910 matches
-
mimetismul și consumerismul acestui pictor care reflecta moda și un compromis al unei părți a aristocrației insuficient de informate cultural cu kitschul superior. Tablourile sale sunt cumpărate, sunt căutate de incultura și de analfabetismul artistic aristocratic [...]"604. XIII.2. Sigmund Maur, Theodorescu Sion și spectacolul de cabaret S. Maur este un caz interesant de grafician orientat mai degrabă spre grafica umoristă. Artistul făcea parte din "Societatea umoriștilor români", societate înființată în 1921 alături de B'Arg, Nicolae Tonitza, Victor I. Popa, Iosif
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și un compromis al unei părți a aristocrației insuficient de informate cultural cu kitschul superior. Tablourile sale sunt cumpărate, sunt căutate de incultura și de analfabetismul artistic aristocratic [...]"604. XIII.2. Sigmund Maur, Theodorescu Sion și spectacolul de cabaret S. Maur este un caz interesant de grafician orientat mai degrabă spre grafica umoristă. Artistul făcea parte din "Societatea umoriștilor români", societate înființată în 1921 alături de B'Arg, Nicolae Tonitza, Victor I. Popa, Iosif Ross, Iosif Sterurer, Dan Berceanu, Brutus Haneș, Gic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care alcătuiesc decorul unui număr de circ. Imaginea somptuoară a locurilor de perdiție ca substitute ale infernului reprezintă, în același timp, un plasament modern al mondenității a cărei savoare se întreține din aerul de damnare luxoasă. În Carnavalul 605, S. Maur înfățișează o lume demonic-ensoriană a măștilor, diferența dintre grimasă și mască se estompează, totul se întâmplă la o petrecere orgiastică, de salon, cu bărbați în frac și femei îmbrăcate conform ultimei mode de la Paris. Câteva măști detașate au căpătat o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
convențiilor și ipocriziei, ca o reprezentație cu măști care s-au subtituit chipurilor adevărate, fără ca din acest spectacol să fie complet extrasă nota de frivolitate. Tot în Adevărul literar și artistic din 1921 este reprodus un alt desen de S. Maur, Stea de cabaret pe scenă 606. Cabaretul, cu spectacolele de varieteu cu dansatoare lascive, devine mediul monden propice al decadenței ca și în povestirea lui N. Davidescu, Ibolya. Tot S. Maur face afișul artistic de propagandă pentru romanul Demoniaca al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din 1921 este reprodus un alt desen de S. Maur, Stea de cabaret pe scenă 606. Cabaretul, cu spectacolele de varieteu cu dansatoare lascive, devine mediul monden propice al decadenței ca și în povestirea lui N. Davidescu, Ibolya. Tot S. Maur face afișul artistic de propagandă pentru romanul Demoniaca al Lucrezziei Karnabatt, roman care urmează să fie lansat în capitală, și după cele afirmate în revista Rampa, afișul are un succes imens. Theodorescu-Sion realizează o scenă de moravuri, În cabaret (Scenă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1967, p. 192. 309 F. Șirato, Prospecțiuni plastice, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1958, p. 89. 310 F. Șirato, Încercări critice, p. 193. 311 Ibidem, p. 193. 312 Adriana Șotropa, Visuri și himere..., p. 61. 313 S. Maur "Deosebirea dintre pictură și gravură. Expozițiile Canisius, Boambă și Țincu", în Adevărul literar și artistic, seria III, anul III, nr. 66, duminică, 26 februarie 1922, p. 6. 314 S. Maur, "Expozițiile: Nina Arbore-Olga Greceanu Anina Thorendt. Prima expoziție a Asociației
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
312 Adriana Șotropa, Visuri și himere..., p. 61. 313 S. Maur "Deosebirea dintre pictură și gravură. Expozițiile Canisius, Boambă și Țincu", în Adevărul literar și artistic, seria III, anul III, nr. 66, duminică, 26 februarie 1922, p. 6. 314 S. Maur, "Expozițiile: Nina Arbore-Olga Greceanu Anina Thorendt. Prima expoziție a Asociației "Salonul de Toamnă"", în Adevărul literar și artistic, seria III, anul III, nr. 65, duminică, 19 februarie 1922, p. 6. 315 Ibidem, p. 6. 316 F. Șirato, Încercări critice, pp.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Gropeanu Nicolae, Serafim Dimitrie, Kimon Loghi, Luchian, Petrașcu Gh., Artachino C., Aricescu Al., Mihăilescu D., Hârlescu D.", în Viața românească, aprilie 1908, reprodus în "Convorbiri artistice", prefață și antologie de Radu Ionescu, Editura Meridiane, București, 1974, pp. 80-81. 369 S. Maur, "Expoziția Societății "Arta Română"", în Noua Revistă Română, nr. 75, 30 aprilie 1922, p. 8. 370 A II-a Expoziție Th. Pallady (de la 4 la 30 noiembrie) 1910, Țăranu et Co. București. 371 Noua Revistă Română, nr. 8, vol. XVII
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
