40,419 matches
-
13, 1). Domnul acționează cu mare tact, cu multă discreție și delicatețe în relația directă cu cei suferinzi. Dragostea și amabilitatea Sa nu sunt niciodată invadatoare. Comentatorii biblici remarcă faptul că El nu a susținut discursuri ample și emfatice pe marginea subiectului suferinței. Puținul pe care îl spune este strict legat de gesturile Sale de eliberare a omului din toate obstacolele răului, manifestat exterior și interior. Femeia gârbovă (Lc. 13, 10-17) este o paradigmă în această privință. Deplina Sa compătimire se
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
a dorit să fie de folos tuturor, împărtășindu-le imense binefaceri. El tămăduiește minunat toate bolile trupului și ale sufletului și revarsă binecuvântarea mângâierii în sufletele îndurerate și în trupurile suferinde. Cuvântul Său, mâna Sa (Mt. 8, 3; 20, 34), marginea hainei Sale (Mt. 9, 20) toate săvârșesc minuni pentru vindecarea și mângâierea celor în suferințe. Unii dintre semenii noștri înclină uneori să creadă că Fiul lui Dumnezeu este departe de noi, pe tronul Său ceresc, lângă Dumnezeu-Tatăl și că suntem
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Se vede moartea ca parabolă a vieții. Se văd, laolaltă, cimitirile multiconfesionale, o metaforă marginală a solidarității celor trei monoteisme. Cimitirul ortodox, catolic, anglican, rusesc, musulman și evreiesc, acoperind fizic același sit, sfidează, prin continuitatea lor profundă, de aici, de la marginea micului oraș părăsit, marile conflicte ale lumii contemporane. Imaginea emblematică a Sulinei de astăzi este Farul migrator, o formă care a fugit în spațiu pînă la pierderea funcției, iar aceea a lumii contemporane înseși este complexul de cimitire, modelul unei
Sulina, un oraș adormit între ape by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11416_a_12741]
-
bogăție sau de la inferior la superior, călătoria, renașterea, comedia și tragedia - v. Christopher Booker, The Seven Basic Plots: Why We Tell Stories, Continuum, London, 2004). Pentru această questă, în varianta sa eșuată, Corin Braga reconstituie o istorie (delimitată cronologic de marginile Evului Mediu iudeo-creștin) a reprezentărilor, aducînd argumente extrase dintr-o materie foarte amplă, restituită cu o erudiție apreciabilă. Firește, într-o materie atît de bogată, a cărei restituire pentru cititorul actual reprezintă una din intențiile cele mai evidente ale cărții
În librăriile pariziene - Un succes pe tema eșecului by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/11417_a_12742]
-
care țin loc de-o oră, de-o zi, de mai mulți ani, poate - nu dăm, decît ici și colo, de corsetul vreunei cronologii, lucrate ori ca strofă scandată, ori ca o trenă. Așa fel ca greutatea lor, adunată din margini, să cadă bine: Nici o urmă a ochilor noștri nu rămîne pe nimic din ce vedem, iar umbra noastră trece peste lucruri fără să le schimbe, iar lumea este plină de veștedul ecou al mult prea multor încercări pierdute, peste țărîna
Ca apa pentru ceai by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11431_a_12756]
-
să vreau, chiar de la el însuși. Mă întorceam pe jos, într-o zi de toamnă, în septembrie 1938, de la Lacuri și mergeam pe șoseaua care răspunde la monumentul aviatorilor. La un moment dat simt că se oprește lângă mine, la marginea trotuarului, o mașină și o voce cunoscută mă întreabă: , Unde mergi, domnule profesor?" Mă uit: era Nae Ionescu; la răspunsul meu că mă duc în oraș, mă poftește în mașină. Era un Mercedes, o splendoare de mașină sport, deschisă, de
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
pot fi explicate prin ezitările personajului, dar prin inconsecvența autorului. Obsedat de lașitatea românească, de secolele de tăcută resemnare ale compatrioților săi, Vlad vrea să schimbe... imaginea Valahiei în lume, să facă să se vorbească și să se tremure pe marginea acestui subiect. Dar tot el, schițând filiația din bravii strămoși daci, notează cu mândrie că, de la sinuciderea lui Decebal, valahii ,n-au mai acceptat niciodată (...) vreo supunere totală față de alte popoare". Și atunci? Nici interpretările Mioriței nu fac corp comun
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
tehnica lui Olăreanu. Drama și derizoriul au pereți permeabili în ambele sensuri, amărăciunea mocnește în scrumul ironiei, erudiția spală de păcate inavuabilul, iar jurnalul devine cea mai sigură armătură pentru fabulosul plastic, mereu sub veghe estetică. Delicat și jovial în marginile unei bune-cuviințe de fond, Costache Olăreanu înțelege perfect filosofia Cavalerului Tristei Figuri: sufletele noastre tulburate au nevoie, măcar din cînd în cînd, de ,zăbava unui vis".
