1,879 matches
-
că a adus legume, în loc să își ceară scuze. Bine că s-a întors, bine că nu va trebui să stau singură lângă Noga cea tristă, dar iată că ea este încă tristă, din cine știe ce motiv, iar el este încă încordat, maxilarele lui urcă și coboară în timp ce mestecă, scoțând un scrâșnet deloc plăcut, deja abia aștept clipa în care amândoi se vor duce la culcare, atât de tare mă apasă prezența lor, iar eu voi sta pe terasă, printre rufele proaspăt spălate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
însă hotărât, niciodată nu îi mai văzusem expresia aceea, îl cunosc de mai bine de douăzeci de ani și încă exista o expresie pe care nu i-o cunoșteam, blândă și în același timp răutăcioasă, figura unui criminal deosebit de periculos, maxilarele îi scrâșnesc în timp ce vorbește, dar ce spune, abia dacă aud, pare un discurs pregătit, din câte îmi dau seama, a lucrat la el ceva vreme, probabil chiar în fața oglinzii din camera sa închisă, dar eu sunt cufundată în norișorul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
pe cea de vizavi. Mi-a sărit inima din piept, dar mi-am dat seama imediat că nu e el și m-am liniștit. Avea părul strâns în coadă, purta un pulover cu dungi, o geacă de piele și blugi. Maxilarul semăna cu al lui Patrick, ascuțit și puternic - însă nu era ras. Această diferență m-a făcut să mi-l amintesc pe Patrick și mai clar, contrastul mi-a accentuat acuratețea memoriei. Patrick arăta mereu impecabil, se rădea cu grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
în față. Ș-acu au mierlit-o cu toții, începu să se smiorcăie Gogoașă. Între timp mai sosi un elev cu limba de un cot: aoleu, Coceanu e zob, Mădălina are fața spartă, iar Iuliana e tăiată la gât și are maxilarul rupt, da’ trăiește. M-am dus să o anunț pe directoare de grozăvie. Imediat au fost chemați profesorii la ordine, scoși de la ore. Profesoara de chimie care avea oră cu clasa celor doi puști făcuți pilaf în mijlocul străzii a alergat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
alintă, gingaș, Poetul) zâmbește provocator, obscen și, totodată, în zeflemea, către careul de juveți din cameră, neocolindu-l, pentru orice eventualitate, nici pe acela prăbușit în nesimțire, pe divan. Surâsul ei vast, spumos, descoperă o pauză întunecată, opacă, chiar în mijlocul maxilarului, ca o strungăreață supradimensionată, incisivii centrali superiori fiind demult pierduți, într-o furibundă încăierare generală! Ca suveniruri de dată mai recentă, intrusa afișează relaxată o echimoză periorbitală dreaptă, în resorbție, la concurență cu un plasture mentonier, discret. În rest, svârluga
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
orală, sunt: - peretele anterior - format din buza superioară și buza inferioară unite la extremități prin două comisuri simetrice dreapta - stânga; -peretele posterior care este incomplet închis, prezentând istmul faringian; -peretele superior - reprezentat de bolta palatină și fundul de sac vestibular maxilar; -peretele inferior - este format din planșeul cavității orale pe care se sprijină în repaus limba complectat cu fundul de sac vestibular mandibular; -pereții laterali ai cavității orale sunt simetrici stânga-dreapta și sunt reprezentați de obraji; Conținutul cavității orale este reprezentat
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sunt situate într-un spațiu denumit culoar dentar, care împarte incomplet cavitatea orală în două porțiuni: vestibulul oral și cavitatea orală propriu-zisă. Vestibulul oral este reprezentat de spațiul cuprins între pereții antero-laterali ai cavității și fețele externe ale apofizelor dento-alveolare maxilare și mandibulare. Cavitatea orală propriu-zisă este cuprinsă între fețele interne ale arcadelor dento-alveolare și istmul buco-faringian. Separația dintre cele două compartimente (vestibul și cavitate orală propriu-zisă) este incompletă, deoarece: -chiar când arcadele dento-alveolare sunt în contact ele comunică prin spațiile
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
vestibulul oral vor primi denumirea de “vestibulare”: fețele vestibulare ale dinților, versanții vestibulari ai apofizelor dento-alveolare, respectiv ai crestelor edentate. În nominalizarea suprafețelor opuse celor vestibulare, respectiv situate spre cavitatea orală propriu-zisă, vom utiliza termenul “oral”, mai precis palatinat pentru maxilar și lingual pentru mandibulă. Celelalte suprafețe orientate spre linia mediană sau spre limita posterioara a arcadelor dento-alveolare se vor denumi cu termenul general de suprafețe proximale: iar individualizat - meziale - cele situate spre anterior de reperul ales, și distale - cele orientate
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și, ca atare, se va adapta morfologic, luând formă de clepsidră subțire la mijloc și îngroșat la extremități, acolo unde resorbția osoasă este mai accentuată. Osul alveolar (13-d) - dentar, după Beltrami - Fig. 14 - este situat la nivelul apofizelor dento-alveolare ale maxilarului și mandibulei, conformând alveolele dentare care adăpostesc și sprijină rădăcinile dinților. Alveolele sunt separate între ele prin septuri interdentare. Osul alveolar este un os spongios delimitat la exterior de “corticala externă” comună cu a oaselor maxilare. La interior, căptușind suprafața