in the Cave of Sex. The Grotesque: Origins, Iconography, Techniques, Northen University Press, Evanston, Illinois, 1987. 547 Corina Teacă, "Images of Salomé in Romanian Art", în Revue Roumaine d'Histoire de l'Art, tome XLIV, 2007, pp. 67-73. 548 Sigmund Maur, "Expozițiile Arta Română și Paul Scorțescu", în Adevărul literar și artistic, seria III, anul III, nr. 77, duminică, 14 mai 1922, p. 3. 549 Catalog Expoziția de pictură Emilian Lăzărescu, Sala Exarcu, Palatul Ateneului, 1911. 550 Lucrezzia Kara, "Expoziția Emilian
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
interesantă: „...nu avem un ziar local unde să ne popularizăm acțiunile noastre”. Prin urmare, publicația locală „Vreme Nouă” dispăruse din peisajul publicistic după ce-și făcuse „datoria” de a trage clopotele „reacțiunii” și de ridicare în slăvi a candidaților BPD. „Maurul și-a făcut datoria, maurul poate să plece” (Shakespeare, „Othello”). c. „Întreaga muncă a fost dusă în mod sectar” Scriind această propoziție, Petru Bighiu arunca o gravă acuză asupra propriei „munci” ce, iată, nu dăduse rezultatele scontate și atât de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
local unde să ne popularizăm acțiunile noastre”. Prin urmare, publicația locală „Vreme Nouă” dispăruse din peisajul publicistic după ce-și făcuse „datoria” de a trage clopotele „reacțiunii” și de ridicare în slăvi a candidaților BPD. „Maurul și-a făcut datoria, maurul poate să plece” (Shakespeare, „Othello”). c. „Întreaga muncă a fost dusă în mod sectar” Scriind această propoziție, Petru Bighiu arunca o gravă acuză asupra propriei „munci” ce, iată, nu dăduse rezultatele scontate și atât de așteptate de grangurii de la București
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și alte popoare și grupuri, ca și a axelor preferențiale de pătrundere a acestora, ocupă o pondere însemnată în economia lucrării. Dintre acestea, sesizate ca atare de autor, extrem de interesante au fost raporturile dintre arabi (mulți dintre ei, de fapt, “mauri” maghrebieni, abia arabizați) și evreii din Peninsula Iberică, minoritate care a cunoscut, sub dominația musulmană, o adevărată epocă de efervescență economică și culturală, evreii fiind considerați, pe drept cuvânt, ca un element mobil și util - vestitele reminiscențe iudaice din Toledo
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3056]
-
nostru, probabil fără nicio teamă că ar fi ajuns în mâna cuiva care, cândva, le-ar fi criticat activitatea de distrugere completă a adevăratei democrații din România. Ca o ironie a sorții, evreii, după ce și-au făcut „datoria”, ca și maurul lui Shakespeare, au dat bir cu fugiții în Israel, lăsându-i pe autohtoni cu buza umflată! Citind acest raport, se poate simți și acum febrilitatea de care fuseseră cuprinși șefii acestei suborganizații comuniste: „În vederea campaniei electorale (...) s’a luat contact
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și cu evaluări depreciative sau apreciative, de tipul a se indigna sau a se bucura. Să analizăm în câteva rânduri modalitatea de inserție a monologului narativ. Din lipsă de spațiu, fac trimitere la descrierile ulterioare povestirii scenei de război împotriva maurilor (Cidul IV, 3) și a povestirii lui Théramène (Fedra V, 6) ca și cele două exerciții de analiză secvențială propuse la sfârșitul acestui capitol. Vicleniile lui Scapin III,3 În această scenă de quiproquos-uri despre care am amintit deja, în
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în încheiere vom analiza, foarte pe scurt, trei texte: 3.1. Câteva din aspectele artei oratorice în povestirile lui Rodrigue și ale lui Teramen Revin asupra celor două celebre monologuri narative din operele lui Corneille (povestirea luptei dintre Cidul și mauri) și Racine (povestea lui Teramen despre moartea lui Hippolyte) care cunosc o puternică influență a artei oratorice: genul judiciar, în primul caz, și epidictic, specific adunărilor comemorative, în al doilea. Cidul IV, 3: Povestea luptei contra maurilor Modul de inserare
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
dintre Cidul și mauri) și Racine (povestea lui Teramen despre moartea lui Hippolyte) care cunosc o puternică influență a artei oratorice: genul judiciar, în primul caz, și epidictic, specific adunărilor comemorative, în al doilea. Cidul IV, 3: Povestea luptei contra maurilor Modul de inserare al acestei povestiri este interesant în măsura în care narațiunea este cerută direct de către personajul superior ierarhic. Regele rezumă și formulează următoarea cerere: "Spune-mi tot despre această victorie / despre cum s-au petrecut faptele." Povestitorul (Rodrigue) Auditorul (regele) (1
