497 matches
-
deltei». Participanții la discuții, tov. Mihail Novicov, Petre Iosif, Maria Rovan, Ben Corlaciu etc. au arătat că romanul vădește rămășițe puternice ale formalismului. Dezbaterile au arătat de asemenea în mod convingător cât de necesară este pentru scriitor studierea profundă a marxism-leninismului pentru a putea reda veridic, în lucrările literare, caracteristicile esențiale ale realității (...). Relevând însemnătatea ajutorului pe care dezbaterile îl oferă autorului, tov. P. Dumitriu, Al. Jar, Șerban Nedelcu etc., au arătat necesitatea înrădăcinării în practica literară a criticii curajoase, constructive
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de pe tărâmul dramaturgiei și teatrului să-și concentreze atenția asupra creării unui repertoriu actual, la înălțimea cerințelor maselor muncitoare. Poporul nostru așteaptă de la scriitori opere din ce în ce mai bune (...). Urmând exemplul dramaturgilor sovietici, autorii noștri trebuie să studieze cu perseverență operele clasicilor marxism-leninismului și să-și însușească metoda realismului socialist (...). Pentru a asigura ridicarea dramaturgiei noastre la un nivel superior, corespunzător exigențelor sporite ale poporului, este necesar ca Comitetul pentru Artă să ridice munca de îndrumare a autorilor dramatici la un nivel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sus au fost în primele rânduri. Dar explicația aceasta nu este întru totul satisfăcătoare. Adevărata explicație a acestei stagnări trebuie căutată fără nici o ezitare în lipsa deosebit de gravă a lingviștilor noștri în vârstă sau mai tineri, în direcția cunoașterii și însușirii marxism-leninismului. La sesiunea lărgită a secției a 6-a din vara trecută, s-a constatat că deși se împlinea atunci un an de la apariția lucrărilor tov. Stalin privitoare la marxism în lingvistică, lingviștii români nu numai că nu publicaseră nici o lucrare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
care să fie aplicate învățăturile staliniste despre limbă, dar că ei nu aplicau aceste învățături (decât cu totul formal) nici în cursurile ținute la universitate. Aplicarea învățăturii staliniste despre limbă nu e cu putință fără o serie de cunoștințe de marxism-leninism prealabile, pe care lingviștii români nu le au încă nici azi în măsură necesară. A fost menționat, la discuții, în această privință, cazul echipei de la Cluj care lucrează la Dicționar, echipă care a trebuit, recent, să solicite catedrei de marxism-leninism
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
marxism-leninism prealabile, pe care lingviștii români nu le au încă nici azi în măsură necesară. A fost menționat, la discuții, în această privință, cazul echipei de la Cluj care lucrează la Dicționar, echipă care a trebuit, recent, să solicite catedrei de marxism-leninism și celei de materialism dialectic de la Universitatea V. Babeș, formarea unui colectiv care să revadă manuscrisele din punct de vedere ideologic și aceasta, desigur, nu din dorința de colaborare (ceea ce ar fi fost foarte frumos) ci, în primul rând, din pricina
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
bolnav de tuberculoză? (...). Analizând cauzele lipsurilor existente în literatura noastră referatul ajunge la concluzia că ele se datoresc unor false concepții despre documentare, se datoresc unor rămășițe ale ideologiei burgheze în conștiința scriitorului, precum și insuficientei însușiri de către scriitori a învățăturii marxism-leninismului (...)”. Să reținem un termen care va face oarecare carieră, tinzând să devină o categorie estetică sui-generis: „cenușiul”; căci după acest semnal va începe o adevărată campanie de scotocire după aspecte cenușii, fade, monotone, șterse și altele ejusdem farinae, în operele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
valoroși ca Al. Jar, Aurel Baranga, - care au adus un aport slab și în discuții - M. Davidoglu, E. Camilar și alții se datoresc în cea mai mare parte tocmai rămânerii lor în urmă - criticată cu asprime în cadrul dezbaterii - în ceea ce privește studierea marxism-leninismului (...)”. Importanța ajutorului dat de partid prin acest articol din Scânteia este subliniată în numărul proxim al Contemporanului 15, tot într-un editorial; revista dă și alte îndrumări secțiilor de creație ale breslei scriitorilor pentru depășirea formalismului și ineficienței în activitate
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
