6,257 matches
-
reprezintă universalitatea acestuia. Legea pe care Immanuel Kant o consideră fundamentală, din care derivă celelalte, este următoarea: „acționează conform acelei maxime prin care poți avea totodată ca ea să devină o lege universală”. O primă formulă derivată adaugă faptul că maxima ce guvernează acțiunea să poată deveni o lege a naturii, cu alte cuvinte, să poată fi integrată Într-un sistem de legi universale: „acționează ca și când maxima acțiunii tale ar trebui să devină, prin voința ta, lege universală a naturii”. A
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ca ea să devină o lege universală”. O primă formulă derivată adaugă faptul că maxima ce guvernează acțiunea să poată deveni o lege a naturii, cu alte cuvinte, să poată fi integrată Într-un sistem de legi universale: „acționează ca și când maxima acțiunii tale ar trebui să devină, prin voința ta, lege universală a naturii”. A doua formulă derivată a fost considerată ca „expresia majoră a umanismului modern, comparabilă cu celebra expresie protagoreană a umanismului antic, homo mensura”; În interiorul său putem deosebi
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cu libertatea tuturor după o lege universală. Acesta este și principiul universal al dreptului, care amintește de imperativele categorice din planul moralității, dar implică și nuanțe deosebite de morală, după cum vom observa: „Este dreaptă acea acțiune conform căreia sau conform maximei sale, libertatea liberului arbitru al unui om poate coexista cu libertatea tuturor, după o lege universală”. Dar, această necesitate a conformării, de fapt această obligativitate juridică, este resimțită de individ, ca un obstacol, ca o nedreptate care nu poate coexista
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de fapt această obligativitate juridică, este resimțită de individ, ca un obstacol, ca o nedreptate care nu poate coexista cu libertatea după legi universale, deoarece, ca nedreptatea, ea este o acțiune neconcordantă cu libertatea universală: principiul după care se conduc maximele celorlalți nu poate să nu fie și principiul maximei proprii a unei persoane. În acest moment se impune distincția subtilă Între drept și moralitate. Dreptul vizează doar exterioritatea relației dintre două acțiuni ale unor persoane, În timp ce moralitatea are În vedere
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ca un obstacol, ca o nedreptate care nu poate coexista cu libertatea după legi universale, deoarece, ca nedreptatea, ea este o acțiune neconcordantă cu libertatea universală: principiul după care se conduc maximele celorlalți nu poate să nu fie și principiul maximei proprii a unei persoane. În acest moment se impune distincția subtilă Între drept și moralitate. Dreptul vizează doar exterioritatea relației dintre două acțiuni ale unor persoane, În timp ce moralitatea are În vedere interioritatea subiectivă care se reflectă În acțiune. Cu alte
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de tribunal. Immanuel Kant Împarte datoriile juridice În trei grupe, concentrate În trei formule clasice care reprezintă În același timp principii ale diviziunii sistemului datoriilor juridice În interne și externe. Prima dintre ele, din care decurg celelalte două, constă În maxima de a fi un om drept, sau ea mai poate fi intitulată cinstea juridică. Ea afirmă valoarea umană proprie În relațiile cu ceilalți semeni, și se exprimă datoria morală de a nu fi niciodată doar mijlocul altora, ci și scopul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
va conduce către consimțirea la o pace realizată, nu prin slăbirea forțelor, ci prin echilibrul lor În cea mai vie emulație a lor. Un așa-numit „articol tainic” al lucrării Spre Pacea eternă vine să formuleze adevărul ce relevă că: „Maximele filosofilor despre condițiile păcii publice trebuie să fie consultate de către statele pregătite pentru război, căci chiar dacă filosofia a apărut adesea ca o «slujnică», nu s-a știut prea bine niciodată dacă această slujnică poartă făclia Înaintea doamnei sale, sau dacă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
acțiunii: 1. Să se pornească de la principiul material al rațiunii practice, adică de la scop, ca obiect al bunului plac, sau 2. Să se pornească de la principiul formal, adică stabilit numai pe libertate, conform căruia: să acționezi În așa fel Încât maxima voinței tale să poată fi oricând maxima unei legislații universale? În această dilemă Kant a ales principiul de drept, acela al necesității necondiționate. Doar aceasta putea să reiasă În viziunea Metafizicii moravurilor, realitatea păcii eterne, ca stare descinzând din recunoașterea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