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
nivelul apofizelor dento-alveolare ale maxilarului și mandibulei, conformând alveolele dentare care adăpostesc și sprijină rădăcinile dinților. Alveolele sunt separate între ele prin septuri interdentare. Osul alveolar este un os spongios delimitat la exterior de “corticala externă” comună cu a oaselor maxilare. La interior, căptușind suprafața alveolei, este “corticala internă” sau “compacta internă” sau “lamina dura”, care servește ca inserție pentru ligamentele Scharpey. Lamina dura este străbătută de canaliculele ce unesc spongioasa de spațiul periodontal și prin care trec vase limfatice și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
fundul de sac gingival se elimină lichidul crevicular cu rol de apărare prin efectul de curățire mecanică și factorii antimicrobieni și de întărire a adeziunii gingivo-dentare. Această structurare a parodonțiului ne demonstrează că dintele nu este fixat rigid la oasele maxilare, ci printr-un sistem elastic articulație dento-alveolară - numită și gomfoză. Acest fapt permite o mare adaptabilitate la solicitările funcționale și la modificările datorate stresului funcțional. Articulația are două suprafețe mineralizate (dure) - cementul radicular și corticala internă - elemente articulare fibroase, desmodonțiul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de apreciere a grupărilor dentare Grupul dentar desemnează dinți care au caracteristici morfologice asemănătoare și participare funcțională comună (Fig. 22). Toți dinții umani respectă regula simetriei stânga-dreapta față de linia mediană, devenind dinți omologi pe aceeași arcadă. De exemplu, premolarul 1 maxilar dreapta este omolog cu premolarul 1 maxilar stânga. Dinții se constituie în hemiarcade simetrice prin dimensiunea și aranjamentul lor. Hemiarcadele de pe aceeași apofiză dento-alveolară formează arcadele dentare. Între cele două arcade, maxilară și mandibulară, funcțional antagonice, se stabilesc rapoarte precise
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
desemnează dinți care au caracteristici morfologice asemănătoare și participare funcțională comună (Fig. 22). Toți dinții umani respectă regula simetriei stânga-dreapta față de linia mediană, devenind dinți omologi pe aceeași arcadă. De exemplu, premolarul 1 maxilar dreapta este omolog cu premolarul 1 maxilar stânga. Dinții se constituie în hemiarcade simetrice prin dimensiunea și aranjamentul lor. Hemiarcadele de pe aceeași apofiză dento-alveolară formează arcadele dentare. Între cele două arcade, maxilară și mandibulară, funcțional antagonice, se stabilesc rapoarte precise care vor constitui și parametrii rapoartelor de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
făcând și referiri necesare la particularitățile dinților temporari. Dinții umani sunt incluși în: 5.3. Sisteme de notare a dinților Fiecare dinte are o denumire anatomo-topografică ce exprimă identitatea sa, ca și locul în arcada respectivă (exemplu): incisivul permanent central maxilar dreapta. Din considerente de operativitate, în comunicarea clinică s-a impus necesitatea creării unui sistem comun de nominalizare a dinților. Un astfel de sistem trebuie să fie ușor de reprezentat grafic, ușor de citit și transmis verbal, ușor de implementat
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dinții permanenți și de la 1 la 5 pentru cei temporari. Rezultă deci o asociere de două cifre, dintre care prima exprimă cadranul și a doua exprimă poziția dintelui. c) Sistemul școlii americane: începe notarea dinților permanenți cu ultimul molar din dreapta maxilar și în sensul acelor de ceasornic termină cu 32, ultimul molar mandibular din dreapta. Pentru dinții temporari numerotarea începe cu A, de la ultimul molar drept superior și se termină cu T, ultimul molar temporar dreapta mandiubular. Este greu de memorat. d
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
linia mediană. Cifra arabă de la 1 la 8 exprimă poziția dintelui permanent, iar cifra romană de la I la V exprimă poziția dintelui temporar. e) Sistemul școlii franceze înlocuiește semnele + cu majuscule, D și S exprimând hemiarcada dreaptă sau hemiarcada stângă, maxilar și semnul - cu d și s care exprimă, de asemenea, hemiarcada dreaptă și stângă - mandibular, păstrând semnificația cifrelor arabe pentru dinții permanenți și a celor romane pentru cei temporari. CAPITOLUL 6 CARACTERISTICI MORFO-FUNCȚIONALE ALE DINȚILOR PERMANENȚI Fiecare dinte este format
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
