632 matches
-
o personalitate care a reușit să înțeleagă, cum spunea și George Călinescu, problemele cele mai complicate ale gândirii. Și atunci aș începe această școală cu generația lui Maiorescu, Eminescu, Vasile Conta (cel care nu trebuie dat deoparte că a fost materialist). Orientările în filozofie sunt diferite și nu trebuie să-i categorisim după ceea ce, subiectiv sau ideologic, ne convine sau nu. După aceasta continuă cu Negulescu, cu Rădulescu-Motru... Ei nu numai că provin din medii diferite, dar au, după mine, și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
lui e, probabil, că și-a scris opera direct în franceză și nu a mai avut nevoie de intermediari. Asta a fost o greșeală a celor care, înainte de ´89, dădeau același nume, susținând că avem de-a face numai cu materialiști. Bineînțeles că puneau în evidență linia marxistă la nivelul marelui anonim, dar concluzia e că nu știm să ne popularizăm. Și mai există ceva care mi-a provocat adesea amărăciune: sunt colegi din diverse domenii care, atunci când merg în străinătate
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Deși la o primă vedere nu se poate vorbi de o vindecare a corpului în afara vindecării sufletului, totuși, există suficienți oameni, deopotrivă medici și pacienți, care continuă să le trateze ca pe două entități distincte, predominând grijă pentru trup. Pentru materialiști soluția este simplă, medicul intervine chirurgical,medicamentos sau prin alte mijloace fizice, exterioare pentru a repara „corpul fizic”, iar pacientului i se pretinde doar docilitate. Eventual se va apela la psihoterapie în încercarea sincronizatrii minții cu corpul. Soluția vindecării totale
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
ocupă cu astfel de probleme, să fi venit cu vreo lucrare care trebuie să fie dezbătută în partid, despre problemele filosofiei românești. Asta trebuie să fie activitatea filosofică, să ajute la înarmarea tovarășilor, a organizațiilor de tineret cu concepția filozofică, materialist dialectică și ar putea și cu alte probleme"14. Negreșit, Ceaușescu avea în minte discursul lui A.A. Jdanov de la celebra "discuție filosofică"15 din iunie 1947, pe marginea cărții fostului șef al Sectorului de Propagandă și Agitație, G.F. Aleksandrov
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Cu o condiție: în loc să fie axată pe teoria lui Gusti, să fie axată pe materialismul istoric. Și a spus că, dacă, în loc să bage în aceste echipe ale lui oameni de profesii deosebite, a crezut că, dacă-i bagă pe toți materialiștii istorici, a rezolvat problema. În loc să facă, ca Gusti, echipe în care să adune un număr restrâns de specialiști, el a crezut că e mai bine ca sută la sută din studenții la sociologie să facă cercetări de teren, să facă
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
oglindirea aproape perfectă a ideilor esențiale critice ale jurnalistului Lippman și ale poetului Eliot, un aspect care probabil va îngrozi adepții Noului Criticism, mai ales că spiritualistul estetic Eliot poate ajunge să facă parte din aceeași categorie ca și spiritualistul materialist Lippman. Întâmplător, apelul făcut de ei la o literatură transcendentalistă și la un jurnalism care transcende subiectivitatea, s-a produs în același timp, în anul 1920, după Primul Război Mondial, aducând alte dovezi ale transformării ideilor critice totalitare într-un
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cartea lui Schopenhauer despre Dragoste și femei. În unele privințe are perfectă dreptate, dar are o părere mult prea proastă despre femei. Cu siguranță nu a cunoscut niciodată vreo femeie rafinată și educată. Mi se pare că este un tip materialist, de calitate inferioară. Citesc despre viața lui J. Rockefeller 63, ceea ce mă interesează foarte mult. Este viața unui om care a muncit din greu și a strâns o avere uriașă. Vremea este îngrozitoare aici, tot timpul plouă. Zilele astea trebuie
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
să realizeze acea punte de legătură între știință și religie, punte care în contextul ofensivei materialiste din timpurile sale părea anacronică. De aici celebra polemică științifică, printre puținele dacă nu chiar unica (cel puțin pentru secolul XX), cu cei doi materialiști haeckelieni; Nicolae Leon și Dimitrie Voinov, dispută care a făcut deliciul lumii științifice și a impresionat lumea studențească, determinându-l chiar pe Titu Maiorescu să le publice în Convorbiri Literare (foto pg. 26, 305). Din aceste convingeri avea să rezulte
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
diabetului, urmând ca experiențele sale să le înceapă la București după 115. Polemica științifică de care aminteam mai sus, pentru Paulescu era o adevărată vocație. Sunt celebre în istoria științei românești cele patru articole de răspuns la insinuările a doi materialiști atei, elevi ai lui Haeckel; Nicolae Leon - profesor de botanică la Universitatea Alexandru I. Cuza Iași, și Dimitrie Voinov profesor de zoologie la Universitatea București, privind prelegerile paulesciene legate de materialism și generația spontanee. Argumentația riguros științifică, limitată strict la
