712 matches
-
și libertăților omului, marea miză a Revoluției Franceze. Dar nu există libertate după natură, nici egalitate sau dreptate, căci ar trebui să credem că natura își este suficientă sieși, că are suport ontologic în sine, ceea ce au și crezut metafizicile materialiste ale veacului, declanșând un război de anvergură împotriva religiei și a Bisericii, care-și recunoșteau, astfel, penetrarea de către diavol. Libertatea e numai după fire, care transcende natura, în lucrarea energiilor divine. Când Biserica s-a pomenit în mijlocul crizei sacrificiale 65
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lui Ștefan Lupașcu, similară cu a lui Nietzsche. Și mai e docta ignorantia în materie de naștere a religiilor. Nici o religie veritabilă nu s-a născut vreodată prin gnoză pură. Raționalitatea poate duce, cel mult, la secte sau la "religii" materialiste de felul comunismului. Este adevărat că religiile se nasc din antagonisme fundamentale din ființa umană și socială, cum a demonstrat René Girard, în admirabila lui carte Violența și sacrul, dar marile crize sacrificiale nu pot fi programate și rezolvate pe cale
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
țațe, bani, ad]post, întreținere și altele de acest fel, toate fiind resurse necesare oric]rui proiect sau inițiativ] personal] a individului. Acest aspect nu se adreseaz] tuturor preocup]rilor care i-au motivat pe adepții utilitarismului idealist. Potrivit principiilor materialiste, valorile de adev]r și frumos trebuie protejate și promovate doar în m]sura în care asigur] bun]starea omenirii, iar acest lucru este posibil, cel putin pan] la un anumit punct. Ins] Moore și adepții s]i nu ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fel dac] ei nu apeleaz] deloc la moral]? Respingerea marxist] a moralei începe totuși cu Marx însuși. Și eu voi susține c] este un punct de vedere ușor de ap]rât, o consecinț] natural], dup] cum spune Marx, a concepției materialiste asupra istoriei. Chiar dac] nu accept]m celelalte puncte de vedere ale lui Marx, atacul s]u asupra moralei ridic] probleme semnificative privind felul în care ar trebui s] percepem morală. îi. Antimoralismul lui Marx Marx nu prea vorbește despre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și la Marx însuși - tocmai pentru c] este o idee atât de radical], de periculoas] și de original] - mai ales de când, dup] cum am incercat s] susțin, este in acelasi timp o idee deranjant de bine motivat] în contextul concepției materialiste a lui Marx despre istorie. Totuși, chiar dac] nu suntem convinși de materialismul istoric, critică lui Marx asupra moralei ridic] întreb]ri care ne ridic] probleme. Pretindem noi c] înțelegem adev]rata semnificație social] și istoric] a standardelor morale pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sumarul este organizat pe rubrici: „Sociologie și politică”, „Literatură”, „Polemică”, „Actualități”. Publicație social-democrată cu un accentuat caracter ideologic și politic, V.s. intenționează să fie „un nou organ de luminare, de critică și de luptă”, cu o doctrină bazată pe concepția materialistă a istoriei, în spiritul lui Karl Marx și Friedrich Engels, și cu scopul de a educa proletariatul, dar cu „o înrâurire salutară asupra întregii vieți intelectuale a țării”. De altfel, din Capitalul lui Marx se traduce capitolul Acumularea primitivă. Semnează
VIITORUL SOCIAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290566_a_291895]
-
fie mai eficiente și mai bine primite. Un proverb susține că , dar acest studiu ne indică că ar mai trebui să adăugăm pe această listă și plăcerea, în sensul că banii nu sunt o garanție a satisfacției. Într-o lume materialistă în care de multe ori se afișează banii ca valoarea supremă, descoperim în mod ciudat că deținerea acestei valori nu oferă plăcerea la care ne-am fi așteptat și atunci nu rămâne decât să plecăm în căutarea unei noi valori
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
proporțional, prestigioasă, și din moment ce acestea reveneau în exclusivitate bărbaților, o diviziune clară pe sexe a activităților a oferit „dintotdeauna” premisele unei inegalități de statut între cele două sexe. Observațiile de mai sus, fie ele și ancorate într-o perspectivă deliberat materialistă, și, ca atare, unilaterale, au fost, sperăm, suficiente pentru a pune sub semnul întrebării o parte din aceste prejudecăți eternaliste, inclusiv pe cele motivate etnografic, cu privire la epoca paleolitică: nici preponderența vânătorii, nici egalitarismul, nici asocierile monogame, nici măcar diviziunea convențională a
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Un proverb susține că „bani pot cumpăra orice, mai puțin iubirea”, dar acest studiu ne indică că ar mai trebui să adăugăm pe această listă și plăcerea, în sensul că banii nu sunt o garanție a satisfacției. Într-o lume materialistă în care de multe ori se afișează banii ca valoarea supremă, descoperim în mod ciudat că deținerea acestei valori nu oferă plăcerea la care ne-am fi așteptat și atunci nu rămâne decât să plecăm în căutarea unei noi valori
