2,011 matches
-
nivel de studii și de calificare superior al cadrelor În ȘED În raport cu cadrele partidelor comuniste bulgar și român). Cronologia comparată a școlilor superioare ale partidelor comuniste permite Înțelegerea modalităților de trecere a intelectualilor comuniști de la o poziție de excludere sau marginalizare În câmpul universitar spre pozițiile de dominare și de control al câmpului. Măsurile de omogenizare a conținutului Învățământului În aceste școli, precum și difuziunea modelului sovietic inițial și reformele vizând egalizarea Între studiile politice și cele universitare n-au Împiedicat reproducerea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ca factor favorizant al strategiilor de autonomizare. Sub imperiul marxism-leninsmului, orientarea prioritară și sistematică a științelor sociale spre criticarea vechii ordini sociale, sărăcirea reflecției teoretice și caracterul normativ al cercetărilor „practice” sunt ilustrate exemplar prin statutul precar, Între interdicție și marginalizare, al sociologiei În mai toate societățile de tip sovietic. Sociologia și-a adus propria contribuție la constituirea sociodiceelor noilor elite. În căutarea unui compromis Între definirea marxista a structurii sociale care, În societățile socialiste, trebuia să consacre dominația clasei muncitoare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
la noi schimbări de configurație, determinate de diferențele mult mai mari în proprietate și avere decât cele existente în regimul socialist. În acest sens, trei mecanisme majore sunt de luat în considerare: polarizarea în ceea ce privește averea, calitatea vieții și statutul social (marginalizare și chiar excludere socială), acest criteriu având tendința de a-l transgresa pe cel al școlarității; migrația externă, definitivă sau pendulatorie, care poate fi și un factor compensator vizavi de primul mecanism; gradul general de școlaritate, în special de pregătire
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
destul de clar că socializarea joacă un rol fundamental în prevenirea și controlul violenței. Rezumând și deplasând problematica prevenirii și limitării violenței și a comportamentului antisocial în general la scară societală, putem enumera ca factori cruciali: strategii politico-economice de limitare a marginalizării și excluziunii sociale și a sărăciei; politici sociale de ajutorare a categoriilor sociale dezavantajate; reducerea recompenselor sociale pentru activitățile agresive, inclusiv în cazul celor despre care s-a crezut că au efect cathartic, și încurajarea activităților și instituțiilor prosociale; reducerea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
marginali, atât față de cultura etnică proprie, cât și față de cea majoritară (Phinney, 1990). Aș adăuga aici, cel puțin pe baza experienței din țara noastră și cu titlu de ipoteză, că neimplicarea într-o identitate sau alta nu înseamnă cu necesitate marginalizare, ci pur și simplu că identitatea etnică nu are la unii dintre indivizi mare relevanță în economia identității de sine. Putem lesne deduce că modalitatea de raportare la identitatea minoritară sau cea majoritară are consecințe pe diverse planuri: în relațiile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
accentul În semnificația conceptului de educație incluzivă rămâne În bună măsură pe copiii cu dizabilități, problematica integrării școlare a acestora este abordată Într-un cadru tot mai larg, ce are ca grupuri țintă mai multe categorii de copii vulnerabili, supuși marginalizării și excluderii: copii foarte săraci, copii instituționalizați sau care trăiesc În medii nefavorabile, copii ai străzii, copii ai unor minorități, copii bolnavi și deloc de neglijat, copii cu capacități intelectuale deosebite-supradotați. Educația este un drept esențial al fiecărui copil și
EDUCAȚIA INTEGRATĂ – STUDIU DE CAZ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria BOZ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2167]
