1,154 matches
-
brusca lumină a soarelui, descoperi că ieșise într-o străduță îngustă, plină de oameni. Chiar în fața ei se afla un indicator: Sanctuarele Flagelului și ale Condamnării. Iar din sanctuar se ivi un călugăr într-un cassok maro, cu o frânghie maro în jurul taliei. Se afla pe Via Dolorosa, drumul lui Hristos spre crucificare. Maggie ar fi regăsit pentru o clipă vechea tihnă catolică în familiaritatea locului, dacă ar fi avut timp. Dar nu își permitea acest lux. La ieșire o așteptau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
cu panașul Regelui Alfonso. O cruce formată din multe secțiuni era bătută în cuie pe un pilon din birou. Secțiunile pe care scria SUC DE ROȘII LIBBY și JELEU KRAFT așteptau să fie acoperite, așa cum spusese domnul Reilly, cu vopsea maro și câteva dungi albe, ca să sugereze lemnul. Deasupra dulapurilor cu registre, în câteva pahare de carton în care fusese înghețată, încolțiseră deja lujere de fasole. Draperiile violete din pânză groasă de bumbac, care atârnau la fereastra de lângă biroul domnului Reilly
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
filtru, ca două torțe care semnalizau începutul unei alte zile de lucru. Apoi își lăsă mintea să rumege gândurile din fiecare dimineață. Cu o zi în urmă, domnul Reilly mai adăugase ceva la decorațiunile biroului: atârnase ghirlande mov, cenușii și maro deschis de la un bec la altul, pe tavan. Crucea, anunțurile și ghirlandele din încăpere îi aminteau șefului de birou de podoabele de Crăciun și îl făceau să se simtă puțin sentimental. Privind fericit spre partea ocupată de domnul Reilly, observă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
bine: sex, bărbați și tați. Îmi place familia ta, a spus Armanoush. E atât de plină de viață. — Mda, sigur, mie-mi spui, a obiectat Asya zonăindu-și nenumăratele brățări. Purta o fustă hippie lungă, verde-salvie cu un imprimeu cu flori maro, o geantă cu petice și multe bijuterii - mărgele de sticlă, brățări și inele de argint pe aproape fiecare deget. Pe lângă ea, Armanoush se simțea cam prost Îmbrăcată În blugi și În haină de velur. — Există și o parte proastă, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
pe Porfiri în timp ce strecură un cuțit sub ață. Primele patru cărți erau, traduse în rusește, Ciclul vieții, de Moleschott, Forță și Materie, de Büchner, Superstiție și știință de Vogt și Dialectica Naturală de Duhring. A cincea carte, legată în piele maro, purta titlul Cele unșpe mii de vergi-ne-bune. ă Ah, veni vocea peste umărul lui Porfiri în timp ce acesta investiga cartea, văd că sunteți un acolit al lui Priap. Porfiri închise cartea în grabă. Îi aruncă actorului o privire întrebătoare, severă. Priap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
și reproșuri. Dar și iertare. El știe că îl voi ierta. Așa cum și el mă va ierta. Porfiri luă o pauză pentru a-i permite prințului să își revină. Apoi îl întrebă: ă Puteți descrie valiza? ă Este un geamantan maro. Prințul Bikov își șterse obrajii cu o batistă uriașă. O valiză din piele maro. ă Dar cum puteți fi sigur că era geamantanul lui Rataziaiev? Mai sunt și alți oameni care au geamantane maro. ă Avea aceeași mărime și aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
mă va ierta. Porfiri luă o pauză pentru a-i permite prințului să își revină. Apoi îl întrebă: ă Puteți descrie valiza? ă Este un geamantan maro. Prințul Bikov își șterse obrajii cu o batistă uriașă. O valiză din piele maro. ă Dar cum puteți fi sigur că era geamantanul lui Rataziaiev? Mai sunt și alți oameni care au geamantane maro. ă Avea aceeași mărime și aceeași formă și era zgâriată într-un anumit fel. Prințul Bikov privi nerăbdător cum Porfiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
descrie valiza? ă Este un geamantan maro. Prințul Bikov își șterse obrajii cu o batistă uriașă. O valiză din piele maro. ă Dar cum puteți fi sigur că era geamantanul lui Rataziaiev? Mai sunt și alți oameni care au geamantane maro. ă Avea aceeași mărime și aceeași formă și era zgâriată într-un anumit fel. Prințul Bikov privi nerăbdător cum Porfiri termină țigara și o stinse în scrumiera de cristal. ă Este inconclusiv, anunță el. Tânărul prinț păru descurajat. Totuși, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
