607 matches
-
În amintirea copilului ei... A Început să plîngă cu hohote și toți o invitau să mai bea puțin ceai, să mai mănînce puțină pîine cu unt și Țanțoșa a uitat de invidia ei, s-a dus fuga să-i aducă marmeladă, din care mănîncă și doamna la micul dejun, domnișorul Julius n-o să mai Întîrzie mult, se Întoarce Îndată, acum În fiecare dimineață iese să facă o plimbare cu bicicleta Înainte de micul dejun, așa i-a spus domnul, dintr-o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
care-l cuprinse deodată, nimeni nu-l văzuse că i se pare Îngrozitoare, plîngînd, țipînd mi-a murit copilul!, nimeni nu-l văzuse cînd s-a retras făcînd o săritură Înapoi, trăgîndu-se Îndărăt, ascunzîndu-se ca să asculte după ușă... Luați din marmelada asta, doamnă Nilda; marmeladă englezească... luați, doamnă... Domnișorul Julius trebuie să se Întoarcă dintr-o clipă Într-alta, a ieșit numai să facă o plimbare cu bicicleta Înainte de micul dejun, așa a poruncit don Juan Lucas... — Mulțumesc, domnișoară... nu luați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
nimeni nu-l văzuse că i se pare Îngrozitoare, plîngînd, țipînd mi-a murit copilul!, nimeni nu-l văzuse cînd s-a retras făcînd o săritură Înapoi, trăgîndu-se Îndărăt, ascunzîndu-se ca să asculte după ușă... Luați din marmelada asta, doamnă Nilda; marmeladă englezească... luați, doamnă... Domnișorul Julius trebuie să se Întoarcă dintr-o clipă Într-alta, a ieșit numai să facă o plimbare cu bicicleta Înainte de micul dejun, așa a poruncit don Juan Lucas... — Mulțumesc, domnișoară... nu luați și voi?... De-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
4... 1, 2, 3, 4...) până la baraca repartizata, mobilata cu priciuri, pe două niveluri. După ce ne-am găsit fiecare un loc pe priciuri, ni s-a permis să mâncăm rația de pâine de 250 grame și cele câteva cubulețe de marmelada de bostan și să bem apă cât de multă dintr-un butoi de lângă baraca. (Au mai trecut vreo 2-3 luni de zile până când a fost pusă În funcțiune rețeaua de alimentare cu apă potabilă a lagărului). Nu mult după ce ne-
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ea (mai mult amintiri de-acasă decât lucruri utile) și cu tainul de o zi de deplasare (care consta dintrun sfert de kilogram de pâine neagră, o felie de slănină sărată și rânceda și vreo două sau trei cubulețe de marmelada de bostan), și să aștepte Îmbarcarea În vagoane-platformă sau camioane ori să mărșăluiască până la lagărele de destinație. Cei care aveam destinația Coasta Galeș am așteptat În ploaie și frig la punctul de Îmbarcare „Mustață” de la Peninsula până spre seară, când
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Acest fel e numit ham and eggs - ouă cu șuncă. Ham e șuncă, dar ei prepară cu bacon, care e propriuzis slănină (un fel de Kaiserfleisch). Șunca e mai bună. Alături de aceasta, iau un ceai sau o cafea și eventual marmeladă sau alt dulce. La prânz, domnul La Mont (noi îi spunem Lamonțică) când timpul e bun, ia loc pe un chaiselong în curte, unde i se aduce un pahar de 500 grame de lapte și un sandviș. Seara e masa
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
lui ’43 sau pe la Începutul lui ’44. Una dintre primele noastre isprăvi a fost să pătrundem Într-o baracă În timp ce câțiva dintre noi Îi făceau curte soldatului de gardă, un longobard mare care mânca un sanvici enorm cu salam și marmeladă - așa ni s-a părut, și ne-a oripilat. Echipa de diversiune Îl flata pe neamț lăudându-i armele, iar noi, ceilalți, În baracă (ușor de străpuns prin spate, care era detașabil) furam niște suluri de trotil. Nu cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pițigăiate? Ei bine, nu-i minciună. Piticii trăiesc nestingheriți în căsuțele lor din crenguțe uscate. Când vara-i pe sfârșite, fac o sumedenie de treburi. Pisează rădăcini și buruieni în niște piulițe mici, de piatră. Dau alunele pe răzătoare. Fac marmeladă de afine roșii. Și câte și mai câte! Luați-l, de exemplu, pe Hörbe. Hörbe „uscase ciuperci și plante. Pusese la sărat vârfuri de rădăcini, două butoaie pline. În pivnița lui erau rânduite o duzină și jumătate de sticle cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
