3,306 matches
-
e ușoră meserie „scrisul...” Nici pentru scribi și nici pentru poeții Ce-ncununează în poeme visul Și mor căznind să afle talcul vieții... 35.Faciunt favos et vespae (Și viespea face fagure) În stupul poeziei nu m-aș pune Drept matcă, si coroană nu as cere; Sunt doar un epigon care comnpune, O viespe făcând faguri, nu și miere... 36. Ridendo câștigat mores (Râzând se corectează moravurile) Cu sancțiunea doar, si cu pedeapsa, Adesea, decăzuții nu se-ndreaptă; Satiră drept satâr
QUOD SCRIPSI, SCRIPSI.-.ALTE 22 DE CATRENE INSPIRATE DIN ÎNŢELEPCIUNEA OMENIRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349524_a_350853]
-
D. Popin încă de la debutul său literar în paginile revistei „Orizont” nr. 36/1982, au întâmpinat cu bucurie și nostalgie noua prezență în țară a autorului și aparitia ultimei sale cărți; autorul fiind stabilit în Germania, dar revenind mereu la matcă, dovedindu-și apartenența atât la literatura română cât si la cea germană. În luările de cuvânt s-au subliniat calitățile scrisului său, calități despre care au vorbit: scriitorul Ion Arieșanu, Prof, Dr. Livius Petru Bercea, Prof. Dr. Jivco Milin, Prof.
„MOARTEA VÂNEAZĂ ASTĂZI ALTUNDEVA” DE EUGEN DORU POPIN de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349653_a_350982]
-
fie Prunc de Preacurată Mamă. Astăzi cerul și pământul, Unite în rugăciune, Fiului cel nou-născut Îi aduc închinăciune. Fulgii albi, din cer, se cern Lin, peste rotund pământul, Căci s-au pogorât întregi Mântuirea și Cuvântul. Apele din a lor matcă, Munții cei înviforați, Sunt acum, la ceas de seară, Legați pe vecie, frați. În Preasfântă zi de-Ajun, Pelerini pornesc pe cale, Să vestească peste zări Dalbe flori, florile dalbe. Clipa Marelui Ajun Minunea să o vestească: Tot sufletul primenit Crăciunul
APĂ VIE… (COLIND DE CRĂCIUN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349705_a_351034]
-
nr. 1671 din 29 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Fântâna Bărăganului Cu mii de ani în urmă, apele Mării Sarmatice s-au evaporat ori s-au scurs în Pontul Euxin, dispărând treptat-treptat, iar cele ale Istrului s-au retras în matcă. Atunci s-a ivit dintre ape stepa Bărăganului, ca o întindere largă și netedă. Ici, colo, mai rămăseseră unele crovuri cu apă sărată, astăzi lacuri cu ape binefăcătoare pentru cei cu diferite suferințe. Bărăganul!..Cine și de ce i-a zis
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
văzut lumina zilei. Nimeni și nimic nu m-ar putea desprinde de orașul căruia îi aparțin. Subiectiv vorbind, ca să rămân pe palierul langajului d-voastră, Seiniul -cultural- de ieri era precum apele Someșului când se-ntâmpla să-și iasă din matcă, mai nervos, mai tulburător, mai răzbătător, trăit mai de aproape și făcându-se auzit de departe. Cred că sunt bine înțeleasă... „Succesele mele ar trebui să trezească impulsul spre un lucru bine făcut"(BKD) Anca GOJA: Faceți parte din gruparea
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]
-
-ți face, Te ferește de belele... E activă doar când tace; Ce e rău în toate astea, Când poliția te cheamă Dragă-ți e ca și nevasta... Nu spera și nu ai teamă. Că aștepți apa să intre Iar în matcă, între maluri; Unii spun că nu ai minte... Marea naște alte valuri. Din belșug la fiecare... Vorbre-n vânt și apă rece - Mulți neghiobi pământul are, Ce e val cu valul trece. Ce-a putut ochiul să-ți vadă, Și câte
OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU (POEME) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349784_a_351113]
-