întitulată: În legătură cu problema tipicului în literatură. În discuție se implică și G. Călinescu. Acesta mai publicase 16, sporadic, câte un articol-două și-n anii precedenți, căznindu-se, prin citări copioase din autori sovietici, să-și mascheze inapetența ideologică. Efortul însușirii marxism-leninismului va fi apreciat și de data aceasta, dincolo de discuțiile stârnite de intervenția sa; căci comentarii au fost, pro și contra, dar, spre deosebire de cele din 194817, opiniile potrivnice sunt repede înăbușite, căci orientarea generală a anului era alta: nu înlăturarea orgolioasă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Scriitorilor. Articolul este însoțit de următoarea notă a redacției: „Cu privire la cauzele care determină durabilitatea operelor de artă clasice socotim că, după însăși propunerea autorului, problema urmează a fi mai departe analizată. Este necesar de a preciza că, așa cum ne arată marxism-leninismul, nu există categorii sociale eterne; desigur că nu poate fi vorba de o contradicție între caracterul istoric al unui tip literar și valabilitatea lui de-a lungul a mai multor orânduiri sociale, în sfârșit că noțiunea de «fond omenesc stabil
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ceva durabil» și am pomenit de un «fond omenesc stabil». Prietenii mei admit valabilitatea tipului literar de-a lungul «mai multor orânduiri sociale». Însă asta am voit să spun și eu. Prietenii mei se tem de termenul «etern» deoarece, conform marxism-leninismului «nu există categorii sociale eterne». Fără îndoială. Însă cuvântul «etern» folosit de publiciștii sovietici, nu e luat în accepție metafizică. Iată ce scrie I.G. Astahov: «Secretul eternității artei constă în obiectivitatea veridicului ei (...)». G.F. Alexandrov ajunge la aceiași încheiere: «tov.
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o criză a puterii politice și de slăbirea aparatului coercitiv. De aceea se poate desfășura fără forțe armate. Jacek Kuroñ și Karel Modzelewski, Scrisoare deschisă către Partid (martie 1965) Fiecare partid comunist este liber să aplice În țara sa principiile marxism-leninismului și ale socialismului, dar, dacă vrea să rămână un partid comunist, nu trebuie să se abată de la ele. Leonid Brejnev (3 august 1968) Abia după Primăvara de la Praga din 1968 am Început să vedem cine este fiecare. Zdenìk Mlynáø Ieri
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cehă. Când Pactul de la Varșovia s-a reunit la Bratislava pe 3 august (Întâlnire la care Ceaușescu a refuzat să participe), Brejnev a propus doctrina care Îi va purta pe viitor numele: „Fiecare partid comunist e liber să aplice principiile marxism-leninismului și socialismului În țara sa, dar nu trebuie să se abată de la aceste principii dacă vrea să rămână un partid comunist... O verigă slabă În sistemul mondial al socialismului afectează direct toate țările socialiste; ele nu pot rămâne indiferente”. E
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Iugoslavia, în ideea de a se împăca cu Tito. Iugoslavii au fost luați prin surprindere cînd Hrușciov a declarat, pe neașteptate, că Lavrenty Beria, fostul șef al Poliției Secrete Sovietice, este vinovat de ruptura sovieto-iugoslavă. Iugoslavia nu deviase niciodată de la marxism-leninism, așa încît neînțelegerile dintre cele două țări nu-și aveau rostul 821. Faptul că Hrușciov sprijinea pluralismul socialist l-a încurajat pe Gheorghiu-Dej să conducă mai departe România către socialism. Moscova nu a scăpat din vedere conduita lui Gheorghiu-Dej. Hrușciov
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
regimurile socialiste au instrumentalizat la rându-le școala în sensul propriilor programe de antropomorfoză politică. Crearea "omului nou" (în specia homo sovieticus), un proiect urmărit și de filosofiile politice de extrema dreapta, a devenit noua finalitate a educației în spiritul marxism-leninismului. În fine, noua ordine politică postdecembristă, după un deceniu de inerție, s-au angajat din ce în ce mai ferm în direcția modelării lui homo europaeus, a cetățeanului cu identitate postnațională. Toate aceste programe identitare lansate de autoritățile politice în decursul timpului au presupus
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istoric al românismului este înlăturată de ideea socială a luptei de clasă fără considerente naționale. Iar principiul motric al istoriei devine din lupta pentru împlinirea idealului național în lupta clasei muncitoare pentru idealul egalitar. "Chestiunea națională" în avangarda teoretică a marxism-leninismului. Istoricul relației dintre teoria marxistă și chestiunea națională este povestea unei acomodări progresive a naționalismului în interiorul cadrelor doctrinare ale marxismului. Începutul a fost, însă, marcat de conștiința deplină a ireconciliabilității principiale dintre comunism și naționalism. În Manifestul Partidului Comunist, K.