1,165 matches
-
evite să îi furnizeze lui p vreun beneficiu în viitor. Preferința pentru una dintre cele două strategii de comportament (cooperare sau defectare) este fundamentată de o decizie comparativă. Presupunând că q este un actor cu raționalitate instrumentală (caută să își maximizeze beneficiile și să își minimizeze costurile), q va compara câștigurile și pierderile derivate din fiecare dintre cele două strategii comportamentale. În baza unei astfel de comparații, q va prefera defectarea de fiecare dată când aceasta este mai avantajoasă din punct
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
4) Metoda prezentării orale implică pregătire, memorizare a ideilor centrale și a ordinii în care apar acestea și, câteodată, memorizarea introducerii și a concluziei discursului (în acest din urmă caz, se obține o focalizare a atenției pe audiență și se maximizează interacțiunea cu aceasta). În orice caz, nu se urmărește reproducerea exactă a cuvintelor din mesajul scris, iar vorbitorul folosește note, dar mai degrabă pentru a-și controla prezentarea decât pentru a citi de pe ele. În ceea ce privește folosirea notelor, există două reguli
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Ionescu, „pot să înving”. Problema este că amândoi gândesc astfel, așa că nici unul nu poate părăsi acțiunea competitoare. Apar și alte transformări: celălalt este văzut ca fiind cauza necâștigării jocului (prin faptul că „Nu se oprește odată!”) și dorința de a maximiza câștigul, transformată până nu demult în dorința de a minimiza pierderile, este înlocuită acum de dorința de a-l face pe celălalt să piardă cel puțin cât pierde și prima parte (dacă se poate, chiar mai mult). Cazuistica arăta că
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unități ce pot fi prezentate elevilor cu ajutorul unor „mașini de învățat” (facem observația că apariția computerului a uzat moral aceste instrumente tehnice de învățare). Întregul program poate conține și sute de „unități de învățare”, construite în așa fel încât să maximizeze succesul (un astfel de program, bine constituit, nu trebuie să producă erori mai mari de cinci procente la cel care învață). Concluzia firească și marele avantaj al instruirii programate constă în următorul lucru: cursantul experimentează în mod constant succesul, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai sigur, mai ușor, mai durabil și mai mult. Egoismul este permanent învins de cooperare. Francis Fukuyama în a sa genealogie a moralei 343 își pune întrebarea "cum reușesc agenții raționali, dar egoiști să ajungă la norme de cooperare care maximizează bunăstarea grupului, din moment ce ei se simt tentați să abandoneze soluția cooperării și să obțină beneficii mai sigure pe cont propriu?". Da, comportamentul uman este înclinat spre egoisme și interes propriu, numai că pe măsura evoluției sale, omul conștientizează avantajele societății
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de vedere al progresului tehnic și social se află în fața altor țări ale lumii. Judecățile simpliste despre ce ar putea face statele în raport cu altele nu-și pot avea locul într-o discuție rațională. Statele, ca și indivizii, doresc să-și maximizeze avantajele de care dispun în raport cu alte state. Este și motivul pentru care capitalismul, chiar cel modern sau post-modern, nu s-a distanțat de acest păcat originar al jafului, și acolo unde găsește condițiile propice, înapoiere, corupție, anomie socială, multinaționala sau
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
umană, Francis Fukuiama în ,,Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale"62 își pune o întrebare simplă, care, rostită altfel, stă azi pe buzele multor concetățeni: ,,Cum reușesc agenții raționali, dar egoiști să ajungă la norme de cooperare care maximizează bunăstarea grupului, din moment ce ei se simt tentați să abandoneze soluția cooperării și să obțină beneficii mai sigure pe cont propriu?"63. Formularea comună care ni s-ar potrivi ar fi aceea: ,,Cum reușim, totuși, să supraviețuim ca națiune din moment ce a
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
partea firmei din piață;metoda ADL, care conjugă două criterii: poziția concurențială (locul ocupat de firmă pe piață) și maturitatea ocupațiilor, această metodă evidențiind următoarele alegeri de politică structurală: dezvoltarea naturală, spre poziția dominantă; dezvoltarea selectivă, spre activități dinamice; reconversia, maximizând sinergiile; abandonarea structurii. metoda Mac Kinsey, care evaluează poziția concurențială și valoarea sectorului de activitate, conducând la o analiză multicriterială complexă a structurilor competitive ale firmei; Diagnosticul tehnologic Politica structurală a firmei vizează, alături de structurile comerciale, ale piețelor, și structurile
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
consum la nivel macro. Regimul de marfă obișnuită al mijloacelor de producție, derivând dintr-o definiție diferită asupra puterii, care pot fi tranzacționate fără restricții ideologice, distribuția resurselor prin intermediul pieței, și nu prin sistemul birocratic al redistribuirii, tendința de a maximiza profitul etc. fac ca atitudinea față de consum să fie total diferită față de regimurile socialiste de tip sovietic. Abundența bunurilor de consum face ca sistemul capitalist să fie constrâns de „cerere”, să fie în continuă căutare de piețe, de clienți. Dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