mure. În podul casei lui Hörbe se găseau șapte saci plini cu semințe de mei de pădure, din care știți că își macină piticii făina.“ Cum nu știți? Păi, dacă n-ar coace piticii pâine, pe ce s-ar întinde marmelada de afine roșii? „Pâinea piticilor este o pâine bună și sănătoasă, numai puțin sărată și aromată. Și are un gust minunat. Este la fel de plăcută ca o vară târzie în pădure. Are un iz de rășină și de bureți galbeni.“ 99
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
pe marginea frumoasă de culoarea mărgeanului. Ca și covorul, masa de deasupra părea decorată. Erau așezate pe ea măsline negre, măsline verzi umplute cu gogoșari, brânză albă, cașcaval Împletit, brânză de capră, ouă fierte, faguri de miere, smântână de bivoliță, marmeladă de caise făcută În casă, gem de zmeură făcut În casă și roșii cu mentă În ulei de măsline puse În boluri chinezești. Mirosul delicios de börek abia scos din cuptor din cuptor adia dinspre bucătărie; brânză albă, spanac, unt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
sincere condoleanțe. — Mulțumesc, a răspuns Armanoush evitând privirile tuturor. A luat un scaun liber și s-a așezat Între Asya și mătușa Banu. Asya i-a turnat ceai În ceașcă, iar mătușa Banu a servit-o cu ouă, brânză și marmeladă de caise făcută În casă. I-au dat de asemenea și al optulea simit, fiindcă nu-și pierduseră obiceiul de a cumpăra opt simits de la un vânzător ambulant În fiecare duminică dimineață. Totuși Armanoush s-a uitat indiferentă la mâncare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
film despre prezent, prin felul în care se raportează la un trecut ușor asemănător, e și o pledoarie pentru adevăratele valori care sunt dragostea și arta, e și o invitație la a ne lăsa fantezia să zboare prin nori de marmeladă și flori incredibil de înalte. Mă abțin cu greu să nu dezvălui surprizele pe care le scoate Taymor din joben.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
4 cepe mari, 4-5 cuișoare, 4 linguri de zahăr, 2 ceșcuțe de oțet, boabe de enibahar pisat Se fierb roșiile și se pasează, se amestecă cu ardeii, ceapa și condimentele date prin mașina de tocat, apoi se fierb ca o marmeladă. Fierbinte, se pun în borcane și se lasă până a doua zi. SOS DE SMÂNTÂNĂ 300 g smântână, 100 g muștar, sare Se amestecă bine smântâna cu muștar și sare după gust. Se servește la salată verde, andive și salată
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
sec și îl lăsăm să stea trei patru ore. Se afumă cu fum cald din lemn de cireș, vișin, măr sau prun. Se servește cu lămâie și maioneză. SOMON MARINAT Filé de somon condimentat, 15-20 de porții; se face o marmeladă din 100 g ceapă albă tăiată peștișori, 100 g ceapă roșie și 100 g ceapă de apă. Se pun la fiert într-o cratiță 500 ml de apă cu 100 g oțet și 500 g zahăr, se lasă să se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
Se pun la fiert într-o cratiță 500 ml de apă cu 100 g oțet și 500 g zahăr, se lasă să se facă un sirop bine legat, apoi adăugăm ceapa și lăsăm să fiarbă până scade apa, așa rezultând marmelada de ceapă. Somonul se ține timp de trei ore într-un baiț făcut din 200 g whisky, 10 g piper, 20 g sare, 10 g boabe de muștar și 50 ml ulei de măsline, se pune pe un platou de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
g boabe de muștar și 50 ml ulei de măsline, se pune pe un platou de cedru și se bagă la cuptor timp de 20 de minute. Se pune platoul pe o tavă și pe tavă tacâmul și sosiera cu marmeladă de ceapă. SOMON SURPRIZĂ PENTRU MESE FESTIVE 200 g orez, 1 pachet de filé de somon afumat, 1 castravete de seră (mare), 2 lămâi, o linguriță de zahăr, sare și piper după gust, o lingură de oțet din mere și
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
ai avut la pian... La ce să-ți iei pulsul? Nici evreu, nici ateu, nici cardiac, nici canceros, Dostoievski te-ar scuipa din gură. Ce-ar fi să cazi, aici, la Moscova, în genunchi și să urli... Sofia, Sofia Marmeladova!? Marmeladă. Dacă nu cazi în genunchi, acum, aici, nici nu mai ajungi la hotel...”. Am dus-o așa - chiar mai dur - până în liftul hotelului, rugându-mă propriu-zis, pe dedesubtul scârbei de mine, unei singure femei, cu cele mai nerușinate cuvinte, acelea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