poate. Dar rămânem cu întrebarea, cum de a ajuns corpul lui Gorinacikov în geamantanul lui Rataziaiev? și, într-adevăr, unde este Rataziaiev? ă Cum de poate fi sigur că este același geamantan? E vorba de o cutie mare din piele maro, din care se află sute în circulație prin St. Petersburg. Nu, asta nu este de ajuns. Te vei ocupa doar cu investigarea dispariției lui Rataziaiev. Nu vei presupune nicio legătură între cele două cazuri. Observând privirea dezamăgită de pe fața lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
văzu o mogâldeață rotundă de femeie pășind în cameră. Fața zbârcită abia îi mijea din broboada cu care îi era acoperit capul, iar ce nu îi era înfofolit în zdrențe, era acoprit de viclenie. Aducea un pachet învelit în hârtie maro și legat cu sfoară. ă Babușca! strigă Vera. Abandonându-și păpușa, Vera sări în sus și se aruncă înspre bătrână, a cărei înfățișare solidă absorbi forța dragostei ei. Fetița se dădea în stambă în fața bunicii ei, mângâindo, lovind-o și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
de spus. Nu este ceea ce ai numi un domn normal. Câteodată doarme toată ziua. Câteodată nu vine acasă toată noaptea. Salitov trecut la raftul cu cărți. Volumele erau toate cam de aceeași mărime și culoare, toate îmbrăcate în aceeași pânză maro. Cercetă titlurile: Poveștile Hareem, Aventurile unei greble, Trezirea Pandorei, Scalvi albi, O incursiune în Sodoma, Privilegiul gentilomului, Biciul și biciuiții, Plăcerea violetului (fiind o continuare a Biciului și biciuiții), Trup și sânge, Ea s-a dat țiganilor, Cele unșpe mii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
trase puțin lichid într-o seringă pe care apoi îl slobozoi într-o retortă de sticlă. Cu gâtul îndoit pe margine, vasul semăna cu o lebădă cu capul în jos. Doctorul Pervoiedov le arătă martorilor o sticlă mare de culaore maro, având în priviri aceeași expresie ageră. Când văzura eticheta pe care era trecut acid sulfuric, martorii zîmbiră fals, plecându-și ochii și dând din picioare asemenea elevilor neatenți. Doctorul dădu din cap și le întoarse spatele. Adăugă cu pipeta câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
puse stăpânire pe biroul lui Porfiri. Din când în când, mai ales când studia fotografiile pornografice găsite în apartamentul lui Govorov, își ridica privirea dezaprobator către Porfiri, ca și acum acesta ar trebui tras la răspundere. Porfiri stătea pe canapeaua maro din piele falsă fumând țigară după țigară. Ocazional, prokuror-ul părea pe punctul de a spune ceva, însă de fiecare dată își schimba gândul. În sfârșit așeză ultima bucată de hârtie, rândul scris de Anna Alexandrovna, înapoi în dosar și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
de Împachetat. La revedere! Puse receptorul jos. Un minut mai târziu auzi soneria. Se uită pe vizor și rămase perplexă: era Sam, cu un buchet mare de floarea-soarelui În mână și o sticlă de vin, care ieșea dintr-o pungă maro de hârtie. — Kitty, sunt eu, Sam. Își ținu respirația și se Îndepărtă de ușă În vârful picioarelor. — Nu te mai preface, te-am văzut acum zece minute coborând din limuzina neagră a lui Roger. Apropo, cum de-ți permiți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
deschise ușa. — Bine. Intră și fă-te comod. Sam era un bărbat voinic, de vreo patruzeci de ani; avea un Început de chelie și o privire ciudată, pierdută. Intră În holul Întunecat cu sticla de vin roșu Împachetată În punga maro de hârtie și cu buchetul obosit de floarea-soarelui. Astea sunt pentru tine, spuse el, Întinzându-i florile. S-au cam ofilit, din păcate. Atât mai rămăsese la un stand coreean, noaptea trecută. 60 de fire. Cantitatea compensează calitatea. Dar gestul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
lume. Spencer și Kitty se Întâlniră să bea ceva În noaptea aceea la Eight and a Half, un bar elegant din clădirea Chanel de la intersecția Fifth Avenue cu 57th Street. Apăru Îmbrăcat Într-un costum Armani bej și un tricou maro, care cu greu reușea să ascundă fizicul lui atletic, uimitor. Pe dinafară părea un bărbat foarte sexy și foarte puternic, dar pe dinăuntru era terminat. După ce comandară o sticlă de Shiraz australian proclamă autoironic: — În seara asta vom vorbi mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