-
sunt marcați de incapacitatea de a sta liniștiți, de a fi atenți la orele de predare și la sarcinile de Învățare și vor dezvolta În timp probleme ce țin de performanțele școlare și de interacțiunile sociale. Acești copii sunt expuși marginalizării de către colegi și se plasează inevitabil pe poziții conflictuale cu cadrul didactic. Au o rată mai mare de accidente și sunt mult mai expuși violențelor În grupul de prieteni/colegi, atât ca agresori, cât și ca victime. Și familiile acestor
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPILULUI CU HIPERACTIVITATE ŞI DEFICIT DE ATENȚIE (ADHD). In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Gabriela RAUS, Corina-Roxana BÂRLĂDEANU,Maricica MANOLE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2168]
-
manifestă un grad ridicat de frustrare, tensiune În relațiile interfamiliale, apar conflicte conjugale și crește rata divorțurilor. Dacă această tulburare nu este abordată coerent și responsabil, copiii cu ADHD și probleme asociate de comportament sunt expuși unor riscuri ridicate de marginalizare socială, eșec școlar, delincvență juvenilă, consum de alcool și droguri, comportamente antisociale și accidente. Deseori impactul și efectele ADHD se dezvoltă dramatic În perioada adultă. Strategii de intervenție pentru integrarea școlară a copilului cu ADHD Nu utilizați disciplina strictă, tradițională
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPILULUI CU HIPERACTIVITATE ŞI DEFICIT DE ATENȚIE (ADHD). In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Gabriela RAUS, Corina-Roxana BÂRLĂDEANU,Maricica MANOLE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2168]
-
Dintre aceste efecte secundare amintim: tulburări de somn, diminuarea apetitului alimentar, dureri de burtă și de cap, lamentări și depresii, creșterea tensiunii și a ritmului cardiac, dependența psihică față de aceste medicamente. În mod cert, ADHD nu este o sentință la marginalizare și la eșec. Cu metode potrivite, cu sprijin și Înțelegere, cu o strategie educațională adecvată, simptomele specifice hiperactivității pot fi convertite În avantaje importante pentru succesul școlar si, ulterior, professional. Pentru un copil care suferă de ADHD, faptul că se
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPILULUI CU HIPERACTIVITATE ŞI DEFICIT DE ATENȚIE (ADHD). In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Gabriela RAUS, Corina-Roxana BÂRLĂDEANU,Maricica MANOLE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2168]
-
Cronică a ultimului deceniu de viață și mod în care un spirit eminamente liber filosofează asupra istoriei, Jurnalul... oglindește zbuciumul creatorului inapt pentru compromis, dar care are slăbiciunea de a scrie piese de teatru la comandă, spaima de anonimat și marginalizare a scriitorului ce aspiră la recunoașterea literară, dezamăgirea la gândul că scrisul nu transmite substanța reală a mesajului său. Sunt fațete contradictorii ale unei personalități pe care analiza le sesizează și le explică prin opțiunea de viață și fracturarea carierei
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
București, fond Mitropolia țării Românești, CCVIII / 5 și fond Mănăstirea Radu Vodă, XXXIV/ 37, precum și la doc. CXXIII / 136 de la B. A. R.). 140. în Europa de apus, profesia de vopsitor a rămas multă vreme o ocupație a evreilor, sporind marginalizarea branșei (Michel Pastoureau, op. cit., p. 216). Venind pe pământ românesc, evreii au continuat să exercite această îndeletnicire, iritându-i pe români (vezi Eugen Pavelescu, Economia breslelor în Moldova, București, Fundația Regele Carol I, 1939, p. 268, 445. 141. Vladimir Dinulescu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cinste” și să ofere, astfel, elemente convingătoare pentru o admitere în nucleul cimentat prin solidarități de familie) într-o solitudine deposedată de destin, o înscriere într-un grup nediferențiat din care drumul spre emancipare era adesea covârșitor obturat de manifestările marginalizării. A fost acest grup al „femeilor singure” - presat de atitudinea oamenilor din Veacul de Mijloc față de femeie, un soi de „valorizare negativă” a feminismului - mereu numeros (de aceea Părinții Bisericii le-au acordat destulă atenție - Sfântul Apostol Pavel, lângă cărțile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