miști cursorul pe scala de frecvențe a aparatului. Totul este rezonanță, rezonanță între tine, ca receptor de informație, și aspectul de interes, ca emițător al informației. În toată Creația se poate observa matricea info-energiei universale, matrice care fixează ordinea în matca ei, iar pe de altă parte forța de atracție transmisă din primele secunde ale creației prin unirea primelor particule elementare, care țes pânza poeziei și simfoniei universale. Sursa a creat, rezultatul Creației este de aceeași natură, și se reîntoarce etern
FIZICA IUBIRII de DAN BORBEI în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347456_a_348785]
-
ce au vandalizat...) de buruieni. Mai sper în adevăr, un ... 1 Decembrie frumos, înalt, cu emoție pentru popor, vreau uniforma albastră de pe vremea lui Cuza, nu așa, priviți, rămași în chiloți și maieu, nu uniforme de camuflaj, să revenim la matcă. O Românie camuflată ( în ghearele hienelor ), ne confundăm unii cu alții, ne evitam cu respect și morții putrezesc la lumină...kitsch lamentabil cu sclipici. Citez un scriitor uitat, este de-al românilor... "Prohodul tuturor popilor din lume desigur n-ar
PIONEZA DE AZI ESTE UN PAMFLET, ORICE ASEMĂNARE CU REALITATEA ESTE O PURĂ ÎNTÂMPLARE(OARE?)! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350018_a_351347]
-
mamă, ne-am luat „trecutul”, acel „ieri” ca să îl retrăim visând. Ca emigranți, viața noastră este mai bună, este mai rea decât a celor legați doar de un singur loc al existenței? Greu de spus. Adevărul se așează greu în matcă și adesea viața se scrie după reguli ciudate. Viața emigrantului este mai deosebită, ieșită de pe făgașul tiparelor strămoșești. Trăim într-o societate cu alte valori, asupra cărora trebuie să ne aplecăm cu mai multă atenție și înțelegere și să ni
ÎNTRE DOUĂ LUMI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350127_a_351456]
-
se vor bucura de reușită. A vrut autorul să ne plimbe prin filosofia nimicniciei vieții umane, folosindu-se de zaruri ca de un simbol? Zisu nu cunoaște tertipurile intelectualului versat. Nici vorbă de naivitate. Este un lider. Energiile terapeutice, de la matca sa, „locul de unde și-a strigat venirea pe lume are un farmec aparte”, sunt ascunse în ADN-ul său, victoria mustind în toată ființa lui și depinzând doar de alegerea sa. Succesul, însă, este mereu perceput ca un chin, asumat
DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365785_a_367114]
-
MONICA LEBĂDĂ Autor: Mihai Marin Publicat în: Ediția nr. 600 din 22 august 2012 Toate Articolele Autorului http://vimeo.com/36597315 Cu aripile pregătite de zbor înspre...literatura ! Ascunse cu atenție la început, sentimentele celor doi își ies treptat din matcă și relația lor evoluează firesc, dar cu un surplus de pasiune, până când un misterios accident le schimbă destinele pentru totdeauna. E momentul unor traume sentimentale, resimțite dureros de Nicole. Dacă în prima parte a cărții, riguros construită din 13 capitole
ROMANUL ZBOR ÎNTRERUPT DE MONICA LEBĂDA de MIHAI MARIN în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365838_a_367167]
-
stelară D3 + P4-CM ( adică, Diana-Luna-Hecate, Diana-Artemis-Bendis, Diana Sancta Potentisima și cei patru Crai-Magi, Trei la Răsărit și Unul la Apus ) și îi cere acum lui Z să înceapă “recolta hibrizilor” străvezii de pământeni din zona carpato-danubiano-pontică, pentru a identifica “celula-mamă”, Matca Reproducătoare pentru nașterea viitorilor oameni din viitoarea Alianța Zamolxiano-atlantico-lemuriano-christică. Z, presimte pericolul și după ce anunță pe toți preoții să întărească la suprafață axa creștin-ortodoxă, se retrage într-o peșteră din Fortăreața Carpatică (în “Antibuncărul mănăstirii”, în “Peștera Muierii” sau în
SCRISOAREA NR.143 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365793_a_367122]
-