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11502_a_12827]
-
concentrației de colesterol, lipide sau glucide. Printre acei puțini, un nume, sunt convins, va fi de referință: Valentina Sandu-Dediu, care, cu al său volum, Muzica nouă între modern și postmodern (Editura Muzicală, 2004), săvîrșește un necesar și orignal referendum pe marginea simptomatologiei, statutului și consecințelor unui concept ce, de la François Lyotard încoace, s-a identificat cu o ecuație intelectuală, înglobînd multiple necunoscute. Logica și retorica postmodernismului sunt acroșate preponderent în zona fileului ce desparte suprafața de joc a modernismului de cea
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
desfășurarea actului ei. Dragomir nu vrea să demonstreze nimic și nu are intenția de a apăra o cauză, o idee sau un punct de vedere. El gîndește din pura voluptate pe care i-o dă senzația de a gîndi pe marginea a ceva. În momentul în care această gîndire, exercitîndu-se asupra unei teme, a luat sfîrșit, în același moment rezultatul gîndirii a fost atins, căci rezultatul acesta, departe de a fi o soluție la problema în cauză, este chiar exersarea gîndirii
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
pagini pe teme culturale importante și polemici civilizate. Ea a reușit chiar să-și formeze un grup de colaboratori proprii și un profil grafic bine definit. Dintre soluțiile originale de paginare amintim genericul pus pe verticală, citatele importante scoase pe margine cu corp de literă mic (într-o lume în care totul e mega sau super sau hiper, până la anulare, micșorarea, minusculul e cel mai bun mod de a atrage atenția). Ceea ce Cronicarul apreciază îndeosebi este apariția poeziei în revistă: un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
cât agresiunile exterioare se întețesc (penuria totală, halucinantă de alimente, întreruperea curentului, căldurii, apei, demolările tot mai ,sistematice"), cu atât solidaritatea microgrupului se întărește, pe deasupra inerentelor diferențe dintre generații. ,Cititori" grăbiți și neatenți ai acestei cărți au speculat grațios pe marginea unui așa-zis conflict generaționist, cu contestarea părinților ,colaboraționiști" și alte gesticulații de puritate juvenilă. Nici vorbă de așa ceva. Ca o formă de ironie la adresa unei asemenea lecturi, în cheie previzibilă, Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici și Ioan Stanomir
Decrețeii (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11518_a_12843]
-
iganul în cer, revistă cu 2 acte și 2 prologuri , 2001. La acestea se cuvin adăugate articolele despre Topîrceanu apărute în diferite reviste literare. Dar, chiar dacă nu este singular, studiul Cristinei Tătaru are propria însemnătate. Perspectiva anglistei pornește de la raportul margine/centru extrem de mult vehiculat în critica anglo-saxonă. Din acest punct de vedere, Topîrceanu respinge capitala și adoptă cu entuziasm provincia. O altă interesantă evaluare a lui Topîrceanu este cea lingvistică, deosebit de importantă pentru un traducător. Cristina Tătaru îl apreciază pe
Topîrceanu în englezește by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/11529_a_12854]
-
și într-un timp în care literatura, deja întârziată trebuia, în fine, să se nască, totodată cu receptarea ei critică. Privindu-și opera dinafară, cu ochi de Argus, scriitorul îi dramatizează destinul, imaginând amuzat de ceea ce se poate spune în marginea ei, într-o vreme când nu se putea vorbi încă de sensibilitate artistică a cititorului și nici de impostură critică. Critica se situează numai în trena literaturii, dar aceasta trebuie să existe ca să cheme instanța de evaluare. Dialectica internă a