bucurie fără supărare”421); „La cal alb și la văduvă să nu slujești”422. * Erau demonizate, fără îndoială (precum țigăncile, văduve sau nu [dar să nu uităm că, în cazul țiganilor, demonizarea avea și un sâmbure etnic, era congruentă cu marginalizarea], itinerante, deci în flagrantă contradicție cu „statornicia” medievală, suspectate a se afla în contact cu diavolul, căci descântau - nu întâmplător prima acuză de vrăjitorie a fost aruncată, în Franța, în 1499, unei țigănci, [care a și fost spânzurată] -, ghiceau în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
scopurile elective și scopurile supreme. Ambele sunt atât „scopuri individuale” sau personale, cât și „scopuri colective”. Este important ca aceste două categorii de scopuri să coincidă. În caz contrar, Între individ și grup vor apărea conflicte, excluderea individului din grup, marginalizarea acestuia etc. Cel care va avea alte „scopuri” sufletești și morale În raport cu cele colective, se va simți frustrat. În multe situații, Întâlnim aceste aspecte În cazul afecțiunilor psihiatrice, În special la bolnavii psihotici, deliranți. Cea mai semnificativă formă În sensul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
individ, care aduc prejudicii altuia sau altora, au la bază natura personalității sale, a Eului său. Incapacitatea de a fi ca ceilalți, creează o ruptură Între agresori și victime. Agresorul este o persoană-limită, care nu-și poate depăși condiția de marginalizare socială, complexele de inferioritate, decât prin acte negative, ostile, orientate către ceilalți. Prin aceste acte agresive se realizează, În mod paradoxal, o repoziționare a raporturilor interumane, prin egalizarea statuturilor indivizilor aflați În conflict. Un asemenea exemplu este dat de confiscarea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
agresorul proiectează asupra victimei, la Întâmplare sau premeditat, propriile sale probleme sufletești, morale sau sociale pentru a se elibera. Actul agresiv, prejudiciul, este o formă de descărcare proiectivă, dar, implicit, și de compensare a propriilor probleme (frustrări, carențe, statut de marginalizare, complexe de inferioritate etc.Ă. Acest act moral este de factură pulsional-agresivă și, prin aceasta, el este În mod automat Însoțit de o plăcere perversă a celui care-l comite. Există, În acest tip de acțiuni negative, o formă de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
supraeu imatur. Imoralistul este o persoană frământată și neliniștită. Constrânsă de o conștiință perversă, aceasta trăiește sub presiunea complexelor sale de inferioritate, care o Împiedică de a se simți liberă și capabilă, În interiorul său, de a se autorealiza. Condamnată la marginalizare de către ceilalți se orientează agresiv către aceștia. Lipsit de suportul „modelator-moral” al unui Etos personal, cu un caracter slab (lașă sau agresiv (violentă, imoralistul, În orice situație este incapabil de a se adapta În lume, fiind un pericol pentru ceilalți
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sine megalomană - în fond, dacă e privită de la distanță, simpatică și dezarmantă prin candoarea cu care S. își proclama meritele, nu o dată socotite epocale sau unice în plan mondial -, a trăit cu psihologia geniului neînțeles, atrăgându-și ironia persiflantă și marginalizarea. Omul de știință, teoreticianul și criticul literar se caracterizează prin dogmatism, dar și prin interogații euristice și intuiții fertile, novatoare. După o carte intitulată Încercări critice (1903), în care discută scrieri ale lui C. Dobrogeanu- Gherea, I. L. Caragiale, I. Al.
