricând posibile în cazul schizofrenilor (Lalonde, 1988). - Psihoterapiile de grup par săfie cele care convin cel mai bine "solicitărilor" unui schizofren, chiar înainte de a fi apt să-și verbalizeze solicitările. Dar ele nu
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
anticomuniști, mai mult sau mai puțin camuflați, s-au recrutat noile/vechile cozi de topor ale regimului Voronin. Nu este o noutate că demisia morală, un ritual degradant fără îndoială, s-a banalizat la noi: îl consemnăm, dar nu-l marginalizăm, nu-l descalificăm printr-un tir concentrat, relevant, de presă. De ce avem o promiscuitate vinovată în zona păturilor mai culte? Răspunsul e simplu: pentru că nu am ales grâul de neghină, cum ar fi trebuit. Dacă întâlnim printre intelectuali o asemenea
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
toți viitorii locuitori ai României unite au privit evenimentele cu aceeași satisfacție. Cei care s-au opus unirii neregăsindu-se, finalmente, în tabăra câștigătorilor, au păstrat statutul de minoritari și în privința felului în care le este administrată memoria publică: sunt marginalizați sau chiar excluși din manualele sau din lucrările de istorie 12. Semnificația dată acestui eveniment a oscilat și ea destul de mult: s-a vorbit despre unirea Ardealului cu regatul român, despre unirea "tuturor românilor" și, mai recent, despre "desăvârșirea unității
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
au îndreptat asupra etimologiei termenului de parodie (mergând până acolo încât au aplicat, nu de puține ori, metode ținând seama exclusiv de încetățenitele sensuri specifice discursului lexicografic). Din nefericire, într-un număr astăzi îngrijorător mare de studii teoretice a fost marginalizată tocmai cazuistica, au căzut în dizgrație exemplificările, studierea cu acribie a operelor propriu-zise. Oricât de reprobabil ar fi, faptul în sine a fost generat și de anumite condiții "obiective". Fragmentarismul, lipsa datelor biobibliografice suficiente în privința anumitor autori, ba chiar a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a percepției asupra lui grație generoaselor exemple oferite de societățile postcomuniste ale Europei de Est. Postmodernismul estic a apărut deci în condiții specifice, determinat de dominanța regimurilor totalitare, ca o replică în căutarea libertății și denunțând, uneori pătimaș, condiția scriitorului marginalizat prin cenzură în propria țară, în propria limbă. Făcându-și simțită prezența și în literaturi precum cea română, cehă, sârbă sau albaneză cu o întârziere de unul sau două decenii în raport cu debutul occidental al curentului, postmodernismul dezvoltă pe aceste teritorii
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
În când a competiției de tip fair play Între elevi. 2. Nevoia de recunoaștere socială, mai ales din partea colegilor. Aceasta se face În modul cel mai evident prin provocarea autorității profesorului. 3. Izolarea socială, apare În cazul elevilor labili psihic, marginalizați În grupul școlar care, din dorința de a se integra În grup, provoacă probleme profesorului. 4. Comportamentul impulsiv al elevilor incapabili să anticipeze consecințele actelor de conduită greșită. 5. Ignorarea regulilor, conștientă sau inconștientă. 6. Conflicte Între sistemele de reguli
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
în România (și ne referim aici mai mult la sistemul public de asistență socială), în dezvoltarea ei prin modernizare în perioada de după momentul anului 1989, atât la nivel local, cât și la nivel central, implică și Biserica, fără a o marginaliza sau a o exclude. În cadrul Patriarhiei Române s-a dezvoltat, în ultima perioadă, sectorul filantropico-social, pe care îl vedem "oficializat" pe lângă centrele eparhiale, care nu desfășoară doar activități cu caracter de întrajutorare, ci chiar prestează servicii sociale de tip primar
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
cu bande de oameni care aveau anumite interese comune. Acum o mie de ani această realitate exista în toată Europa, era o formă de organizare socială a triburilor germanice, celtice, slave sau mai știu eu care. Treptat, ele au fost marginalizate și înlocuite prin instituții raționale. În societățile comuniste, lucrurile s-au petrecut exact invers, structurile raționale au fost cele deconstruite, și atunci, inevitabil aproape, oamenii au revenit la forme primare și arhaice: familia, clanul, "mafia". Aceste "mafii" s-au perpetuat
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Înțeleg prin asta o seamă de lucruri. De pildă: în cele mai multe țări ale lumii balanța înclină clar spre puterea centrală, America e o excepție, unde există încă un anume echilibru între individual și central. Sau: în țările apusene, religia e marginalizată, uneori persecutată, în America în schimb vedem o bogată dialectică, fie ea și adesea conflictuală. "Multiculturalismul" post-modern declanșează la noi în America reacții și soluții ingenioase, e subiect de discuție liberă, iarăși spre deosebire de multe alte țări. Inventivitatea tehnică, intelectuală, mai
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
aspect menționat, este necesar a atrage atenția asupra multiplelor idei preconcepute care, din nefericire, au dus în ultima vreme la o anumită desconsiderare a dimensiunii clasice, prin scoaterea acesteia din sfera interesului imediat. Sufocante prejudecăți literare actuale tind astfel să marginalizeze clasicismul, să îl arunce în rândul lucrurilor vetuste, a căror reactualizare nu reprezintă decât o necesitate de bifare a unui reper cultural ce șia epuizat definitiv resursele. Această perspectivă, destul de îngustă, asupra fenomenului clasic nu ține însă cont de nevoia
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
matricea clasică au mai fost, pe rând, semnalate în contextul unei epoci sau al alteia, dar, în general, nu au fost privite dintr-o perspectivă cronologică, pe verticala evoluției literare. Altfel spus, nu li s-a acordat atenția necesară, fiind marginalizate și asociate unui statut ce presupunea înglobarea în fluxul general al epocilor avute în vedere. Ceea ce ne propunem, așadar, este în primul rând să le singularizăm, să le însuflețim și să le acordăm locul binemeritat în istoria literaturii. Desigur, aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]