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
e cu totul nesatisfăcător, de-a dreptul decepționant. Am fost uimit să aflu ce cotă ridicată are acest biet roman în critica basarabeană, unanim elogioasă și în ultimul deceniu. E doar o narațiune mediocră, din toate punctele de vedere, pe marginea căreia e ridicol să faci speculații. Sunt consternat de ce supraevaluări și suprainterpretări a avut parte. Desprind câteva din dosarul critic al volumului Surâsul lui Vishnu, unde e cuprins și unicul roman al lui Vasile Vasilache. Într-un articol din 1999
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
osândi!) de a se lăsa răpit de exigențele terestre (Sunt doar metalul în febră, / magmă terestră, nu stea) - totul scăldat într-o melancolie crepusculară, atât de favorabilă poeziei. Poetul-gânditor își asumă bucuria, recunoscută ca vremelnică, punându-se sub legea argilei: Margine-mi este argila / Lege de-asemenea ea . Poezia erotică a lui Lucian Blaga poate fi și voioasă, aproape ușoară în aparență, precum în ,Catrenele fetei frumoase" - o suită de zece ,definiții" ale frumuseții feminine în strălucirea tinereții. Definițiile sunt fermecătoare
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
putem exprima. Cu istoria literară și cu istoria rezistenței române ne aranjăm noi pe parcurs, nu?! Deocamdată să ne păstrăm spiritul calm și obiectiv, și să nu dăm exemple de supralicitare, de punere în valoare, de eroizare, de literatură pe marginea unei suferințe umane. Asta îmi repugnă fundamental. Suferința a fost atroce și noi facem literatură, imagini, stil frumos pe o realitate sufletească teribilă. Acest lucru, conștiința mea, nu numai etică, ci și estetică, respinge în mod categoric. M.I.: Domnule Marino
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
Bikinski, în aristocrația lumii artiștilor ori în subsolurile sale: al balansului baroc dintre ceea ce poate fi privit și ceea ce, prin mintea, simțurile și stările lui Bikinski, poate fi văzut. Romanul ca și poezia din Fîntîni carteziene, Cîmp negru, Arlechini la marginea cîmpului, Poezii, Deasupra lucrurilor, neantul, Mirele orb, Suflete la second-hand, Secol, publicistica din Urechea de cîrpă, Apocalipsa de carton și prozele din Nevasta lui Hans, rămîne al umorului negru și al viziunilor expresioniste; altfel, o radiografie amară a epocii, un
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
absurd, li s-ar interzice foștilor activiști și securiști să rămână departe de viața publică. Păi, la banii acumulați, la relațiile stabilite și restabilite, la conturile din străinătate, la afacerile derulate după legile-standard ale economiei sălbatice de piață trecerea pe margine ar avea efectul înțepăturii unui purece în carapacea broaștei țestoase. Paradoxal, o lege a lustrației ar risca, la nivelul anului 2005, să ia înfățișarea unei nedorite, dar cu atât mai eficiente, diversiuni. Efectele în plan practic ar fi nule, în
Ur-fascism și Ur-comunism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11598_a_12923]
-
și acum, frivolitate. Un anume antrenament (și antren) al lejerității, al momentelor de frumusețe neangajată cînd, nefăcînd, pesemne, nimic, poți, de fapt, să faci totul. A fost, prin voia lucrurilor, o școală a cărei însemnătate, trecută minunarea copilului prins, de pe margine, de miza vreunei conversații, se arată cu anii. Urmează ,primara", la Mântuleasa, liceul, la Spiru Haret, cu amintiri lipsite de dulcegăria, înduioșătoare, chiar și ea, a dedicațiilor în acorduri de Gaudemus... dar mărturisind, în schimb, față de prezentul care nu mai
