5,675 matches
-
numai scăfârlia ta afumată poate s-o scornească. Drept urmare, Pâcu a privit cu parapon spre moș Dumitru și-a scos luleaua, punga cu tutun și celelalte scule trebuitoare. Le-a așezat pe masă. Cu un calm demn de un mare meșter, a pornit să meremetisească luleaua. Cu mare nepăsare s-a apucat să îndese tutunul în ea. Mitruță, atent la toate mișcările lui Pâcu, s-a repezit pe dată să-i aducă un cărbune pentru a-și aprinde luleaua. Pâcu, ca
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
pe ce lume ești - a apreciat Costache. Numai să umble el cu fofârlica, că eu i-s nașul! - s-a îmbățoșat Hliboceanu. Nu te teme de asta. Îi prubuluiește el Pâcu bine înainte de a-i trimite la cărăușie. Mai mare meșter ca el la așa o trebușoară nu găsești. Așa că pentru luni tebuie să-i băgăm în porție și pe ei - ca la armată - a răspuns Costache vorbelor lui Hliboceanu... În loc de altă vorbă, Hliboceanu a strigat către cărăuși: Gata de drum
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
facu-ți și dregu-ți" (s.m.). Procurorul trib. x... (I. L. Caragiale, Telegrama), în raportul adresat ministrului Justiției, relatează că "Dama [...] urcat birje un cal plecînd degrab huiduită di toți trii și cu vorbe triviale incapabile a vi le reproduce" (s.m.). Un meșter al camuflării termenilor obsceni se va dovedi, mai tîrziu, Sadoveanu: Cînd iese hogea în drum pentru treaba cea mică, apoi se-ndeamnă lîngă el tot satu^ cu cea mare... Căruțașul nostru s-a veselit numaidecît de vorbele groase și naive
Puncte de suspensie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9175_a_10500]
-
Sub o lună foarte clară, Presărată cu fotoni, Atmosferă nucleară, Lui Brighiu-i crea fiori. Santinelă pe la stânga, În dreapta alt combatant, În atelier Don Brighiu, Este singur comandant. Meșter mare, Șef asemenea, Specialist și bun în toate, Liniște i-au pus în termeni, Îns-a vremilor dreptate. A-ncercat odată Rizea, Control la ateliere. La oprit Don Brighiu însă, Boală de iradiere. Dară mintea lui sprințară, A descoperit că
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93213]
-
1990) pentru ca, apoi, îndreptându-se spre registrul dramatic, să vorbească despre Greul pământului - "o pentalogie a mitului românesc". Din pentalogie face parte poate cel mai cunoscut titlu al autorului, Miorița (1966). Alături de această piesă dramatică, al doilea text al grupajului, Meșterul Manole, presupune tot o reconfigurare, în cheie proprie, a unui mit popular. În creațiile din Greul pământului, interesul lui Anania era de a surprinde "fenomenul românesc". Figura centrală a Rotondei plopilor aprinși (1983), memoriile lui Valeriu Anania, este cea a
O monografie Valeriu Anania by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9188_a_10513]
-
și a disponibilităților sale, Aurel Vlad și-a construit personalitatea și s-a impus în conștiința publică printr-un fel de arhitecturi ale vidului, de frize realizate prin decupaj, la limita eposului etnofolcloric cu ironia ludică și cu pietismul unui meșter de iconostase. Fără a fi eliminat, în fazele mai timpurii, cu totul cioplirea - ea era prezentă măcar în subsidiar atunci cînd sculptorul folosea lemnul -, și în pofida faptului că ea a devenit o formă de exprimare privilegiată, Vlad a reactivat și
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9217_a_10542]
-
ale amurgului i-am zărit ochiul și ciocul portocaliu. „Mierloiul negru și glumeț Cu ciocul lui gălbui...“ — Citatul tău se potrivește chiar prea bine, frățioare, zise Alexander. — Prea bine? Nu-ți amintești mai departe? — Nu-mi mai amintesc. „Și sturzul, meșter cântăreț Și sprintenul scatiu, Și vrăbii, grauri, ciocârlii, Și cucul cântă-acu, Dar ce bărbat ar îndrăzni Să-i spună-n față nu?1 Alexander tăcu un timp. Apoi întrebă: — Ai înșelat-o pe Antonia? Întrebarea mă luă prin surprindere, însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
irosesc banii cumpărînd, odată, cîte o ladă cu vodcă. Nu cumpără pentru că au, la discreție, whisky veritabil. Îți place? E o bătură fină; evident, trebuie să te înveți cu ea. Dar vila? Arhitectul a avut gust, fantezie; constructorii au fost meșteri buni... Dar Doina? Poftim?! tresare Mihai. Mi-nchipui spune calm Maria că nu vii la noi de dragul unui pahar sau al vilei; asta o fac oamenii de o condiție morală foarte joasă... Ori tu... arată ea cu privirea spre cărțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