asta se întâmplă în detrimentul producției propriu-zise. Logica e următoarea: mai bine se produce mai puțin decât o parte din producție să se distribuie „incorect politic”, fără să treacă prin verificarea aparatului birocratic. Cei doi autori numesc asta „tendința de a maximiza puterea distributivă”, în contrast cu „tendința de a maximiza plusvaloarea” - caracteristică sistemelor capitaliste -, și văd în ea motorul socialismului. Fenomenul cozii, așa cum am mai arătat, survine în urma acestei logici care este producătoare de penurie. Însă problema fundamentală nu este sărăcirea populației și
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
e următoarea: mai bine se produce mai puțin decât o parte din producție să se distribuie „incorect politic”, fără să treacă prin verificarea aparatului birocratic. Cei doi autori numesc asta „tendința de a maximiza puterea distributivă”, în contrast cu „tendința de a maximiza plusvaloarea” - caracteristică sistemelor capitaliste -, și văd în ea motorul socialismului. Fenomenul cozii, așa cum am mai arătat, survine în urma acestei logici care este producătoare de penurie. Însă problema fundamentală nu este sărăcirea populației și penuria, ci distribuția inegală a sărăciei, inechitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
semnificative. Din moment ce acordarea de stimulente suplimentare prin politica monetară rămâne limitată, politica fiscală rămâne singura opțiune la dispoziția celor care implementează politica economică, pentru prevenirea unei spirale În direcția scăderii economiei. Totuși, este crucial pentru guverne să Încerce să-și maximizeze eficacitatea sprijinului fiscal, În timp ce Încearcă să limiteze impactul unui asemenea sprijin asupra sustenabilității. Costul net bugetar pe termen mediu al operațiunilor de sprijin financiar depinde, de asemenea, de măsura În care activele achiziționate de guverne sau băncile centrale Își vor
IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
apar conflicte privind efectele factorilor Încercați pentru diferite caracteristici care trebuie optimizate simultan, acest clasament va permite orientarea ulterioară pentru a face cea mai bună alegere. Pentru fiecare caracteristică, trebuie precizată valoarea care trebuie atinsă (criteriul țintă, de minimizat, de maximizat) și metodele care trebuie respectate pentru măsurarea ei. Acordurile de realizare a experimentului și măsurarea rezultatelor. Calendarul și bugetul de realizare a diferitelor faze. Succesul unui experiment depinde În mod esențial de pregătirea lui. Această sarcină revine grupului de reflecție
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
se orientează după o imagine idealizată a birocrației, cu o distribuire clară a competențelor și a responsabilităților. Funcționarii publici angajați politic fac tot ce le stă în putință pentru a satisface anumiți clienți în funcție de propriile criterii și încearcă să-și maximizeze autonomia față de autoritatea organizației. Funcționarii publici cu stil pragmatic încearcă să ajungă la un compromis între cei patru factori ce caracterizează stilul de lucru al funcționarilor publici: munca în structura serviciilor publice, conformitatea cu standardele profesionale, managementul propriei cariere, satisfacția
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
pregătește pentru a ști cum să recepționeze ofertele din partea potențialilor angajatori, cum se completează aplicațiile (curriculum vitae, scrisoare de intenție, memoriu de activitate, fișe, alte formulare), care este conduita din timpul interviului, cum să utilizeze comportamente alternative pentru a‑și maximiza șansele de reușită etc. Pentru a veni în sprijinul consilierilor, prezentăm un set de reguli ale orientării școlare și profesionale în cazul elevilor cu cerințe speciale: a) în evaluările medicale, diagnosticul clinic va fi utilizat doar în scop orientativ, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
apar cu precădere în teorii sunt: eficiența socială, optimalitatea paretiană, respectiv stabilitatea (Knight, 1998). Instituțiile sociale constrâng actorii (societatea ca întreg sau subgrupuri) în vederea obținerii acestor beneficii colective. Eficiența socială a unei instituții se poate măsura prin capacitatea de a maximiza bunăstarea sau utilitatea socială. Instituțiile eficiente social sunt acele reguli care produc cel mai mare câștig colectiv. Knight (1998) consideră că explicațiile alegerii raționale a instituțiilor sociale bazate pe câștigul în eficiență socială nu se susțin atât timp cât sunt fundamentate pe
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
socială este frecventă în cazul proiectelor de dezvoltare în care experții provin din alte categorii sociale decât grupurile-țintă. Diferențele de interese între inițiator și agent sunt deseori considerate inevitabile, conform ipotezei homo oeconomicus a actorilor sociali care caută să își maximizeze propriile beneficii. Totuși, „conflictele inițiator‑agent vor apărea chiar și în absența comportamentului egoist, datorită informațiilor asimetrice sau a interpretărilor diferite în legătură cu cursul cel mai potrivit al acțiunii” (Munro, 1999, p. 5). Succesul acțiunilor întreprinse de inițiator nu depinde doar
