5,243 matches
-
Am desfăcut tirbușonul și am deschis sticla. — Mă tem că în felul ăsta încălcăm toate regulile tale, spuse Palmer. Poți să-l bei rece? Atunci toarnă în pahare și pune sticla lângă foc. Am pus paharele pe o măsuță din marmură roz de lângă ușă și le-am umplut. Am pus cu grijă sticla lângă radiatorul montat în perete aproape de podea. Desenul de pe tapetul galben deschis îmi juca înaintea ochilor. M-am întors să iau paharele. Antonia s-a urcat în pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
există șaizeci și cinci de camere În toată clădirea. În partea care i-a aparținut prințului Radziwill, subsolul adăpostește bucătăria, birourile și apartamentele angajaților. Parterul include recepția și un hol cu suveniruri prăfuite. Cu un etaj mai sus, pe scările late din marmură - cu stucaturi Într-o parte și un candelabru suspendat Într-un punct Înalt În spațiu, ca un fulg de nea uriaș - muzeul Împarte același spațiu cu apartamentele private ale Cancelarului Sănătății, Martin Froehlich. Într-o clădire adiacentă, donată de către fostul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
era Îmbrăcat impecabil. Totuși, avea ceva rigid și prea corect, de parcă ar fi fost decupat din carton. Observându-ne, Își Întoarse palmele În afară și grăbi pașii. Dora Îl Întâmpină În capul scărilor, rotindu-se cu el pe podeaua de marmură. Fiind Îmbrăcată În pantaloni și cu jacheta din Berchtesgaden, câteva secunde era să nu-i mai deosebesc. — Și acesta este Însoțitorul tău? — Anton, răspunse Dora, radiind. — Încântat de cunoștință. Felix, Felix Karp. Doctorul Îmi strânse mâna cu afecțiune nesimulată. Șoptindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Zgomotele amintesc de aplauzele lipsite de însuflețire ale unui public puțin numeros care vizionează scena morții dintr-o tragedie oarecare: sunt cei doi maseuri care plesnesc și pocnesc carnea victimelor, a bărbaților împachetați în cearșafuri și întinși pe dalele de marmură. Îi pleosnesc și-i frământă și-i ghigosesc, le răsucesc membrele încet, vrând parcă să le smulgă din încheieturi - îi privesc hipnotizat, dar mă țin în continuare după tata, înaintăm pe marginea bazinului, un cubuleț verzui de apă rece, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
fără femei. Stau în poziție de drepți între picioarele lui în timp ce mă săpunește din cap până-n picioare, acoperindu-mă cu un strat gros de clăbuc, și privesc plin de admirație punga impunătoare ce i se revarsă peste marginea băncii de marmură pe care șade. Scrotul lui aduce cu fața lungă, zbârcită a unui bătrân, cu câte un ou îndesat în fiecare falcă căzută, pe când al meu ar putea atârna la încheietura mâinii unei păpuși, pe post de punguță rozalie. Cât despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
bățul peste picioare. Doamna Peters Își Întoarse fața spre soțul ei și-i spuse: — Berea aceea. Stomacul meu nu se mai liniștește. Face atâta zgomot, că nu pot dormi. Domnul Opie visa că urca niște scări largi, cu trepte de marmură, spre altarul Domnului, Îmbrăcat În odăjdii, cu crosa de crichet sub braț și mănușa de joc atârnându-i la glezna mâinii. Dr. John, În sfârșit adormit, cu o pastilă amară dizolvându-i-se pe limbă, vorbi la un moment dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
mult cu Veneția decât cu West Village. La un capăt al camerei se afla un pian alb cu coadă Într-un stil foarte rock‘n’roll, deasupra căruia se afla un colaj Alb de Tom Sachs 1. Pardoseala era din marmură de un alb imaculat, și, În caz că nu știți prea multe despre snobismul legat de marmură, cea de un alb simplu, fără vinișoare de altă culoare, este mult mai scumpă decât cea cu vinișoare. Asta e ceva foarte la modă, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
pian alb cu coadă Într-un stil foarte rock‘n’roll, deasupra căruia se afla un colaj Alb de Tom Sachs 1. Pardoseala era din marmură de un alb imaculat, și, În caz că nu știți prea multe despre snobismul legat de marmură, cea de un alb simplu, fără vinișoare de altă culoare, este mult mai scumpă decât cea cu vinișoare. Asta e ceva foarte la modă, să plătești mai mult pentru mai puțin - sau, și mai bine, să plătești mult mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