pe ăia de gardă, ea a rămas la urgențe... Îți mulțumesc pentru bani! Nu i-am putut oferi o viață frumoasă, măcar o înmormîntare... Știi ce mi-a zis ăla de la sicrie?, atelierul de pe bulevard, un ăla mic, un țîr, meșter acolo: "Avem, dar dai cinci sute peste chitanță, altfel aștepți." De ce nu pot să fiu violent, spune-mi și mie? S-o trag la răspundere pe madam Săteanu, că nu s-a îngrijit de ea? "Am procedat legal" ăsta-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
și ingeniozității proiectanților, evidente în modul de realizare a structurii construcțiilor, a acoperișurilor mari și mici și a pieselor ornamentale de toate mărimile și formele. Însemnările istorice arată că la construirea palatului au participat în jur de 100.000 de meșteri și aproximativ 1.000.000 de muncitori. Materialele de construcție au fost aduse din diferite regiuni ale țării. În spatele Sălii Armoniei Constante se găsește o lespede de piatră de 300 tone, cu o suprafață continuă de peste 50 m2, pe care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
mai vechi timpuri, chinezii au preferat să utilizeze ca material de construcții cheresteaua. Cu toate acestea, pentru construirea structurilor importante, precum clădirile sacre, mormintele imperiale sau podurile, ei au folosit cărămizi și pietre, pentru ca acestea să reziste mai mult timp. Meșterii chinezi au dezvoltat construcțiile pe ramă de cherestea, pe care le-au finisat până la forma lor finală. Clădirile tradiționale au baza făcută din pământ tasat, cărămizi sau pietre. Grinzile erau construite fără a fi prinse cu lipici sau cuie. Coloanele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de construcție erau diferite. De exemplu, țiglele galbene erau folosite pentru clădirile imperiale. De asemenea, importanța și semnificația clădirii era reflectată prin formele diferite ale acoperișurilor. Cele mai importante aveau acoperișuri ascuțite, iar cele mai puțin importante, acoperișuri simple, triunghiulare. Meșterii chinezi au răsucit marginile acoperișurilor, nu doar pentru a arăta mai estetic, dar și pentru a reține ploaia și a controla cantitatea de lumină care cădea pe clădire. În interior, pereții, care nu susțineau acoperișul, ci aveau doar rolul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
La fel cum structura construcțiilor din China a fost mult influențată de principiile Yin și Yang și cele de simetrie, ordine și stabilitate, și templele budiste au fost înălțate în jurul unei axe nord-sud, pe un spațiu pătrat. În realizarea lor, meșterii chinezi s-au inspirat și din specificul amenajării grădinilor, combinând armonios cele două stiluri de construcții. Intrarea în templu se face, de obicei, pe axa principală a clădirii. Pe partea stângă se află Turnul Clopotului, iar pe partea dreaptă, Turnul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Tang, în fața sau în interiorul lăcașului de cult erau construite pagodele. După aceea, în interiorul templelor din China a fost rezervată o zonă specială pentru pagodă. Templele budiste au același design ca și cele taoiste și sunt proiectate și construite tot de meșterii care au ridicat locuințe și palate. Templul Cerului este un templu imperial din Beijing. A fost construit în secolul al XV-lea de către împăratul Yongle al Dinastiei Ming, cel care a construit și Orașul Interzis, ca templu personal al său
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de Xu Fu erau prea puține, așa că nu l-a lăsat să ia plantele. I-a spus lui Xu Fu că dacă vrea într-adevăr să le primească, data viitoare trebuie să-i aducă fete și băieți ca servitori și meșteri. Auzind acestea, împăratul Qin Shi Huang a fost foarte bucuros. A pus să fie aleși imediat 3.000 de băieți și fete și câțiva meșteri, cerându-i lui Xu Fu să-i ducă zeului de pe munte. Dar nici de această
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
să le primească, data viitoare trebuie să-i aducă fete și băieți ca servitori și meșteri. Auzind acestea, împăratul Qin Shi Huang a fost foarte bucuros. A pus să fie aleși imediat 3.000 de băieți și fete și câțiva meșteri, cerându-i lui Xu Fu să-i ducă zeului de pe munte. Dar nici de această dată Xu Fu n-a reușit să obțină plantele dorite de împărat. După ce s-a întors, i-a spus împăratului că n-au reușit să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
-și putea imagina că nu vor găsi apoi muntele zeilor și plantele miraculoase. Xu Fu n-a mai avut îndrăzneala să dea ochi cu împăratul Qin Shi Huang. Luându-i pe cei 3.000 de băieți și fete și pe meșterii trimiși de împărat, a plecat în Japonia și s-a stabilit acolo și se spune că ar fi murit într-o așezare de la poalele Muntelui Fuji. În Japonia circulă multe povești despre Xu Fu și chiar există documente legate de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
