1,846 matches
-
în structurile lor interne, fapt de neimaginat într-un muzeu real. Pentru alții, realitățile virtuale constau în producerea, prin instrumente sofisticate, a unei cvasirealități, ca urmare a unei fuziuni om-mașină, prin translarea la om a unor instrumente de reactivare sau maximizare a unor funcțiuni naturale (apelul la ochelari, telescop, proteze, stimulatoare cardiace, de pildă), dar și de translare la mașini a unor proprietăți umane (de a vorbi, de a reacționa printr-o conduită antropoidă). Un alt sens este dat de calitatea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
obiective. El apare ca o pledoarie pentru valori, ca un act permanent de explicitare, însă ce are în subsidiar și achizițiile persoanei, registrele ei operative care au o formă implicită de manifestare. Educația constituie un proces de explicitare pe baza maximizării fondului ei implicit de structuri ale cunoașterii. Când învăț ceva nou, îmi gestionez fluxul de informații care mă asaltează activând, totodată, sistemul de date preexistente. Fondul latent, de detecție a noului, are o mare importanță în învățare. Cunoștințele deja stocate
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
se pot imagina formule inedite de manifestare a noilor media, dinamici posibile, ca și interacțiuni cu dispozitivele de educație formal instituite la un moment dat. Ne putem aștepta la noi combinații între ceea ce se manifestă acum, dar și la o maximizare a unor trăsături care, deocamdată, au o prezență secvențială, limitată tehnic sau socio-comunitar. 4.4. Comunitatea virtuală - spațiu de manifestare a inteligenței colective Evoluțiile de ultimă oră în ceea ce privește mijloacele de comunicare și informare (telefonia mobilă, performativitatea de a transmite o
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
inteligent constituite. Aspectele definitorii ale noii modalități de formare sunt evidențiate prin următoarele opt dimensiuni: Dimensiuni ale e-learning-ului din punct de vedere: Descriere Instituțional E-learning-ul este asimilat unei afaceri administrative, publice, contextualizată din perspectivă formativă și academică. Managerial Conducerea vizează maximizarea caracterului educogen al mediului socio-cultural și disiparea inteligentă a cunoașterii. Tehnologic E-learning-ul oferă suportului tehnic o relevanță cu totul aparte; infrastructura de ordin hardware și software face posibil noul cadru de instruire. Pedagogic Dimensiunea pedagogică este intrinsecă edificiului e-learning și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
prin implicare constructivă și pe termen lung În zonele de conflict. De asemenea, Uniunea combină strategiile de intervenție rapidă În situații de criză cu strategiile de prevenire structurală a conflictelor, Îmbinând În același timp strategiile civile și militare, ceea ce favorizează maximizarea impactului politicilor sale pe termen scurt, mediu și lung. În fine, evaluând corect deficiențele mecanismelor și politicilor sale de până În prezent, Uniunea are șansa de a se implica În viitor În operațiuni mai ambițioase și cu grad ridicat de complexitate
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
să prospere și în viitor, a înlocuit vechiul limbaj al încrederii cu unul nou, al „responsabilizării” și al „transparenței”, după cum constată același Skidelsky. Mergînd mai departe, a înlocuit vechile mobiluri pasionale care duceau la dueluri cu alegerea rațională care permite maximizarea intereselor. O alegere perfect „rațională” pentru o societate de piață, care nu s-ar putea dezvolta în haosul pasiunilor individuale, ci are nevoie de o logică generală a profitabilității tuturor. Drept care trebuie să-i convingă pe toți că Omul în
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
schimbat. Fiecare sistem vecin, indiferent de mărimea sau puterea lui, este cel mai important în momentul în care discutăm cu el și acest lucru, acel sistem trebuie să-l și simtă. În momentul negocierilor, se recomandă minimalizarea laturii afectiv-emo-ționale și maximizarea laturii raționale. 10. Vorbiți de bine un al treilea sistem neprezent la discuții. Nu de puține ori, se întîmplă ca doi parteneri de dialog să devieze de la tema pe care doresc să o dezbată și să ajungă la evaluarea sau
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
dar pot învăță unul de la celălalt pentru a reuși să conceapă un plan adaptat preferințelor ambelor părți. Deși medicina contemporană nu poate garanta obținerea rezultatelor dorite indiferent de modelul abordat, relația colaborativă este susținută ca cea mai potrivită variantă pentru maximizarea șanselor către rezultatele dorite (Greenfield, 2001). Totuși, un studiu realizat de Savage & Armstrong (1990) a arătat că pacienții care primiseră o abordare directivă din partea medicului lor de familie, în cadrul consultației, se declarau mai satisfăcuți decât cei care fuseseră întâmpinați cu
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
nu s-a datorat unui comportament aberant sau chiar criminal, ci operării normale a mecanismelor pieței, de care însă strategia privatizării nu a ținut seamă. Actorii economici au acționat rațional în acord cu mecanismele economiei de piață, orientându-se spre maximizarea profitului în modalitatea cea mai adecvată în contextul economiei noastre: mai frecvent prin dezmembrarea întreprinderilor decât prin dezvoltarea lor. Măsurile de protecție a procesului de privatizare prin condiționalități privitoare la realizarea de investiții au funcționat mai degrabă la un nivel