am râs eu. Am uitat. —Marci! —Of, cine mai știe... Christopher probabil că e prin vreun loc oribil cum ar fi Cleveland, ca să vândă ceva. Ce mai contează? Chiar atunci apăru Lauren, patinând cu pricepere de expert pe podeaua de marmură, purtând În palma mâinii stângi o mică tavă de argint. — Cine vrea o tequila? Întrebă ea, așezând tava pe o măsuță. Marci luă una și o dădu pe gât dintr-o Înghițitură. —Unde e Hunter? se uită Lauren În jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
aș fi fost ca voi doi. Îmi pare rău. Marci apăru deodată, părând nervoasă. Pe unde-ați fost toată noaptea... Începu ea. În clipa aia, mobilul lui Lauren sună, ea privi ecranul, zâmbi, apoi puse telefonul pe o placă de marmură și Îl lăsă să sune. Probabil că e Jay-Z sau careva care sună să vadă dacă poate veni la petrecere, spuse Marci, care rămăsese cu ochii lipiți de telefon. De ce nu răspunzi? La asta, Lauren se mulțumi să ridice din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
de dinți. I-am zis că trebuie să și-o ia Înapoi. Ce rost mai are să fii divorțată dacă trebuie să ții În baie periuța de dinți a unui străin, să-ți stea ca un pai În ochi pe superba marmură albă din baie? I-am spus că aș putea să-Împrumut o periuță de dinți, dar că nu putea să și-o aducă pe a lui. Nu prea a priceput el complexitatea subtilă a acestei cereri. Fără să țin cont de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Intră în cabina interurbană din holul hotelului și încearcă zadarnic să prindă legătura. Dom' Vlădeanu, se aude strigat cînd iese din cabină vrînd să traverseze holul, spre ușile mari, din sticlă, deschise automat de către un mecanism așezat sub dalele de marmură. Cînd întoarce privirea, îl vede pe inginerul Muraru venind dinspre o masă pe care stau cești cu cafea și pahare de vin. V-am căutat pe la două să vă spun de sudor; n-am găsit. Și mai aveam o rugăminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mai repede, gîndind că mai poate prinde vreo cursă întîrziată, care să-l ducă la uzină, Mihai îl ia de braț pe Muraru și ies împreună pe ușile mari, izbiți înapoi doi pași de furia viscolului, imediat ce coboară treptele de marmură ale hotelului. Acolo! arată Muraru cu degetul și o pornesc împreună, de braț, prin zăpada care, pe alocuri, trece cu mult de genunchi, înfruntînd amîndoi cu greu viscolul, mai mult tîrîndu-se spre blocul indicat de Muraru. Ajunși în fața unei uși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
douăzeci de ani! Mucosul ăsta era abia la descifrarea alfabetului, cînd alții întorceau pe șapte fețe fiecare cuvînt..." Și-n centrul zbuciumului, din albul zăpezii de dincolo de ferestrele mari crește chipul unei fete la brațul căreia a coborît scările de marmură ale Teatrului de Operă, îndreptîndu-se spre garderobă. Uite ce-i afară! a șoptit cu groază fata, arătînd prin ușa deschisă. Cum mai ajung acasă?! Trebuie neapărat să ajungi? a surîs el și fata a întors ochii mari în sus, fixîndu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
același nivel, Alan Margoulies era o priveliște acceptabilă, ba era chiar drăguț. Avea un nas lung și subțire, sprâncene rectilinii, închise la culoare, ochi ușor bulbucați, dar foarte, foarte întunecați și o gură de femeie. Pielea avea o lucire de marmură și toate trăsăturile sale se îngustau spre vârf - degetele, lobii urechilor, bărbia. Era suplu și puternic, avea părul destul de lung, dat după urechi. Niciodată nu putea sta liniștit, nici măcar acum. Naomi auzea cum tălpile de crep ale pantofilor i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
construcții se găsesc la extremitățile axei sud-nord și anume, Terasa Rotundă, Zidul Ecoului și Palatul pentru Rugăciuni. Terasa Rotundă este o platformă de piatră de formă rotundă, cu trei niveluri. Terasa de la fiecare nivel este înconjurată de o balustradă din marmură albă. Aici era centrul ceremonial. Ceremoniile se organizau de regulă anual când avea loc solstițiul de iarnă (22 decembrie). În aceea zi, împăratul venea personal, încă de dimineață, să prezideze ceremonia. În fața terasei mari erau atârnate lanterne roșii cu lumânări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
dinastia Qin, palatele au devenit locuințele împăraților și familiilor lor, precum și centre de exercitare a puterii imperiale. Astfel, amploarea construcțiilor imperiale a crescut din ce în ce mai mult. Palatele reflectă gândirea chineză antică și oferă multe exemple ale acesteia. Sălile mari pavate cu marmură și decorate cu desene și picturi fine, acoperișurile imense cu olane smălțuite de culoare galben-aurie, transmit mesajele simbolice și cosmice ale vechilor texte terasele sunt pământul, acoperișul este cerul. Pentru a reflecta autoritatea puterii împăratului și principiul ierarhiei, palatele din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