material al rațiunii practice, adică de la scop, ca obiect al bunului plac, sau 2. Să se pornească de la principiul formal, adică stabilit numai pe libertate, conform căruia: să acționezi În așa fel Încât maxima voinței tale să poată fi oricând maxima unei legislații universale? În această dilemă Kant a ales principiul de drept, acela al necesității necondiționate. Doar aceasta putea să reiasă În viziunea Metafizicii moravurilor, realitatea păcii eterne, ca stare descinzând din recunoașterea datoriei. Primatul noțiunii pure a datoriei de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dintre morală și politică, o Împăcare este totuși posibilă, că ele pot concorda conform noțiunii transcendentale a dreptului public. El se Întemeia pe așanumita „formulă transcendentală a dreptului public”, după care „Toate acțiunile raportate asupra dreptului altor oameni, ale căror maxime nu se Împacă cu publicitatea, sunt nedrepte”. Publicitatea, sinceritatea politică, deschisă, netăinuirea, vizează deopotrivă: 1.dreptul de stat 2.dreptul ginților 3.dreptul internațional. Concordanța politicii cu morala este posibilă, după Kant, numai Într-o „stare federativă a statelor”, sigura
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
la datorie (nu conform datoriei, ci din datorie), ci este vorba despre „legalitatea universală a acțiunilor În genere, care singură (trebuie) să servească voinței ca principiu, adică: eu nu trebuie să acționez niciodată altfel decât să pot și voí ca maxima mea să devină o lege universală. Aici simpla legalitate În genere (fără a pune la bază o lege determinată, aplicabilă la anumite acțiuni) este ceea ce Îi servește voinței ca principiu și trebuie să-i și servească, dacă datoria nu este
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ne servi ca principii practice supreme. Rigorismul lui Kant constă În acea universalitate și necesitate a principiilor morale (independente de timp și spațiu) care se exprimă În imperativul categoric, cu cele două exigențe ale sale: 1. Acționează numai conform acelei maxime prin care să poți vrea totodată ca ea să devină o lege universală. 2. Acționează astfel ca să folosești umanitatea, atât În persoana ta, cât și În persoana oricui altcuiva, În același timp ca scop, iar niciodată numai ca mijloc! Kant
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
obligație, ci mai curând este opusă principiului obligației și moralității voinței”. Kant dezavua caracterul empiric (material), subiectiv al preceptelor etc., voinței eteronome. Regulile practice ale acesteia „se Învârtesc toate În jurul principiului fericirii personale” chiar și fericirea altora. Cu alte cuvinte, maxima iubirii de sine „nu poate fi extinsă - universal și necesar - la faricirea altora”. Kant acceptă totuși că: „Principiul fericirii poate oferi În adevăr maxime, dar niciodată nu ar fi apte să servească de legi voinței, chiar dacă am lua ca obiect
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
contradictorii. De aici, apar În practică probleme noi, nerezolvabile cu ajutorul simplei formule indicate mai Înainte (sau a altei formule de acest gen), formulă care este, În expresia sa abstractă, prea schematică și unilaterală pentru a fi suficientă. În același timp, maxima este valabilă, deoarece ea ne furnizează criteriul ierarhic necesar pentru a determina armonia despre care vorbeam. Dezvoltându-și facultățile și realizând, printr-un efort constant, acest echilibru care Înseamnă tocmai propria lui viață, omul caută, Înainte de toate să-și „salveze
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
subiectivă sau morală și cea obiectivă sau juridică - există o coerență necesară. Altfel spus, Între drept și morală există o serie de relații constante care pot fi determinate a priori, Întrucât acestea sunt necesități logice. Relația fundamentală se exprimă prin maxima: „Ceea ce e datorie e Întotdeauna drept, și nu poate fi datorie ceea ce nu e drept”. Adevărul ei este evident: dacă Într-un sistem dat, o acțiune este obligatorie pentru un anumit subiect, În același sistem nu trebuie să fie posibilă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
evident: dacă Într-un sistem dat, o acțiune este obligatorie pentru un anumit subiect, În același sistem nu trebuie să fie posibilă Împiedicarea acelei acțiuni din partea altora. Dacă o astfel de Împiedicare ar fi legitimă, sistemul s-ar descompune În maxime incompatibile și deci nu ar mai folosi la reglementarea acțiunii. Prin urmare, nu ar fi un sistem etic. Ceea ce este etic necesar pentru subiect, este Întotdeauna etic posibil, În ordinea obiectivă, adică: fiecare are Întotdeauna dreptul de a-și face
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