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Rabelais și de autorii de scrieri științifico-fantastice care au realizat portretele (20) și (25), Ch. de Troyes descria astfel o ființă de pe alt tărîm, întîlnită de un cavaler, în cursul unei expediții 1: (33) Un flăcău negricios, cu înfățișare de maur, mare și hidos peste măsură era o ființă atît de urîtă încît nu găsesc cuvinte să o înfățișez ședea pe o buturugă, ținînd în mînă un ciomag. Mă apropiai de el: avea țeasta mai mare decît orice gloabă sau animal
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pe larg prezentat în capitolul 2. 3.b Nici "criza" nu se petrece vreodată în formă ideală. Lui Corneille i s-a reproșat că Cidul este prea plin de evenimente pentru o durată de doar 24 de ore; lupta cu maurii, pe lîngă toate celelalte întîmplări, nu ar fi putut avea loc într-un timp atît de scurt. În narațiune care este în mod tradițional mai puțin constrînsă de reguli decît teatrul forma de bază suportă mai ușor variații și abateri
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
părțile în patul vechi de fier care trosnea sub greutatea ei. Nu, nu voia să se îmbolnăvească. Bărbatul ei dormea și trebuia să doarmă și ea, cu orice preț. Prin ferestruică pătrundeau zgomotele înăbușite ale orașului. Vechile gramofoane din cafenelele maure îngânau melodii pe care le recunoștea vag și care urcau până la ea purtate de vuietul unei mulțimi leneșe. Trebuia să doarmă. Dar ea număra corturile'negre, îndărătul pleoapelor ei pășteau cămile nemișcate; pustiuri nemărginite se roteau în ea. Da, de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
Boc, săracul, va fi trimis acasă, la tac-su, poate Îi mai sparge un ou În cap... Of, Gicule, of, Gore, degeaba se ridica el pe vârfuri ca să pară mai Înalt, uite așa te scuipă viața. E ca aia cu maurul care și-a făcut datoria, maurul poate să moară, Sandule... Bă, ca aia o fi, că voi aveți mai mulți prieteni și relații, da` maurul ăla În ce partid joacă? De ce să sucombeze și el, nu ne ajunge numai decesul
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
la tac-su, poate Îi mai sparge un ou În cap... Of, Gicule, of, Gore, degeaba se ridica el pe vârfuri ca să pară mai Înalt, uite așa te scuipă viața. E ca aia cu maurul care și-a făcut datoria, maurul poate să moară, Sandule... Bă, ca aia o fi, că voi aveți mai mulți prieteni și relații, da` maurul ăla În ce partid joacă? De ce să sucombeze și el, nu ne ajunge numai decesul politic al lui Boc? Dumnezeu să
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
pe vârfuri ca să pară mai Înalt, uite așa te scuipă viața. E ca aia cu maurul care și-a făcut datoria, maurul poate să moară, Sandule... Bă, ca aia o fi, că voi aveți mai mulți prieteni și relații, da` maurul ăla În ce partid joacă? De ce să sucombeze și el, nu ne ajunge numai decesul politic al lui Boc? Dumnezeu să-l odihnească În funcție până vine și firmanul cu mazilirea... 16.02.2011 Ziua Bărbatului și informații pe surse
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
bătrânește Și surâzând își aduceau aminte De-a tinereții zile dulci a lor, ascunse În negura secolilor trecuți. {EminescuOpIV 110} MEMENTO MORI (Panorama deșertăciunilor) Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur, Când a nopții întunerec - înstelatul rege maur - Lasă norii lui molateci înfoiați în pat ceresc, Iară luna argintie, ca un palid dulce soare, Vrăji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare, Când în straturi luminoase basmele copile cresc. Mergi, tu, luntre-a vieții mele, pe-a visării
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
post; Ca o umbră Asiatul prin pustiu calu-și alungă, De-l întrebi: unde-i Ninive?, el ridică mîna-i lungă, Unde este? nu știu - zice -, mai nu știu nici unde-a fost. Nilul mișcă valuri blonde pe câmpii cuprinși de Maur Peste el cerul d-Egipet, disfăcut în foc și aur, Pe-a lui maluri gălbui, șese, stuful crește din adânc; Flori, giuvaeruri în aer, sclipesc tainice în soare, Unele-albe, nalte, fragezi, ca argintul de ninsoare, Alte roșii ca jăratic, alte-albastre, ochi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
preoților cântec sună-n arfe de argint - Și la vântul din pustie, la răcoarea nopții brună, Piramidele, din creștet, aiurind și jalnic sună; Și sălbatic se plâng regii în giganticul mormânt. În zidirea cea antică sus în frunte-i turnul maur. Magul privea pe gânduri în oglinda lui de aur, Unde-a cerului mii stele ca-ntr-un centru se adun. El în mic privește-acolo căile lor tăinuite Și c-un ac el zugrăvește cărărușile găsite - A aflat sâmburul lumii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]