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a fost opusă varianta sistemului (german) mixt membru-proporțional, susținută în principal de PNL. A doua parte a explicației subliniază tentațiile incontestabile ale ingineriei electorale, deoarece acest tip de schimbare oferă posibilități de redesenare partizană a circumscripțiilor electorale ("redistricting"), pentru a maximiza efectele propriilor voturi și/sau a risipi cât mai multe dintre voturile adversarilor. Aceasta înseamnă, printre altele, re-trasarea limitelor colegiilor astfel încât să coincidă cu fiefurile propriului partid și, implicit, crearea unor districte în care alegerea candidatului partidului respectiv devine doar
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
o fracțiune din cele 8 ore cu care era pontat, de obicei sub 4 ore. În cazul atelierului particular, pentru salariul 3X ar fi trebuit să muncească toate cele 8 ore. Un simplu calcul aritmetic ne arată că profitul era maximizat în cazul păstrării vechiului loc de muncă. În imensa majoritate a cazurilor dilema s-a rezolvat prin dispariția ispitei reprezentată de locurile de muncă în acele întreprinderi de stat. Când vechile locuri de muncă au dispărut, alte instincte au acționat
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
un fundament sporit pentru crearea cunoașterii; diversitatea. Dezvoltarea acestui tip de oraș utilizează instrumente precum tehnologia și comunicațiile, accesează creativitatea și pune în valoare cultura, implică în activitățile sale capitalul uman prin crearea facilităților de cercetare și susținerea instituțiilor educaționale, maximizează cunoștințele celor care lucrează în KC și sprijină grupurile de dezvoltare urbană și relațiile spațiale. Acestea din urmă au rolul de a încuraja crearea oportunităților și de a facilita relaționarea și diseminarea cunoașterii<ref id=”2”>Tan, 2008, pp. 3-6
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
se schimbe din timp în timp și de la situație la situație. Prin urmare, potrivit lui Maslow, la diferite date oamenii se vor afla la nivele diferite ale piramidei nevoilor. 5. Managerii sunt responsabili de crearea climatului în care salariații își pot maximiza potențialul lor. 6. Falimentul în crearea de oportunități legate de muncă, prin care să se satisfacă nevoile, va conduce, foarte probabil, la frustrarea salariaților, scăderea productivității și creșterea fluctuației. În acest context, se desprinde ideea necesității construirii și utilizării unui
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
etc. Însă conceptul de valoare poate fi extins Și la nivel național. În acest sens, modelul valorii publice dezvoltat în cadrul Kennedy School of Government de Mark Moore Și colegii săi argumentează că scopul managerilor din sectorul public este de a maximiza valoarea publicului în aceeași manieră în care managerii entităților private urmăresc maximizarea averii partenerilor de afaceri (Bunting, 2008). Tot pe această linie, este demn de precizat conceptul celei mai bune valori, inventat de guvernul Marii Britanii, care are ca scop îmbunătățirea
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
prezintă o serie de avantaje Și dezavantaje. Avantajele utilizării valorii realizabile ca bază de evaluare sunt următoarele: este un cost de oportunitate: comparația dintre valoarea realizabilă Și valoarea de utilizare arată ce decizie trebuie să ia entitatea pentru a-Și maximiza profitul: să vândă activul, dacă valoarea realizabilă este mai mare decât valoarea de utilizare sau să utilizeze activul, dacă valoarea realizabilă este mai mică decât valoarea de utilizare; reflectă capacitatea entității de a-Și lichida activele; reflectă adevărata valoare a
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
iar dacă piața scade cu 6%, acțiunea va scădea Și ea cu 6%. Această rentabilitate se determină pornind de la rata fără risc, majorată de β multiplicat cu diferența dintre rentabilitatea pieței Și rata fără risc. Dacă o entitate dorește să maximizeze bogăția acționarilor, ea nu trebuie să investească propriile capitaluri decât în proiecte a căror rentabilitate așteptată este cel puțin egală cu ir . Modelul CAPM, deși folosit pe scară largă pentru determinarea rentabilității sperate a acțiunilor, prezintă o serie de limite
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
sporesc oportunitățile indivizilor în cadrul societății, pare rezonabil ca aceștia să prețuiască ceea ce, în lipsa unui termen mai bun, am putea numi "bunurile care sporesc calitatea vieții": bunurile culturale, recreaționale, bunurile educaționale noninstrumentale sau chiar bunurile de consum. "O societate care ar maximiza satisfacerea nevoilor înainte de a începe măcar să furnizeze accesul la bunurile care sporesc calitatea vieții ar fi, într-adevăr, o societate sumbră. Cei mai mulți oameni nu doresc să-și devoteze întreaga lor viață obiectivului de a fi într-o stare maximală de
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]