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de controlul politic va oferi acesteia posibilitatea unei dezvoltări rapide a dispărut rapid. Criza economică postrevoluționară a făcut poziția întreprinderilor extrem de vulnerabilă. Managerii-specialiști în întreprinderile încă de stat s-au găsit curând într-o structură de interese contrară propriei profesii: maximizarea câștigurilor personale printr-o conducere falimentară a întreprinderilor. O nouă coaliție s-a constituit. Exploatarea resurselor întreprinderilor și a suportului oferit de către stat a devenit o cale tentantă pentru tehnocrație. Pentru aceasta, ea a încercat să construiască o coaliție cu
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
mari. Companiile cu cota de piață superioară mediei formează ceea ce numim „competitori semnificativi” din sistemul național sau din oricare dintre piețele analizate. Mecanismele concurențiale la nivel de piață clasificată se regăsesc în zona competitorilor semnificativi. De regulă, în aceste cazuri, maximizarea profitului se asociază, cel puțin din punct de vedere al obiectivelor strategice, cu dezvoltarea și implicit cu creșterea cotei de piață. La nivelul companiilor luate în parte, există diferențe semnificative determinate de capabilitatea managementului de a-și asigura dezvoltarea în
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
numesc „competitori vitali” ai fiecărei piețe clasificate și poartă denumirea de „companii-noduri”. Companiile-noduri caracterizează structura de putere a oricărei piețe clasificate. Performanțele economice, comportamentele manageriale, variabili tatea structurală a companiilor-noduri au o influență majoră asupra dinamicii sistemului macroeconomic. Funcția-obiectiv de maximizare a profitului la nivel microeconomic este asociată în cazul companiilor-noduri, mai puternic decât în cazul „competitorilor semnificativi”, cu tendința de maximizare a cifrei de afaceri, în condițiile competiției de piață. De aici decurge diversitatea strategiilor de piață care, principial, au
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
Performanțele economice, comportamentele manageriale, variabili tatea structurală a companiilor-noduri au o influență majoră asupra dinamicii sistemului macroeconomic. Funcția-obiectiv de maximizare a profitului la nivel microeconomic este asociată în cazul companiilor-noduri, mai puternic decât în cazul „competitorilor semnificativi”, cu tendința de maximizare a cifrei de afaceri, în condițiile competiției de piață. De aici decurge diversitatea strategiilor de piață care, principial, au în majoritate componenta ofensivă, caracterizată prin eforturile de câștigare de noi piețe. Este evident că în procesul foarte complex al competiției
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
http://europa.eu/legislation summaries/enlargement /2004 and 2007 enlargement/l60001 en.htm footnote>, care constituie baza pentru perioada de programare a fondurilor structurale 2000-2006 (anexa 4). Se vorbește mai mult ca oricând despre descentralizare și despre reducerea disparităților între diferitele niveluri de dezvoltare, în vederea maximizării rezultatelor. Astfel, 93,5% din finanțarea structurală avea să se concentreze pe trei obiective<footnote J.A. Agnew (2000), „How Many Europes? The European Union, Eastward Enlargement and Uneven Development”, Progress in Human Geography, 24(1) March, pp. 101-110. footnote
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
15.900.000 de euro<footnote http://www.ismb.edu.ro/Subpagini/Buletin/posdru 5. pdf footnote>; • „SINTER & NET Spa”<footnote http://it.linkedin.com/in/jollymind footnote>. Proiectul a constat în crearea unui centru de cercetare și training bazat pe maximizarea cunoștințelor comerciale și tehnice esențial companiilor industriale în etapele de început și dezvoltare. Centrul de cercetare se concentrează pe probleme legate de finanțare, automatizare și control al proceselor producției, menținând, pentru asigurarea succesului în acest proiect, legăturile strânse cu centrele
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
posibilitatea compensării corespunzătoare a angajaților, cu asigurarea unor beneficii superioare patronilor.”<footnote Report of the Select Committee of the House of Lords on Overseas Trade, 1985. footnote> Această definiție, pe lângă raportul preț calitate, prezintă competitivitatea ca pe o problemă de maximizare: a satisfacției consumatorilor (calitatea superioară a bunurilor și serviciilor), a veniturilor salariaților și a profiturilor patronilor. Deși în literatura economică, în general, conceptele de competitivitate și performanță sunt tratate ca termeni sinonimi, consider că între aceste două concepte trebuie făcută
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
caz, oferirea acestor bunuri pe piață este foarte avantajoasă pentru producători (care dispun de avantaj competitiv), dar nu și pentru consumatori, aceștia trebuind să suporte costurile subvenționate și, prin urmare, prețurile ridicate. Astfel, când un bun oferă satisfacții pentru producători (maximizarea profitului, menținerea și chiar creșterea cotei de piață), se utilizează conceptul de avantaj competitiv, iar când satisfacțiile sunt analizate din punct de vedere al societății, se folosește conceptul de avantaj comparativ. Fiecare industrie are propriile sale reguli de competiție și