nu e licit a deroga de la ele, fie În mod absolut, fie relativ, la un anumit scop pe care părțile vor să-l realizeze și a cărui Înfăptuire e reglementată de acele norme. Se citează de obicei În acest scop maxima: jus publicum privatorum pactis mutari nequit. Normele juridice dispozitive (jus dispositivum) sunt În schimb acelea care au valoare numai dacă și Întrucât voința părților, egal manifestată, nu e diversă. Uneori, aceste norme se prezintă sub forma unei clarificări sau interpretări
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
porții, a răposatului scriitor, marginile catafalcului erau garnisite cu volume din cărțile pe care acesta le realizase în viață. Acu, de-odată, nu mai era nimic. Totul dispăruse. Cele mai bine de douăzeci de titluri cu proze, poezii, epigrame, glume, maxime și alte specii literare, dispăruseră. Unde-or fi, oare, se întreba, uimit, preotul? Observând ce mișcare rapidă și sinuoasă fac, acele cărți, din mână în mână, s-a dumirit, prin viu grai: a, le fură, le-au furat. Acum, ăsta
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ăsta: "Tată, află despre mine că m-am transformat într-un gândac, ceea ce, desigur, nu-ți doresc și ție. Dar să știi că nu-i deloc rău, iar eu o duc chiar foarte bine, ajungând un fel de "el lidero maximo" printre ei. Așadar, fii liniștit! Peste o săptămână oricum pleci în America, la frate-miu și cumnată-mea. Transmite-le vestea asta faină și lor. Spune-le să nu-și facă griji. Mă descurc extraordinar de bine. Te îmbrățișează al
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Ursul va rezolva lucrurile? Mai bei unul?-Face Valy pasionat de palpitanta noastră discuție. Jumătate. Nu mai fi așa încorsetat, omule-zâmbi Valy din nou, cu un anumit șarm, în timp ce replicile lui semănau când și când cu citate memorabile sau cu maxime luate de-a gata, de prin vreo carte Descătușează-te de prejudecăți. Dacă nu reușești să te descătușezi, n-o să poți juca în rolul lui Mihai de Giulești. Nu am prejudecăți. Am emoții. Oricum, contele nu are emoții. Dacă chiar
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
importante, din care să învățăm și noi câte ceva. Acele persoane s-au trezit cu adevărat la viață, după ce au experimentat necunoscutul și profunzimile luminoase ale existenței umane, acele persoane devin mai bune, tolerante și trăiesc fiecare moment al vieții cu maximă con știentizare. Ei sunt mesagerii care ne pot influența (dacă îi vom crede, bineînțeles) spre o redirecționare și o transformare pozitivă a vieții noastre, exact așa cum reiese din această carte, eu nu am fost în comă, dar am fost hipnotizată
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
să mă învețe. Nu i-am răspuns nici da, nici ba, sau cel puțin nu am avut intenția să-i dau nici un răspuns precis, dar m-am trezit lângă el, pe scăunel, în timp ce-mi explica cum se stabilește maxima și minima, mersul presiunii, cantitatea precipitațiilor, viteza vânturilor. Pe scurt, aproape fără să-mi dau seama, mi-a încredințat sarcina de a-l înlocui în zilele următoare, începând de mâine Ia douăsprezece. Deși acceptul meu a fost cumva forțat, nelăsându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
al distanțelor focale ale zoom-urilor este foarte larg, dacă ar fi să dăm exemple pentru formatul Leica (24×36 mm): 18-35 mm (zoom superangular), 70-200 mm (zoom teleobiectiv), 28-135 mm (zoom cu focala minimă în zona superangularului, iar cea maximă în cea a teleobiectivului) (figura 2.16). Odată cu modificarea focalei, se schimbă și luminozitatea zoom-ului, astfel că pe obiectiv sunt inscripționate, alături de limitele de variație a distanței focale, și cele ale luminozității (de exemplu, 35-70 mm/ f:2,8-4
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
mâinile în față și să mă despic pe lung cu efort de coca moale, ațoasă, în mijlocul drumului las o piele moartă, uzată, sărutată, futută, extraterestru, mă liniștesc vorbind cu altă voce, cu oameni care se opresc să asculte, scot citate, maxime, proverbe, teoreme, cifre, litere, înnebunesc. Băi, Red, pe bune, mi-ești ca frate-meu, mi-e jenă să mă dezbrac, mi-e jenă să te ating, carnea lui rămâne pe pernă cu miros al lui, ceva care îmi pare respingător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
-se și alte materiale ajutătoare. Scrierea compoziției: elevii elaborează compoziția având în permanență tabloul în față. d) Autocontrolul: elevii își vor reciti lucrările. e) Citirea și evaluarea compoziției se va face într-o altă oră. 10. COMPOZIȚIA PE BAZA UNOR MAXIME, PROVERBE, ZICĂTORI SAU GHICITORI Maximele, proverbele și zicătorile reprezintă un fel de concluzii privind lumea și viața, relațiile dintre oameni, atitudinile acestora în fața vieții. Maxima reprezintă o condensare a expresiei, ea utilizând ,,principiile supreme ale acțiunii, pentru regulile de viață
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]