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și mai ales pe neodarwiniștii zilelor noastre. Toate acestea sunt realități greu de contestat astăzi. Logica științifică și raționamentul prin analogie, instrumente pe care Paulescu le stăpânea la perfecție, îi permiteau ca de la înălțimea gândirii sale să-i anuleze pe materialiști printr-o afirmație simplă “materialiștii confundă fiinta viețuitoare cu cadavrul său”. Viziunea sa mistico-filosofică, în ciuda raționalismului științific agresiv care a dominat secolul al XX-lea, își găsește și ea astăzi locul cuvenit, probând vitalitatea gândirii paulesciene etichetată la timpul său
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
zilelor noastre. Toate acestea sunt realități greu de contestat astăzi. Logica științifică și raționamentul prin analogie, instrumente pe care Paulescu le stăpânea la perfecție, îi permiteau ca de la înălțimea gândirii sale să-i anuleze pe materialiști printr-o afirmație simplă “materialiștii confundă fiinta viețuitoare cu cadavrul său”. Viziunea sa mistico-filosofică, în ciuda raționalismului științific agresiv care a dominat secolul al XX-lea, își găsește și ea astăzi locul cuvenit, probând vitalitatea gândirii paulesciene etichetată la timpul său ca “paulism” (Dimitrie Voinov) cuprinsă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
exemplu: trecerea apei în stare de vapori sau cristal (gheață) este efectul creșterii sau scăderii temperaturii, temperatura fiind cauza eficientă. Dacă până la Darwin finalitatea în biologie era tărâm de dispute, unii acceptând-o ca fiind de domeniul metafizicii, iar alții (materialiștii) negând-o cu vehemență, după celebra apariție a ,,Originii speciilor" și materialiștii au acceptat-o, cu scopul însă de a explica cu ajutorul ei evoluția și transformarea speciilor. Cu toate acestea, nume celebre în istoria științelor biologice: J. Reinke, Ch. Richet
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
creșterii sau scăderii temperaturii, temperatura fiind cauza eficientă. Dacă până la Darwin finalitatea în biologie era tărâm de dispute, unii acceptând-o ca fiind de domeniul metafizicii, iar alții (materialiștii) negând-o cu vehemență, după celebra apariție a ,,Originii speciilor" și materialiștii au acceptat-o, cu scopul însă de a explica cu ajutorul ei evoluția și transformarea speciilor. Cu toate acestea, nume celebre în istoria științelor biologice: J. Reinke, Ch. Richet, Yves Delage, M. Berthelot, Cl. Bernard, L.Pasteur etc. ... au admis că
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nefiind în măsură să răspundă la întrebarea care este cauza finalității morfologice și fiziologice (trăsătura distinctivă a lumii viețuitoare), o neagă pur și simplu, respingând-o ca idee, nerecunoscând-o ca trăsătură distinctivă, neacceptând nici termenul de cauză finală, pentru că materialiștii consideră suficientă cauza eficientă pentru a explica fenomenele lumii materiale și viețuitoare. Într-adevăr, dacă pentru lumea materială cauza eficientă este suficientă pentru a explica fenomenele ce au loc în natură, pentru lumea viețuitoare observația arată că nu este organ
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
era imposibil pentru o doctrină care are pretenția că este în posesia adevărului absolut; - generalizează fenomenele naturii, reducând ceea ce se petrece în lumea viețuitoare la cele din lumea neînsuflețită, prin negarea unicului caracter distinctiv, finalitatea, cu alte cuvinte - spune Paulescu - materialiștii confundă ființa vie cu cadavrul său; - doctrina materialistă consideră că în natură nimic nu ar exista înafara a ceea ce cade sub incidența simțurilor noastre. Ori se știe foarte bine că sub aspectul percepției, simțurile ființelor vii sunt limitate, atât ca
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
negând științei caracterul de cunoaștere prin cauze și biologiei caracterul de finalitate ce operează pe întreaga scară a lumii viețuitoare. Conștienți de limitele doctrinei lor și în fața întrebărilor care, asemenea lui Paulescu, și le puneau multe spirite luminate ale timpului, materialiștii și-au însușit, cu compromisurile de rigoare, teoria lui Darwin pentru explicarea vieții și evoluției ei pe pământ. Într-adevăr teoria darwinistă reușește să demonstreze că viața a apărut succesiv pe Terra, recunoaște finalitatea ca notă distinctivă a lumii viețuitoare
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
varietatea speciilor ce populează astăzi pământul, de la unicelulare la ființe superioare, ar fi rezultatul transformării progresive în timp a unor specii în altele prin variabilitate, ereditate și selecție naturală. Cu toate limitele ei această teorie a fost îmbrățișată imediat de materialiști și de lumea științifică. Primii, pentru că înlătura ideea finalității și creației, deci postulatul lui Lineu „numărăm atâtea specii câte dintru început a creat Ființa nemărginită”, iar ceilalți pentru că era singura teorie coerentă, logică și se sprijinea pe argumente care la