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
2005, pp. 65-66. footnote> În esență, o firmă performantă managerial și economic, deci competitivă, are capacitatea de a satisface la un nivel superior interesele economice ale principalilor stakeholderi - manageri, acționari, salariați, furnizori, clienți, bănci, autorități locale, stat etc. - în condițiile maximizării celor două obiective care stau la baza dezvoltării acesteia: „obținerea de valoare pentru client ” și „obținerea de valoare pentru acționar.” <footnote Ibidem, p. 67. footnote> Altfel spus, se accentuează rolul fundamental al îndeplinirii celor două funcții obiectiv ale marketingului: „satisfacerea
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
pentru client ” și „obținerea de valoare pentru acționar.” <footnote Ibidem, p. 67. footnote> Altfel spus, se accentuează rolul fundamental al îndeplinirii celor două funcții obiectiv ale marketingului: „satisfacerea în condiții superioare a nevoilor de consum” și „creșterea eficienței activității economice, maximizarea profitului.” Aceste două direcții de acțiune sunt orientate spre excelență operațională, <footnote Ch. Coates, Managerul total, Editura Teora, București, 1997, apud. I. Verboncu, M. Zalman op. cit., p. 67. footnote> element esențial al managementului strategic. Lipsa calităților manageriale elimină din competiție
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de a concepe, produce și comercializa bunuri și servicii fie de o calitate superioară, fie la un preț inferior față de produsele și serviciile oferite de alte țări”; Astfel, prețul și calitatea reprezintă componentele majore ale competitivității de piață, obiectivul de maximizare a profitului firmei putând fi atins doar prin satisfacerea nevoilor consumatorului. Cu alte cuvinte, firma poate avea un avantaj (cel puțin temporar) în comparație cu competitorii săi dacă oferă/prestează același produs/ serviciu ca și firmele concurente, dar la prețuri/tarife mai
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
În concluzie, creșterea competitivității întreprinderii presupune intercondiționarea mai multor forțe aparținând atât mediului intern, cât și mediului extern al întreprinderii, un accent deosebit punându-se pe eficacitatea și eficiența proceselor de producție, creșterea capacității întreprinderii de dezvoltare, satisfacerea clienților și maximizarea profiturilor. Evaluarea competitivității depășește simpla constatare, ea presupune o analiză-diagnostic, având ca obiectiv luarea de decizii care vizează îmbunătățirea condițiilor performanței. 2.2.3. Metode utilizate în determinarea competitivității la nivel internațional Dacă, la nivel național, evaluarea competitivității se poate
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
este foarte prezentă în activitatea antreprenorilor români; b) antreprenorii cunosc importanța inovării, dar recurg rareori la ea; c) firmele românești recurg foarte rar la inovare, apelând la imitație. Concluzii Pentru a rezista într-un mediu concurențial, în vederea atingerii obiectivului de maximizare a succesului economic, întreprinderea modernă trebuie să dispună de o tehnologie avansată, de un important departament de cercetare-dezvoltare, de o bună organizare a producției și a desfacerii etc., pe scurt, de un management de calitate și de resurse care să
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
piețelor, consumatorul are posibilități largi de alegere, firma confruntându-se cu o adevărată „piață a cumpărătorului”, întregul circuit economic fiind subordonat exigențelor și intereselor sale. După cum se știe, „legea” suverană în materie de comportament este că toți agenții economici urmăresc maximizarea: utilităților (satisfacției) de consumatori, a salariilor și veniturilor asimilate acestora de salariați și a profiturilor de acționari. Dar, pentru a-și maximiza profiturile, pentru a determina potențialul de absorbție al unei piețe și pentru a-și proiecta activitatea de piață
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
mai ales în cadrul economiilor de piață dezvoltate, firma confruntându-se cu o adevărată „piață a cumpărătorului”, întregul circuit economic fiind subordonat exigențelor și intereselor sale. După cum se știe, „legea” suverană în materie de comportament este că toți agenții economici urmăresc maximizarea: utilităților (satisfacției) de consumatori, a salariilor și veniturilor asimilate acestora de salariați și a profiturilor de acționari. Dar, pentru a-și maximiza profiturile, pentru a determina potențialul de absorbție al unei piețe și pentru a-și proiecta activitatea de piață
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
piețelor, consumatorul are posibilități largi de alegere, firma confruntându-se cu o adevărată „piață a cumpărătorului”, întregul circuit economic fiind subordonat exigențelor și intereselor sale. După cum se știe, „legea” suverană în materie de comportament este că toți agenții economici urmăresc maximizarea: utilităților (satisfacției) de consumatori, a salariilor și veniturilor asimilate acestora de salariați și a profiturilor de acționari. Dar, pentru a-și maximiza profiturile, pentru a determina potențialul de absorbție al unei piețe și pentru a-și proiecta activitatea de piață
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]