înălțime de 77 m și 12 niveluri, în stil gotic, aparținând școlii Chicago. Are zidurile din granit, un turn în formă de piramidă, cu acoperiș din țigle ondulate de bronz, uși rulante, holuri și coridoare spațioase, pardoseli și coloane de marmură italiană, lămpi din aramă în stil vechi și altele. Întregul edificiu arată elegant și simplu, fiind considerat pe vremuri drept "prima clădire din Extremul Orient". 5. Arhitectura chineză contemporană Arhitectura contemporană se referă la cea de după proclamarea Republicii Populare Chineze
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
perfect în imensa piață Tian'anmen. Intrarea principală a Marii Săli a Poporului se află orientată spre piața Tian'anmen. Deasupra intrării principale este încrustată o uriașă stemă a statului. În fața intrării sunt 12 coloane înalte de 25 m din marmură cenușie. După intrare este holul principal. Urmează o sală de ședință lungă de 76 m și lată de 60 m, cu 10.000 de locuri. La nord de sala de reuniuni se află cea de recepție care poate cuprinde, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ai dinastiei. De aici, denumirea de Cele 13 Morminte Ming. Structura celor 13 locașuri funerare este identică cu cea a mausoleului Xiao. Pe axul zonei cu morminte, este poziționat "drumul sfânt''. Intrarea în zonă este încadrată de o arcadă din marmură cu o vechime de peste 450 de ani, conservată perfect. La mică distanță de arcadă este poarta principală, pe unde intra împăratul când participa la oficierea slujbelor. Complexul de morminte era înconjurat de un zid lung de 40 km și prevăzut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
un ansamblu cu o suprafață de 1.195 m2, format din cinci săli cu pereți din piatră, una în față, alta în mijloc, o sală în spate, una în stânga și alta în dreapta. În sala din mijloc sunt trei tronuri din marmură. Cea mai importantă componentă a palatului subteran este sala din spate. Aici, pe o platformă sunt așezate trei sarcofage. Cel din mijloc, de dimensiuni impresionante, este al împăratului Zhu Yijun. Celelalte două, una din dreapta și una din stânga, sunt ale împărăteselor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
numea în acea vreme, actualul oraș-port Qinhuangdao din provincia Hebei, dar n-a găsit muntele descris. În 1992, a fost ridicat în parcul Dongshan din orașul Qinhuangdao un monument dedicat acestei legende a împăratului Qin Shi Huang, o statuie din marmură neagră, de șase metri înălțime și cântărind 80 de tone. În ciuda faptului că Lu Sheng n-a reușit să găsească plantele longevității, împăratul Qin Shi Huang n-a renunțat la idee. L-a trimis pe Xu Fu cu barca pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Imperial din Shenyang pot fi văzute peste tot urmele culturii manciuriene. De exemplu, prăjina de lemn așezată în curtea din fața Sălii Qingning, partea centrală a palatului. Aceasta are o înălțime de șapte metri și este așezată pe un postament de marmură albă. În vârf se află o baniță (unitate de măsură de capacitate pentru cereale) de cositor. La prima vedere, aceasta pare nepotrivită cu sălile impunătoare din jur. Dar este o prăjină sacră, folosită pentru jertfe aduse Cerului și se numește
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
val de „ziariști” au început să răsară în Certeze vilele sau, mai degrabă, un soi de castelușe pătrățoase cu trei și patru caturi. Dacă odinioară vila era o construcție voit rustică, acestea sunt voit suburbane: termopane și colonade, plastic ca marmura neagră sau roșu ca țigla, garaje și terase nesfârșite, lifturi sau scări interioare care duc spre nicăieri. Toate la șosea, să le vadă mașinile care vin dinspre Sighet sau Satu Mare. Deși noi, unele cu tencuiala neuscată încă, o liniște ciudată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
de an. A nimerit cu o bilă mică, neagră și grea de la un joc de popice oglinda unui dulap care aparținuse cândva străbunicii mamei, pe urmă a țintit cu un biet hopa-Mitică oglinda unei mese de toaletă cu blat de marmură, în final i-au căzut pradă (lui sau soldățelului de plumb cu care-a aruncat) geamul protector și oglinda unei vitrine din lemn de trandafir. Este interesant că binecunoscuta oglindă de baie a blocurilor din Drumul Taberei, care costa 11
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]