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conținutul noțiunii de patriotism, supus "denaturării" de către forțele reacționare ale vechii orânduiri sociale. Conținutul îndreptat al noțiunii este, desigur, patriotismul socialist, "organic legat de internaționalismul proletar" (p. 10). Antinaționalismul implicit al doctrinei internaționalismului proletar elaborat în avangarda reflecției teoretice a marxism-leninismului a fost încorporat în literatura didactică românească sub forma patriotismului socialist. Prin impunerea tactică a dreptului de autodeterminare națională în agenda politică a socialismului, antinaționalismul manifest al marxismului radical a fost diluat. Însă acceptarea ideii naționale s-a realizat doar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rezultatul direct al compromisului ideologic al comunismului principial în fața presiunii exercitate de "chestiunea națională". Fundația patriotismului socialist rezidă în formula marxistă "național în formă, socialist în conținut", formulă ce trebuie înțeleasă în sensul subordonării principiului național celui de clasă: "Clasicii marxism-leninismului au arătat că chestiunea națională trebue privită în legătură cu sarcinile clasei muncitoare și că ea se subordonează întotdeauna sarcinii principale a clasei muncitoare: desființarea exploatării capitaliste și instaurarea orânduirii socialiste" (Roller, 1952, pp. 752-753). La fel ca întreaga concepție a trecutului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de asuprire a popoarelor". Zvâcul antinaționalist al doctrinei comuniste se face simțit prin catalogarea naționalismului drept "cel mai primejdios dușman al unității celor ce muncesc în lupta pentru interesele lor de clasă" (Roller, 1952, p. 753). Antidotul pe care clasicii marxism-leninismului l-au imaginat pentru combaterea naționalismului, iar comuniștii români îl administrează ideologic, este internaționalismul proletar, "arma cea mai puternică a clasei muncitoare și a tuturor oamenilor muncii împotriva oricărei forme a șovinismului, oricărei asupriri naționale și exploatări de clasă" (Roller
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a fost scoasă în evidență de refractaritatea de aliniere la noile politici reformatoare inițiate de M. Gorbaciov (perestroika și glasnost) în ideea salvgardării sistemului socialist prin înnoire, dezgheț și reformă. Condamnând cu vehemență reformele lansate de PCUS ca erezii ale marxism-leninismului și abateri impardonabile de la linia cea dreaptă în construirea comunismului, Ceaușescu s-a zbătut să conserve în continuare structurile osificate ale regimului pe care l-a construit. În 1989, precipitate de politicile novatoare ale lui Gorbaciov, revoluțiile izbucnite în partea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
manualelor școlare de istorie publicate în perioada regimului comunist nu apar pe copertele cărților, ci doar pe pagina de gardă. Însă, dată fiind "științificitatea" materialismului dialectic, ce rost ar și avea să apară numele autorilor, devreme ce glasul obiectiv al marxism-leninismului nu are nevoie de "portavoci" auctoriale pentru a se face auzit? Fiind produsul absolut al științei obiective, istoria României nu are nevoie de autori. În anii '80 se conturează noua logică național-comunistă de periodizare a trecutului românesc: • Istoria antică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
justificare istorică și un caracter de eliberare națională, deși, în ansamblu, ca fenomen general, primul război mondial a fost un război imperialist (Hurezeanu et al., 1988, p. 194, subl. n.). Doctrina marxist-leninistă face din ce în ce mai multe concesii ideologiei naționaliste. În fapt, marxism-leninismul, deși păstrat în retorica oficială drept cadrul de referință teoretic al interpretării istorice, este aproape complet acomodat (și atrofiat) în metastructura naționalistă. Acest lucru este cel mai puternic vizibil în reafirmarea unității naționale în fața unității proletare, care deși continuă să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecutului s-a distanțat parțial de modelul Roller al internaționalismului proletar (i.e., a antinaționalismului), păstrând totuși perspectiva sovieto-centrică; ii) acutizarea progresivă a reformei într-o revoluție mnemonică autentică. Manualele de istorie publicate în perioada 1964-1971 continuă parțial linia dură a marxism-leninismului trasată de paradigma Roller, în același timp în care elementul național este reasimilat. Discursul istoriografic nu a fost restructurat din temelii, ci doar parțial recalibrat. În această perioadă de tranziție, principiile călăuzitoare care ghidează întregul demers de construire socială a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]