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
o inovație artistică și în același timp ca un model esențial în dezvoltarea picturii de panou care se regăsește în secolul al XIII‑lea. În mod special, arta romană încearcă să pre‑ zinte Împărăția lui Dumnezeu abandonând ilustrațiile de factură materialistă. Mâinile și ochii personajelor sunt puternic accentuate, dând expresiilor un plus de semnificație. Miniaturile romane au evoluat alături de pictura murală, iar Roma, Cluny, Salzburg și Canterbury devin centre ale artei romane: marea mă năstire de la Cluny din Burgundia, a fost
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
cu Adevărul Unic. Iată de ce gânditorul român formulează o concluzie pertinentă: nu se poate niciodată gândi real fără termenii fundamentali: creație ex nihilo, ordine, ierarhie, vocație, revelație și finalitate ultimă. De aceea, un mistic este incapabil să cunoască din perspectiva materialistă, idealistă și criticistă, ci numai din cea real-dogmatică. Exceptând mistica care constituie realiter "sediul grației și al revelației, nu se poate înțelege materialitatea globală a lumii, straturile ei și interdependența lor"6. Asemenea lui Maurice Blondel, Petre Țuțea consideră că
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
putem urmări studiul scrierilor Părinților bisericii și ale scolasticilor, precum și influența pe care a exercitat-o noua știință asupra sensibilității lui. Chiar și Milton a elaborat o teologie și o cosmogonie foarte personală care, potrivit unei anumite interpretări, îmbină elemente materialiste ou elemente platoniciene și se inspiră atât din gândirea orientală cât și din doctrinele unor secte contemporane cum ar fi aceea a mortaliștilor. Dryden a scris versuri filozofice care expun controversele teologice și politice ale timpului și demonstrează precis că
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
exprimarea unor utopii, apărarea unor idealuri, prezicerea sfârșitului istoriei etc. O altă solicitare se manifestă: invitația de a trece în expertiza din serviciul instituțiilor care se recompun perpetuu. 4. Antropologia religiei. În general, antropologia religiei se înscrie într-o tradiție materialistă, eliberată de interpretări teologice, însă ea a fost mult timp marcată de religiile Bibliei. Este dificil pentru occidentali, chiar atei sau agnostici, să se desprindă de ideea unei religii monoteiste, legată de un text, exclusivă și care implică o conversie
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
și simbolul divinității. Cartea cu titlul Divinitatea. Simbolul și semnificația ei a apărut pentru prima dată în România la Editura Institutul European din Iași, abordează simbolistica și mitologia divinității dintr-o perspectivă psihologică specială. Ea nu ține nici de psihologia materialistă (,,pentru care viața psihică nu este decât un epifenomen al evoluție somatice..."32), dar nici de cea esoterică (,,pentru care spiritul uman nu constituie o parte a funcționării psihice, ci manifestarea în om a unui Spirit absolut, ceea ce deschide o
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
a arătat în plin romantism părinte teologiei moderne protestante, Friedrich Schleiermacher. Modelul materialist s-a impus prin succesele mecanicismului veacului al XVIII-lea și apoi prin progresele realizate în cursul secolului al XIX-lea, care poate fi considerat secolul gândirii materialiste. În sprijinul reducționismului materialist a venit și metoda experimentală. Ea era cunoscută de multă vreme (de exemplu de Galilei), dar a devenit o piatră unghiulară a cercetării, mai ales după ce Claude Bernard a publicat în 1865 vestita să Introduction à
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Faust din Evul Mediu până în zilele noastre. Pornind de la Faust, reprezentant al umanității în istoria modernă a culturii, studiază toate etapele importante ale circulației mitului, comentând până și asimilarea personajului cu socialismul, redobândirea dimensiunii istorico-politice a operei lui Goethe, orientarea materialistă sau „tehnicistă”, când Faust II devine „o operă poetică a fazei preindustriale”. Analiza nu se axează pe reconstituirea universului faustic sau goethean; fidel metodei comparatiste, V. propune comentarii nonfactologice, orientate spre estetică și filosofie (Dimensiunea filosofică a orizontului faustic). Partea
VOIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
este considerată o „ideologie de josnică poliție și spionaj” (L’Humanitî, 27 ianuarie 1949), „produs al unei ofensive generale a unui imperialism încolțit”. Dar, începând din 1968, comunistul francez Lucien Sève de distanțează de pavlovism pentru a înființa o psihologie materialistă, bazându-se pe lucrările lui Henri Wallon și Renî Zazzo și reabilitând categoriile de persoană și libertate. în anii 1980, comuniștii europeni și latino-americani reabilitează psihanaliza, ca psihiatrul francez Bernard Muldworf a cărui lucrare din 1986 Le Divan et le