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
evoluția vieții de-a lungul timpului istoric. Tot restul vieții Darwin avea să-și aprofundeze teoria, să o detalieze completând-o cu argumente noi pe măsură ce noi cunoștințe în domeniul științei se acumulau. Preluată și dezvoltată de numeroși cercetători, asimilată de materialiștii atei, această teorie capătă în timp forma unei doctrine în biologie. Multe fapte de observație acumulate de-a lungul timpului au venit într-adevăr în sprijinul teoriei darwiniste, dar în egală măsură s¬au acumulat observații științifice care o contrazic
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în limitele bunei cuviințe și decenței pe care omul de știință trebuie să le aibă atunci când afirmă și susține ceva. Parcurgând maniera în care Paulescu răspunde punctual criticii, dar și lecția de morală științifică pe care i-o administrează acestui materialist cârcotaș și îndărătnic, rămâi cu senzația unei ridiculizări cum nu se poate mai jenante. Dincolo de realizările sale, cert rămâne faptul că din acest penibil profesorul Leon și-a creat o oarecare notorietate peste timp, numai pentru că a îndrăznit să combată
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
o oarecare notorietate peste timp, numai pentru că a îndrăznit să combată viziunea profund științifică a unui gigant cum era Paulescu. Al doilea nume din peisajul academic românesc a fost Dimitrie Voinov, profesor de zoologie la Facultatea de Științe din București, materialist convins și adept al transformismului darwinist, personaj care imediat după instaurarea regimului comunist în România avea să devină academician, în noua formulă a Academiei Române, participând activ la restructurarea ei pe principii comuniste. În două articole publicate în Convorbiri literare „Transformis
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
elegant confuziile pe care le făcea în domeniul matematicii, știință exactă care nu admite speculațiile. În stilul său caracteristic, elegant și onest, în două articole de răspuns publicate în aceeași revistă, Paulescu reia argumentația și demonstrează punctual falsitatea afirmațiilor unui materialist și darwinist îndărătnic, ridiculizându-l întocmai ca pe profesorul Leon, situația devenind de-a dreptul penibilă pentru Voinov în cel de-al 2- lea articol „Dovezi nevalabile”. Multe din afirmațiile lui Paulescu folosite ca argumentație în această celebră polemică științifică
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fiind constituită aici de raporturile individului față de semeni și bunurile din jurul său absolut necesare existenței sale. Nici gândirea filosofică românească nu a fost ocolită de asemenea oscilații dacă ne gândim la corifeii acesteia în plan național: Vasile Conta, Constantin Noica (materialiști atei), Nae Ionescu, Petre Țuțea (naționaliști creștini) și Lucian Blaga (creatorul Marelui Anonim) ca să nu cităm decât câteva exemple. Trebuie subliniat faptul că marea majoritate a gânditorilor erau departe de a cunoaște natura umană și în general natura lumii viețuitoare
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
voința sa. Era cu atât mai dificil cu cât la începuturi cunoștințele despre corpul uman erau foarte sumare, iar progresele ulterioare în științele biologice și îndeosebi în anatomia și fiziologia umană au dat naștere la speculații, mai ales în termeni materialiști, nerecunoscându-se sau chiar negându-se faptul că în lumea vie operează și alte legități pe lângă cele fizico-chimice, legități care-l fac pe individul aparținând lumii viețuitoare să evolueze și să se manifeste cu totul diferit în comparație cu lumea inanimată. Iată
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
instincte ce stau la baza comportamentului uman și anume: imitație, rivalitate, agresivitate, simpatie, vânătoare, frică, acumulare, constructivitate, joacă, curiozitate, sociabilitate, timiditate, secretomanie, curățenie, religie, dragoste și instinctul matern. Descoperirea reflexelor condiționate prin stimuli asociați (Pavlov 127) i-au făcut pe materialiști să nege existența instinctelor, considerând că întreaga evoluție umană este rezultatul formării reflexelor condiționate, reflexe ce ar sta la baza dezvoltării și evoluției. Pavloviștii pierdeau din vedere faptul că nici un reflex condiționat nu se fixează dacă nu se asociază cu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
exploatare) prin monopolizarea industriei realizează o adevărată plutocrație financiar industrială, ceea ce va conduce la absolutizarea bogăției și la tirania banului. Întrucât singurele care se pot opune acestei ofensive sunt credința și în general sentimentele religioase, liberalismul în bună parte este materialist și ateu, sau dacă adoptă credința o face formal, permițând și stimulând imoralitatea, lovind în acest fel în valorile morale pe care credința si tradiția unui popor le-a cultivat de-a lungul generațiilor. Se poate spune și nu fără
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]