o vreme marilor săi înaintași ca Vespasian Lungu, Ion Gâță și Emilia Dumitrescu, artista-poetă și-a început drumul încet dar sigur, un drum propiu - încercându-și penelul pe mai multe paliere de expresivitate artistică, abordând tehnicile clasice, ieșind din propia-i matcă, rezolvându-și talentul în noi formule artistice. Autoarea are marea iscusință a relatării, a gesticulației ample, cu brațele deschise în forma crucii. Spun aceasta, fiindcă nu odată sau de trei ori mi-a fost dat să remarc acest lucru ! Gesticulația
NATURĂ MOARTĂ CU ECOURI DE LINIŞTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365863_a_367192]
-
doar o clipă, privește-te-n oglindă Și vezi ce nu-ți arată o ciorbă aburindă! PORTRET PRINTRE STÂNCI Peste fumul cetății nu mai zboară cocori, Nu mai iintră verdele-n suflet și nici mare de stele. Plâng apele-n matcă, uitând să fie rebele Și-azurul se-ascunde după furnale de nori. Peste zare ninge confetti ciudat, fulgi de cenușă: S-au dus la plimbare-n abis, iernile cele! Mările și-au cumpărat de Crăciun ambalaje cu stele Și iarna
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
financiare mondiale, atât prin măsurile în forță întreprinse anul trecut de Guvern și clientela sa parlamentară în vederea debarcării lui Băsescu (atunci s-au păpat vreo 22 de milioane de euro, pentru ca la sfârșitul lunii de suspendare, lucrurile să revină în matca lor de dinainte), dar mai ales prin declarațiile patriotardo-belicoase ale sinistrului cuplu Ponta-Antonescu. Numai în pielea lui Ponta să nu fii, acum când cu toată susținerea de circa 70% a supraponderalului nostru Parlament (e drept, din ea face parte neonorabila
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ULIȚA COPILĂRIEI Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1248 din 01 iunie 2014 Toate Articolele Autorului noaptea de vrajă îndepărtează teama singurătate. * ulița noastră casele părăsite sătenii lipsă. * pârâul vecin(Băluț) scos de furtuni din matcă ruptă tăcere. * zilele curg trist fără sărbători sacre clopotele tac. * nimeni nu spune satul în veșnicie clipe în fugă. * cine mai știe cum se nasc minunile rostește crezul. Referință Bibliografică: ulița copilăriei / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ULIŢA COPILĂRIEI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365370_a_366699]
-
fi facut-o vreodată în viața mea până atunci, și eram extrem de fericită pentru toate câte mi le dăruiseși mie și sufletului meu pustiit. Cu siguranță, TIMPUL, RABDAREA, îmi spuneam eu atunci, vor ști să așeze toate aceste vise în matca lor, și ele poate într-o bună zi aveau să devină realitate. Darau fost doar vise!!! Ce-i drept și nu-I păcat, este faptul că n-am să regret niciodată această frumoasă iubire. Mai târziu când voi ajunge bătrână
CÂNDVA, ODATĂ, UNDEVA ... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365489_a_366818]
-
septembrie 2015 Toate Articolele Autorului E toamnă-n univers, e-atâta toamnă... Copacii se dezleagă de amor, Îmbătrânesc, mor frunzele-n livadă, Natura e vândută la obor. Din cupe mari, se bea în seară mustul, Stelele, blând, se-ntorc în matca lor, Albinele roiesc înspre adâncuri Iar vechile răceli din oase dor. Începe lin o burniță afară, Un greier mic se roagă de mălai, La mine-n suflet duduie iar soba... Veniți, voi greieri mici și fără trai! Trec crizanteme dulci
PASTEL DE TOAMNĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365559_a_366888]
-
995 din 21 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Lasă lumii large Zbucium și taifun Iar el se retrage Din viața-i de fum. Grijile și teama Care vor fi fost Acum vin degeaba Il găsesc în post Pe mal, lângă matcă În susur de unde Zvonul de ieri parcă Nu îl mai pătrunde. În jocul copilului ” Cu foc”, inocent Și ”jocul ” filozofului Găsi accept ardent. Dacă planeta Și-ar opri rotirea N-ar mai fi posibilă Supraviețuirea. Apele oceanelor S-ar prăvăli
ÎNŢELEPTUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 995 din 21 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365082_a_366411]
-
pe pământ”, Cum se topește încet ca o zăpadă Făptura ei de Mamă în cuvânt! Iar se înfioară sufletul în mine, Mă simt ca iarba vara, fân cosit, Sunt ca un roi învolburat de-albine, Sunt ca un roi de matcă părăsit... Mă doare mâna asta care scrie Acest Poem neterminat din viață, Cealaltă mână, dinspre dimineață, A adormit pe fruntea ei târzie... „ Cine vrea să vină să mă vadă, Dar să nu mă întrebe cine sunt”, Făptura Mamei- fulgul de
FĂPTURA DE ZĂPADĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365120_a_366449]
-
cu anii mai dinainte. Din fericire, Biserica rămâne în principiile și rânduielile ei neschimbate. Infailibilitatea Bisericii, capacitatea ei de a lucra fără greșeală, fiindcă îl are în capul ei pe Iisus Hristos, poate da nădejdea ca familia să revină în matca obișnuită. Asta înseamnă curgerea firească a vieții în Taina cununiei și, în casă, realizarea dezideratelor de creștere și educare a copiilor. - O familie tradițională este formată din tată, mamă, copii, dar și bunici, și bătrâni. Care mai este acum relația
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]
-
-n rășina neunsă; Săracul meu tata, veghează-nspre ea Și-o plânge, și-o plânge, cu stea după stea. Cupola de sticlă se sparge-n fractali, Septembrie șade-n obrajii mei pali; Ape sub ape, cu ape în ape - Volburi din matcă dorind să mă scape. Fulgera! Tuna! - Chipul meu pâl Luneca veșted, pe val după val, Ploua cu moarte și ploua cu vânt, Ploua cu tot ce-i mai trist pe pământ. 24 august 2016, Constantă Sursa foto: #Lonely #Tale #ArsMuriendi
RUTINĂ DE TOAMNĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366435_a_367764]
-
e verde,-n rășina neunsă;Săracul meu tata, veghează-nspre eași-o plânge, și-o plânge, cu stea după stea.Cupola de sticlă se sparge-n fractali,Septembrie șade-n obrajii mei pali;Ape sub ape, cu ape în ape -Volburi din matcă dorind să mă scape.Fulgeră! Tuna! - Chipul meu palLunecă veșted, pe val după val,Ploua cu moarte și ploua cu vânt, Ploua cu tot ce-i mai trist pe pamant.24 august 2016, ConstanțaSursa foto: #Days - A #Gothic Referință Bibliografica
RUTINĂ DE TOAMNĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366435_a_367764]
-
oameni mulți și triști coboară-n mine. Doamne, cine bate cu Pământu-n Lume, ca-n perete ? o fi vreun puști mai năzdrăvan ca mine, într-o pauză de trei minute ! Doamne, uite-acolo...! lacrimile-au spart zăgazul, au ieșit din matca lor și duc suflete și case către final de viață și de drum. Doamne, parcă mai văd și niște inimi somate-n ceafă de un foc să-și lase tot și cu asfaltul să-ncheie-n grabă-un troc pe
PRIMELE-NTREBĂRI...CELE DINTÂI DURERI... de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366576_a_367905]
-
Igor Ursenco Publicat în: Ediția nr. 569 din 22 iulie 2012 Toate Articolele Autorului 1. Amanuensis sovietic A fost o vreme cînd „fluviul Volga mi-a curs/ prin toate venele// tinerețelor// mele/ oficiale, dar de fiecare/ dată se revărsa,/ din matca// preconștientului,/ blestematul rîu// Prut:/ pitit în dreptul liniei inimii // din/ palma mea stîngă// - ca o lamă de/ baionetă a sorții” („Curriculum Vitae Cosmogonic & Cultural, brevetat chiromantic”). Așa cum nicio existență non-lineră nu rămîne (virtual) nepedepsită, „am băut însetat din Rîul uitării Lete
TAINA SCRISULUI (4): PATRU IPOSTAZE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366574_a_367903]