oameni făcând fotografii, se afla și Matthew. Dar unde? Kitty trecu de statuia de marmură a lui Cristofor Columb, sări peste o coloană de granit din dreapta și intră În parc, căutându-l. Chiar În fața ei, un bărbat Într-o haină maro de piele de căprioară, jeanși și o pălărie caraghioasă făcea fotografii lucrării, foarte prins de activitatea lui. Se Întoarse spre ea și-i zâmbi. Era el. Matthew se Îndreptă Încet către ea, privind-o cu lăcomie, ca și când ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
și-un munte. Deci verde de două feluri, albastru de patru feluri... Albastru - cerul, nu? Și verdele - iarba? Apa, am patru feluri de albastru la apă. Am alb, cerul acolo o să fie albastru, maro de două feluri. Pentru cerb e maro, pentru mal e maro, am un copac, un ciot de copac care este, tot așa, maro cu negru, cu alb. Culori d-astea directe. Din ciorapi. Din tot felul de obiecte de îmbrăcăminte. Pur și simplu, n-avem ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
verde de două feluri, albastru de patru feluri... Albastru - cerul, nu? Și verdele - iarba? Apa, am patru feluri de albastru la apă. Am alb, cerul acolo o să fie albastru, maro de două feluri. Pentru cerb e maro, pentru mal e maro, am un copac, un ciot de copac care este, tot așa, maro cu negru, cu alb. Culori d-astea directe. Din ciorapi. Din tot felul de obiecte de îmbrăcăminte. Pur și simplu, n-avem ce să facem. Stând în cameră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Dacă trag, nu aude nimeni. Grozav loc pentru crime, nu-i așa, Gas? Când s-au întors la mașină, șoferul îi aștepta încă. Mesteca gumă. — În ordine. Să ne pregătim. — OK. Șoferul a deschis portbagajul și a scos o valiză maro. Endō a intrat în mașină și și-a scos pelerina, haina și cravata. În valiza pe care i-a adus-o șoferul se afla o cămașă nou-nouță, un costum bleu-pal și pantofi crem. — Gas, ține-le! Endō i-a întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
a inția ceva mai durabil decît să-i poftim la o petrecere? Eu mă ocup de lumini și, după ce consult cu atenție diverse cărți, mă decid să Înșir de-a lungul cărărilor mici lumînări ornamentale puse În pungi de culoare maro, umplute cu nisip, ca să stea. Prin grădină o să pun torțe mari, În cei doi meri din fund o să agăț luminițe albe, iar pe deasupra curții interioare voi desfășura lampioane japoneze. Dan descarcă de pe internet zeci de rețete de cocktailuri și, odată ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
e, desigur, un geniu În devenire, așa că fac tot ce pot ca să-l stimulez vorbind cu el toată ziua, de regulă despre tîmpenii. Odată, Dan m-a surprins Întrebîndu-l pe fiul nostru dacă să port pantalonii negri sau pe cei maro. În acel moment, Tom stătea pe patul nostru, sprijinit de perne, rozînd fără pic de milă dintr-un colăcel de cauciuc pentru bebelușii cărora le dau dinții, deși mi-a aruncat o privire În clipa În care am ridicat pantalonii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
cu miei, atunci a venit și pentru mine vremea. În seara primei nopți fără lună, mă așezasem să mă ușurez, când am observat că aveam o pată pe picior. Mi-a luat câteva momente să înțeleg ce se întâmplă. Era maro, nu roșie. Nu trebuia să fie roșie? N-ar fi trebuit să mă doară burta? Poate că mă înșelam și doar mă lovisem la picior, dar nu se vedea nici o zgârietură. Deși așteptam de o veșnicie să devin femeie, iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
să stau și să mă uit, ceea ce am și făcut, plină de bucurie. Acea zi petrecută la poarta de est a fost o minunăție. Am văzut pentru prima dată jongleuri. Am mâncat prima rodie. Am văzut fețe negre și fețe maro, am văzut țapi cu coarne incredibil de întortocheate, femei acoperite din cap până în picioare în negru și fetițe sclave care nu purtau nimic. Era ca atunci pe drum, doar că acum nu mă mai chinuiau durerile de picioare. Am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
de asemănare a triunghiurilor și că, dacă sunt asemenea, nu înseamnă că sunt și identice, iar eu am încercat să număr, am și înmulțit patru mii nouăzeci și șase cu doi, uitându-mă în continuare la Iza, avea ciorapi groși, maro, și pantofi negri cu baretă, și, privind-o, am simțit cum mă ia cu cald și începe să mă mănânce spatele și să mă strângă cămașa la gât, deși cravata roșie nici măcar nu era strâns legată, am încercat să înmulțesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]