Ce a mai rămas din zi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11582_a_12907]
-
naiv și neinformat sau, și mai rău, captiv încă în convingerea că numele artistului, o dată cunoscut, face inutilă apropierea de operă. Jiquidi Dacă nu uitat cu totul, atunci amintit doar sporadic, în contextul graficii umoristice și al comentariului plastic pe marginea textului literar, Jiquidi pare să rămînă un episod legat exclisiv de literatura lui Caragiale și de un orizont artistic intrat el însuși în desuetudine. Însă o privire mai atentă a moștenirii sale artistice poate releva și, în același timp, restitui
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
de la narator (prozatorul însuși, așa cum se prezintă în prima secvență a cărții) la personajele sale. El reprezintă "dulceața vieții", puterea salvatoare și protectoare în împrejurări dramatice. Nucleul romanului îl alcătuiesc straniile întâmplări, databile prin 1980, din satul Bahuseni, situat la marginea codrilor, bântuit de proliferarea onirică a coarnelor de cerb (anomalie răspândită și în orașul vecin, Călărași), ce pot apărea imprevizibil crescând chiar din pereții caselor. Protipendada zonei petrece la vânătoare de turturele sau la vânătoare de mistreți. Satul are o
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
orchestrînd, în paralel, mai multe niveluri ale discursului. Confesiunile și notațiile personale merg mînă în mînă cu istorisirea unor episoade reale și cu observațiile despre adevăratul bătrîn din familie, mama B, realizînd un contrapunct personalizat la comentariile (unele extraordinare) pe marginea citatelor despre bătrînețe și despre moarte din diverși ("naturalismul livresc" e asigurat de Socrate, Pascal, Montaigne, Biblie, Camus, Noica, Cioran, Nietzsche ș.a.). La toate acestea adăugîndu-se reflecțiile pe marginea scrierii cărții, metadiscursul scriitorului în diversele lui ipostaze. Probabil la nici un
Un Sancho Panza al bătrîneții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11601_a_12926]
-
mama B, realizînd un contrapunct personalizat la comentariile (unele extraordinare) pe marginea citatelor despre bătrînețe și despre moarte din diverși ("naturalismul livresc" e asigurat de Socrate, Pascal, Montaigne, Biblie, Camus, Noica, Cioran, Nietzsche ș.a.). La toate acestea adăugîndu-se reflecțiile pe marginea scrierii cărții, metadiscursul scriitorului în diversele lui ipostaze. Probabil la nici un alt scriitor român nu vom găsi o mai organică asumare a fragmentului, cărțile lui Livius Ciocârlie fiind, în întregime, o apologie a scrisului "haotic" în deplin acord cu propria
Un Sancho Panza al bătrîneții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11601_a_12926]
-
paralel, cum am anunțat, ruta unor mari poeți. Spațiul nu-mi îngăduie să exemplific pe larg. Așadar, între Schiller și Eminescu, bunăoară, se pot trasa tangențe de destin. Se ivesc similitudini: amploarea demersului în creație, la fiecare cu mult peste marginile epocii respective; porțiunea relativ redusă de trai valid admis, în clinici cu boli devastatoare, de neoprit, cu sleirea forțelor fizice și mentale; erosul neîmplinit, întretăiat de raze ale conexiunii fericite, dar și de acute disperări, infirmități inavuabile (în cele din
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]