pe cale de dispariție filogenetică. Nu ating planul de ocluzie și nu au structuri pulpare. Aparțin unei singure fețe. Exemplu de tuberculi: tuberculul Carabelli pe fața palatinală a primului molar superior permanent și mai rar a celui de-al doilea molar maxilar; - tuberculul Bolk aparține fețelor vestibulare. e) Cingulumul îl prezentăm separat de cuspizi și tuberculi, deoarece originea sa nu este bine precizată, unii socotindu-1 tubercul, alții cuspid (lob)atrofiat. Reprezintă o proeminență constant prezentă în treimea cervicală a feței orale a
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
6 mm mai mic decât cel definitiv, iar molarul 1 temporar este mai mare ca premolarul 1 cu 0,1 mm, molarul 2 temporar fiind mai mare ca premolarul 2 cu 1,6 mm. Acest fapt conduce la concluzia că maxilarul ar trebui să crească cu cel puțin 2,8 mm în plan sagital pentru a nu apărea înghesuire dentară până la nivelul molarilor de 6 ani. Mandibular, dimensiunea dinților temporari este de asemenea mai mică decât a dinților definitivi, cu excepția molarilor
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
fiind situată în treimea incizală. Marginea incizală are inițial aspect lobulat și formează cu fețele proximale două unghiuri (mezial și distal), cu valori diferite la fiecare incisiv. Rădăcina - sunt dinți monoradiculari, cu o rădăcină conică, aplatizată mezio-distal exceptând incisivul central maxilar. Prezintă o cameră pulpară cu trei coarne pulpare corespunzătoare lobilor și un singur canal radicular. Participă la realizarea ocluziei prin contactul marginii incizale mandibulare cu fața palatină a antagonistului (raport psalidont) sau margine pe margine (raport labiodont). Funcțional participă în
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mandibulari. Prezintă cinci fețe (patru axiale și una ocluzală). Fețele vestibulare sunt poligonale, cu unghiuri rotunjite, convexe în ambele sensuri, cu convexitatea maximă în treimea cervicală. Fața orală este mai mică în dimensiune, comparativ cu cea vestibulară, cu excepția premolarului 1 maxilar. Este convexă în ambele sensuri, cu maximum de convexitate în treimea cervicală sau medie. Fețele proximale au un contur tetragonal cu patru margini (ocluzală, cervicală, vestibulară și orală), sunt convexe, cu maximum de convexitate în treimea vestibulară și la unirea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Fac excepție molarii de minte, care nu au o morfologie constantă CAPITOLUL 9 CARACTERISTICI MORFOLOGICE INDIVIDUALE ALE DINȚILOR PERMANENȚI Din descrierea individualizată a fiecărui dinte se evidențiază datele de identificare pe arcadă, momentul erupției, parametrii dimensionali și morfologici. INCISIVUL CENTRAL MAXILAR - fig. 36, 1.1., 2.1. înălțime totală = 22,5 mm înălțime radiculară = 13 mm diametre: - coronar MD = 9 mm -cervical MD = 7 mm -coronar VP = 7 mm - cervical VP = 6 mm Erupe în intervalul 7-8 ani. Coroana are o
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
meziale este convex în dublu sens, vestibulo-oral și cervico-incizal, realizând punctul de contact (aria de contact). Fața distală are un contur asemănător feței meziale, dar cu dimensiuni mai reduse. Relieful este mai accentuat convex decât al feței meziale. Incisivul central maxilar este un dinte monoradicular, cu rădăcina cilindro-conică. Secțiunea la colet are formă de triunghi echilateral, cu unghiuri mult rotunjite. Vârful rădăcinii este orientat spre distal. Dintele are o cameră pulpară cu o formă ce redă în mic forma coroanei dentare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
coroanei dentare și cu un singur canal radicular. Caracteristici pentru identificare: -diferență mică între lățime și înălțime; -unghiul disto-incizal rotunjit; -unghiul mezio-incizal-aproape drept; -fața mezială aproape plană; -rădăcină unică, conică, cu o formă triunghiulară rotunjită pe secțiune orizontală. INCISIVUL LATERAL MAXILAR (fig. 37), 12.2.2. înălțime totală = 22 mm înălțime radiculară =13 mm diametre: - coronar MD = 6,5 mm -cervical MD = 5 mm -cervical VP = 5 mm -coronar VP = 6 mm Coroana este asemănătoare din punct de vedere morfologic cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu fețele proximale, unghiul disto-incizal fiind ușor rotunjit; -fața mezială a coroanei este mai puțin înaltă decât cea distală, astfel încât marginea incizală este descendentă spre distal; -crestele marginale de pe fața linguală sunt mai evidente decât la incisivul central mandibular. CANINUL MAXILAR (fig. 40), 1.3., 2.3. înălțime totală = 26,5 mm înălțime radiculară = 17 mm diametrele: - coronar MD = 7,5 mm -cervical MD = 5,5 mm -coronar VP = 8 mm -cervical VP = 7 mm Erupe la 11-12 ani. Coroana are
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cervical MD = 5,5 mm - coronar VL = 7,5 mm - cervical VL = 7 mm Erupe la 9-10 ani. Asemenea omologului superior, este un dinte de tranziție între grupul frontal și cel lateral. Coroana are aspect mai alungit decât a caninului maxilar, putând fi și ea comparată cu un vârf de lance. Se diferențiază de caninul maxilar prin următoarele particularități: - coroana este mai alungită datorită diferenței mai mari între diametrele mezio-distal și cervico-incizal; t marginea incizală are un vârf mai pronunțat, versantul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]