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
situaționali cu valoare morbigenetică multiplă. În sensul acesta, pot fi descrise mai multe tipuri de psihotraumatisme: traumatisme multiple; traumatisme cumulative; traumatisme în lanț; traumatisme silențioase. Fig. Factorii psihotraumatizanți Frustrări Individuale (ale persoanei) Interdicții globale ale libertăților individuale Castratoare Conduite autoagresive Marginalizare, interdicții selective sau parțiale Carențiale Conduite de refugiu Colective (ale grupurilor social-umane) Globale cu caracter represiv Castratoare Conduite revendicative Selective cu caracter discriminator Carențiale Conduite vindicative Pentru a putea înțelege mecanismele de acțiune morbigenetică a psihotraumatismelor, să insistăm asupra semnificației
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și ale colectivităților social-umane. Să le analizăm în continuare (vezi schema de mai jos); 1) frustrările individuale ale persoanei umane pot avea două aspecte: a) interdicții globale ale libertăților individuale, cu efect castrator, ducând la conduite autoagresive; b) situații de marginalizare, de tipul unor interdicții parțiale sau selective, cu efecte carențiale, ducând la conduite patologice de refugiu; 2) frustrările colective, ale grupurilor social-umane, pot avea de asemenea două aspecte: a) frustrări globale, cu caracter represiv și efect castrator, declanșând conduite revendicative
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cauză a inadaptării o reprezintă contactul cu noua societate, cu valorile morale și normele sociale ale acesteia, cu tipurile sale de comportament și de mentalitate. O barieră serioasă o constituie imposibilitatea de comunicare, prin necunoașterea limbii. În aceste circumstanțe de marginalizare etnică și lingvistică, posibilitățile de integrare socială a imigranților sunt extrem de reduse. Acestea afectează direct starea lor de sănătate mintală. Numeroși autori au descris tulburări psihice de diferite forme și intensități la persoanele imigrante dintr-un mediu etno-cultural de origine
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de ordin economic; profesionale, legate de inactivitatea profesională, modificarea profilului profesional, schimbarea locului de muncă, a condițiilor de muncă, retehnologizări etc.; morale, care implică o afectare, o alterare a imaginii de sine, a sentimentului propriei valori, impresia inutilității și a marginalizării, cu consecințe uneori deosebit de grave pentru sănătatea mintală a individului. Atât activitatea, cât și inactivitatea sunt strâns legate de aptitudinile persoanei, în sensul că activitatea optimă este cea care se desfășoară în concordanță cu aptitudinile, aspirațiile și gusturile persoanei respective
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a stării de sănătate mintală, generând în același timp noi „structuri sociale”. Masa populațională se va segrega în funcție de interese, accesul la valorile materiale, capacitatea competițională, nivelul de incompetență. La baza acestor „criterii de diferențiere” stau „factorii psihosociali” reprezentați de frustrare, marginalizare și castrare, care „motivează” interesele, nevoile și competiția acestor categorii de indivizi, constituite în următoarele forme de grupuri: a) grupuri decizionale, care conduc societatea, gestionează puterea și aplică legile, exercitând în felul acesta un „control” asupra instituțiilor și cetățenilor; b
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conduitelor antisociale de tip agresiv-delictual, manifestate ca violență; - slăbirea coeziunii interne a grupului comunitar-uman, a spiritului gregar; - limitarea considerabilă a libertății comportamentale; b) factori morbigenetici de ordin extracomunitar sau exogeni, reprezentați prin: - conflicte psihosociale; - schimbări sociale; - factori socio-demografici (creșterea populațională, marginalizarea socială a unor indivizi sau subgrupuri, intrarea unor grupe populaționale străine în comunitatea umană); - factori economici; - schimbări culturale, morale, crize axiologice; - schimbări profesionale, șomaj; - schimbări rapide și profunde ale modului de viață, modelului de comportament, formelor de gândire; - nivelul de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aspecte ale proceselor psihosociale, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos. Natura proceselor psihosociale Tipul dezechilibrelor psihosociale Endogene Reactive Structurale Conduitele agresive Sindromul delirant-anomic Sociopatiile Dinamice Sindromul de sinistrație Toxicomaniile Stările depresive Nevrozele Relaționale Sindromul de izolare comunitară / marginalizare / excludere Sindromul de înstrăinare comunitară Sindromul de privare de libertate Din analiza tabelului de mai sus rezultă că noi am preferat să izolăm următoarele grupe de dezechilibre psihosociale ale comunităților umane astfel: - dezechilibre psihosociale de tip reactiv; - dezechilibre psihosociale de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]