aș fi putut să-i dau ei jumătate. Între timp, Iza a început să strângă gunoiul împrăștiat pe jos, iar eu m-am ridicat și m-am dus la catedră, fiindcă voiam s-o întreb dacă-i place pâinea cu marmeladă. Iza stătea pe vine, adunând gunoiul pe făraș, fusta i se ridicase, parcă i-am văzut și chiloții pentru o clipă, și atunci am simțit cum mi se usucă gura și m-am gândit că poate ar trebui să-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
o pereche de teniși, un carnet de elev și câteva maculatoare, ba chiar o cutie de tablă în care, mici fiind, ne căram ceea ce aici, în Banat, se numește ujină. Adică două felii de pâine neagră unse cu untură sau marmeladă, învelite într-un șervet de pânză. Și poate un măr. Nu-i loc destul să vă narez cum, pe măsură ce doamna Stela Tomșa, draga noastră profesoară de matematică, ne striga după catalog, fiecare a povestit ceva ca un bilanț personal, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
cincizeci de calorii, se strângea din numai trei sferturi de litru de supă de arpacaș în care pluteau câteva ochiuri izolate de grăsime, din sfertul de pâine neagră, o porție minusculă de margarină sau brânză topită sau un boț de marmeladă. Apă exista din belșug. Iar la DDT nu se făcea economie. Și cuvântul calorii îmi fusese necunoscut până la experiența foamei rozătoare. Abia lipsa m-a făcut receptiv la informații. Și, deoarece știam puțin, dar înmagazinasem multe lucruri greșite, iar măsura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
piatră și de mortar... Mama camaradului meu, o persoană cu aer de nevăstuică și cu părul coafat, negru-albăstrui, vopsit sau autentic, care fuma fără întrerupere țigări dintr-un portțigaret lung, m-a introdus fără ocolișuri în practica comerțului la negru. Marmeladă din patru fructe, miere artificială, unt de arahide american, ace de gramofon, pietre de brichetă și baterii pentru lanterne, iată ce s-a perindat, cântărit și numărat de mine, pe masa de la bucătărie. În treacăt, am reușit și eu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
și pune punct întrebărilor. Într-o duminică, s-au hotărât să meargă la sora Paulinei în satul vecin Cocora. S-au îmbrăcat ca de sărbătoare. Au luat cu ei o sticlă de vin, una cu țuică și niște borcane cu marmeladă de prune pe care Paulina o făcuse în toamnă și au plecat în stația de autobuz. Când a sosit autobuzul s-au urcat și-au mers până în Cocora. Când au ajuns la Agripina, mare i-a fost acesteia bucuria. — V-
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Ilinca, deși nu știa exact despre care Nuțu e vorba, întrucît în sat mai erau vreo doi tineri cu acest nume, începu să rîdă. Pe Nuțu lui Răstoacă. Ce, nu-i băiat bun? Ba da, parcă-i o plăcintă cu marmeladă, zise ea hohotind. Zău că da. Cum o să meargă el atîta loc? Merge el, n-avea tu grija asta. Dacă-l chem eu... Ilinca tăcu cîteva clipe devenind deodată serioasă. Aruncă o privire fugară spre pădurile care acopereau Dealul Ursului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
tot în șoaptă: tov Timpan! Ce timpan? Ce ochean? Ce cablu? Măcar tacă-ți gura, că te aud copiii și se vor speria că ai înnebunit!.. Mai bine veneai la timp acasă, că iar a fost coadă la unt și marmeladă, iar băieții n-au avut timp să stea toată dupăamiaza la rând. Așa că mâine vei mânca un ciu-ciu la pătrat sau vei linge niște cifre din statisticile tale pe care nu le mai termini odată și le refaci la nesfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pentru a prinde un loc mai bun la masă în zilele când mama reușea să pregătească un prânz mai de doamne-ajută. Că în rest, trebuiau să se mulțumească numai cu ce primeau de la școală: un lapte și un corn cu marmeladă, ici-acolo câte un măr sau câte un ciorchine. De fapt, așa se și explică de ce Vasilica și mai toți frățiorii ei aveau o prezență la școală dintre cele mai bune. Și asta cu atât mai mult cu cât câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]