provinciei Hebei. La două luni de la moartea sa, corpul neînsuflețit a fost transportat în capitală și organizate ceremonii funerare. Noul împărat, Hu Hai a ordonat ca toate servitoarele împăratului decedat să fie îngropate de vii împreună cu acesta, la fel și meșterii care au construit mormântul. În Istoria Dinastiei Han scrie că mormântul împăratului Qin Shi Huang a fost distrus în anul 206 î.e.n. de către împăratul statului Chu, Xiang Yu. Conform scrierilor, ar fi fost atât de multe obiecte scoase din mormânt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
fel ca în construcțiile moderne. În plus, cele opt lanțuri de fier din jurul pagodei au transmis electricitatea în pământ. Astfel, Pagoda de lemn din ținutul Ying este construcția cel mai bine conservată din lume, este o lucrare care materializează talentul meșterilor din China antică în domeniul construcțiilor, mecanicii de rezistență, protecției împotriva descărcărilor electrice. Templul suspendat din Shanxi În apropierea orașului Datong, în provincia Shanxi din nordul Chinei se află una din cele mai impresionante construcții religioase ale lumii. Este vorba
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Oamenii credeau că acest lucru se întâmpla din cauza răuvoitorului Jinlong (Dragonul de Aur), iar o mănăstire ridicată acolo ar putea să-l îmblânzească. Pe stâncile templului scrie în patru hieroglife "măiestria cerească a lui Gong Shu". Acesta a fost un meșter de acum 2000 de ani, considerat fondatorul arhitecturii chineze. O particularitate a templului suspendat este aceea că statuile lui Sakyamuni (budism), Confucius (confucianism) și Lao Zi (taoism) se află împreună, ceea ce este total neobișnuit într-un lăcaș de cult. Mănăstirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ca flacăra lumânării, cu lumină slabă, e adevărat, dar nu este ea preferabilă beznei totale? Aveți perfectă dreptate, fu nevoit să recunoască prințul. O poveste despre Mo Zi În Perioada Primăverii și Toamnei din istoria Chinei, în statul Lu, un meșter iscusit, Gongshu Ban, a construit pentru suveranul statului Chu o "scară a norului", ca să poată porni războiul împotriva statului Song. Auzind de aceasta, Mo Zi, mare filosof al vremii, pacifist fiind, s-a grăbit să se ducă în statul Chu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Le-am tăiat scurt macaroana, anunțându-i că dacă cuiva nu-i plac adidașii mei să își suflece mânecile și să iasă în față. Au tăcut. - Vreau să vorbesc cu marele, ăăăă, șef, ăăă, nu, mh, hm, cu marele, ăăăă, meșter. - Maestru! Marele maestru! șopti un oareșcine. - Da, așa, vreau să vorbesc cu marele maestru, între patru ochi dacă se poate. Marele maestru, un arhitect burtos, chel și transpirat, m-a admonestat: - Frate Alex, nerușinarea ta este de-a dreptul cosmică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
melancolie nedefinită, așa cum se văd în fotografia îngălbenită atârnată deasupra mesei, între ferestrele care dau spre curtea umbrită doar de firavele tufe de soc... Când venea seara... se scărpina undeva și lua laxative... Mi-amintesc soba de teracotă făcută de meșteri aduși... de la dracu-n praznic, vezi tu... De Crăciun, ne-adunam în fața bradului și cântam, mirosea a cozonac, lumânările... Poveștile copilăriei mi-au rămas întipărite... am suferit alături de Tom și Jerry, am visat cu rățoiul, ne-am jucat de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
cu ștaif din astea două? - Depinde... „Eternitatea” pentru ăștia care și-au făcut cavouri mai din vreme, când era marmura neagră mai ieftină, greu de găsit, dar o procurau ștabii pe sub mână, se făcea până la urmă rost de toate și meșterii erau mai mulți. Bătrânii s-au dus, ăștia mai tineri îs privatizați. Dacă nu mai erau locuri în față, înspre biserică, le-au scos osemintele la cei mai vechi, nu mai rămăsese nimeni după ei, au scos plăcile, au schimbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
treaba lui era să răscolească jarul, să răsucească metalul în flacăra albăstruie a mangalului și să-l modeleze cu lovituri repezi și precise. Toate acestea, pentru a oferi celor ce aveau nevoie ceea ce le era de trebuință. Asta era, un meșter care lucra cu foc și cu metal încins, în apropierea morții și a vieții, fără să fie atins nici de una, nici de cealaltă, simțindu-le doar căldura și răcoarea, ca pe niște prevestiri. Și uite că, dintr-o dată, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]