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
înțelege legitățile. De aceea, potrivit lui Engels, „a ști dacă gândirea umană poate ajunge la un adevăr obiectiv nu este o problemă teoretică, ci una practică. în practică, omul trebuie să dovedească adevărul, adică realitatea, obiectivitatea gândirii”. O triplă dimensiune, deopotrivă materialistă, raționalistă și istorică, definește știința și o opune filozofiei, asimilată unei ideologii* fără consistență, unei simple speculații. Marxism-leninismul* pune în evidență, ca peste tot în natură, legi ce guvernează o evoluție, o istorie. Cei doi termeni pot fi apropiați: dedicându
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Anti-Dühring într-o broșură apărută, în franceză, sub titlul: Socialism utopic și socialism științific, iar în versiune germană, în 1883, ca: Evoluția socialismului de la utopie la știință. Această opțiune vizează să înscrie marxismul* într-o triplă mișcare de maturizare: gândirea materialistă din Epoca Luminilor, dialectica hegeliană și modul de producție capitalist: „Pentru a face din socialism o știință, trebuia, mai întâi, ca el să fie plasat pe un teren real”. Engels marchează ca pozitivă contribuția gânditorilor sociali de la începuturile secolului al
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
realiști din cauza convingerii că, în esență, teoria realistă privește politica ca având „o bază mai curând materială decât socială” (Wendt, 1999, pp. 13-14). Acuzația conține trei elemente. Că teoria realistă: 1) pune accentul pe capacitățile materiale; 2) are o concepție materialistă despre natura umană; 3) este empiristă. Aceste trei acuzații sunt distincte și, dacă una ar fi adevărată, ar indica o incompatibilitate între realism și constructivism. Dar, la o analiză mai atentă, nici una nu se susține. În ceea ce privește prima acuzație, că viziunea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Faptul că unii cercetători realiști folosesc evaluări cantitative ale capacităților materiale brute nu ar trebui deci să fie interpretat în sensul că materialismul de acest tip este inerent în realism. A doua acuzație este că logica realistă necesită anumite presupuneri materialiste despre natura umană și despre nevoile care guvernează comportamentul actorilor în politica internațională (Wendt, 1999, p. 30, pp. 131-133). Ipoteza specifică atribuită realiștilor include deseori prezența insecurității și a temerilor (Waltz, 1959; Wendt, 1999). Este adevărat că realiștii trebuie să
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
apărea tensiuni sau conflicte, se pot schița alternative, se pot organiza rezistențe. Clasificările cele mai marcante astăzi, cele elaborate, de pildă, pornind de la cercetările lui Milton Rokeach, Shalom Schwartz sau Ronald Inglehart, disting modalități axiologice și instrumentale, centrale și adiacente, materialiste și postmoderne, principiile de legitimitate care ne ghidează acțiunile sprijinindu-se pe creativitate sau pe competență, pe notorietate sau pe interesul general, pe comunicare sau pe conștiință. În funcție de „mărimea” sau de „cetatea” În cauză, modurile de evaluare (sau, În terminologia
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
totdeauna casă bună cu religiozitatea tradițională. Pe de altă parte, schimbarea contextului social în care trăiește individul matur duce și la modificarea orientărilor valorice ale acestuia. Traversarea unei perioade de instabilitate economică și socială duce la reorientarea postmaterialiștilor către valori materialiste, precum subordonarea către o autoritate externă, fie ea statală sau religioasă. În statele ex-comuniste din Europa Centrală și de Est scăderea influenței sociale a religiei a avut în perioada comunistă o dublă determinare. Pe de o parte modernizarea, urbanizarea, industrializarea
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
gradului de credibilitate al bisericii și arată că persoanele cu orientare ideologică de dreapta, spre conservatorism, tind să fie mai suportive față de biserică, favorizând instituțiile care apără ordinea tradițională. Inglehart (1997) leagă încrederea sporită în instituția religioasă de orientarea valorică materialistă, arătând că persoanele socializate în condiții de insecuritate existențială sau care trăiesc în condiții ce implica riscuri sociale crescute, așa cum este cazul celor orientați valoric către materialism, vor fi mai înclinați să susțină figuri sau instituții autoritare care să îi
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
sînt procese ale activității umane, relativ spontane sau necontrolate, interne sau externe. Ele stau la capătul fizic și material al altor două importante procese (verbale sau mentale), deci pot fi considerate exemple ale acestora, reprezentate mai degrabă într-o lumină materialistă: a se uita, a privi, a se holba, a asculta, a respira, a tuși, a se strîmba, a se încrunta, a zîmbi, a visa, a țipa, a se îneca, a clipi și a plînge. Din punct de vedere gramatical și
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]