678 matches
-
prin vreme, legate de activitatea unor puternice personalități adânc ancorate în conștiința localnicilor. Tradițiile în meșteșuguri, arta populară și frumoasele obiceiuri ale localnicilor transmise din generație în generație și care aici se pastrează nealterate, Cooperativa “Arta Casnică”, Bâlciul Vinerii Mari, meșterii dogari și șindrilari, dulgherii și tâmplarii iscusiți, fac tot mai cunoscut în țară și peste hotare, patrimoniul turistic al acestei așezări. Foarte multe frumuseți naturale pot fi valorificate în viitorul apropiat prin modernizarea căilor de acces și marcarea potecilor spre
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
se nasc mici ca pruncii...». Francezii au înțeles că încă n-a murit Creangă. Într-o curte de bălării, părintele a creat un spațiu de reverie. Doi lupi alsacieni foiesc într-o cușcă lângă piscină. Din piatră de râu, a meșterit un mic eleșteu pentru pește. Căpriorul Toader hălăduiește în alt țarc, cu două oi și o capră neaoșă. Biserica din Humulești datează de la 1897 și e construită lângă bisericuța unde prindea Nică bărzăuni cu ceaslovul. S-a mai păstrat doar
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cheia. Acolo merse de-a bușilea, să G. Călinescu privească pe sub mobile, suspectă orice fotoliu și canapeaua, apăsîndu-le cu mâna să vadă dacă fâșâie, întoarse tablourile pe dos, ciocăni scândurile, deschise chiar ușițele de la sobă și, negăsind nimic, începu să meșterească broaștele sertarelor scrinului cu o sârmă îndoită, pe care și-o pregătise din vreme. Însă limbile broaștelor erau lungi și bine strânse în arcuri, și toată meștereala lui Stănică fu zadarnică. Atunci Stănică, supărat, își scoase ghetele din picioare și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Bunicului Îi tremură mâna și-i curge ciorba din gură și face firimituri pe masă. Părinții hotărăsc să-l scoată pe bunicul de la masă și Îl separă pentru că le este rușine cu el. Peste câteva zile Îl văd pe copil meșterind ceva și-l Întreabă ce face. El le răspunde senin că face o troacă. La ce-ți trebuie troaca? Întreabă părinții mirați. Să vă dau vouă să mâncați din ea când veți ajunge ca bunicul. Părinții au Înțeles morala, s-
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
vederii mele, cu sufletul sfâșiat. De ce, Doamne ? De ce ? îmi venea să urlu spre cerul de un albastru strălucitor și sărbătoresc. Astfel am ajuns înapoi la birjarul care se descurcase fără sprijinul meu : își găsise, el știe cum, un ajutor și meștereau împreună la roată, ceea ce părea să mai dureze. Dar am rămas pe loc, așteptându-l să termine, pentru că, dacă nu mergeam cu el, ar fi urmat să plec de aici cu vreuna din funebrele căruțe. Ce birjă se mai putea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
că și-a găsit acu de lucru ! Bine că și-a găsit acu pe ce să piarză vremea, ca să nu se ducă să scoată banii ! Că după ce că-i moangă și toate alea-i scapă din mână, se găsi ea să meșterească ceasu ! Și dă-i, și dă-i, păi cât e de când îl moșmondește ? — Da mai lasă-l morții de ceas, madam Ivona ! Ce-ți bați capu cu el atâta ! Vine el, domnu Niki, și vede ce-are... Sau ceasornicaru... Io
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
salut. Dacă o mai atingi vreodată, o să știu și-o să te bag la pîrnaie ca violator de minori. Știi ce le fac la Quentin violatorilor de copii? Știi? Nu ți-ar plăcea să știi! Luminile se aprinseră - nevasta lui Kinnard meșterea la tabloul electric. Femeia spuse: — Pot să plec la mama? Bud goli buzunarele lui Ralphie: chei și un sul de bani. — Ia mașina și du-te să te aranjezi puțin. Kinnard Își scuipă niște dinți. Doamna Ralphie Înhăță cheile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
carton și izolată cu catran. Un Merc ’48 mov pe pajiște. Mașina rămăsese fără roți, iar o osie ruginită era pe jumătate Îngropată În iarbă. Denton trase mașina pe dreapta. — Așa și-or fi făcînd ăștia alibiul. Poate că au meșterit mașina după ce au fost la Nite Owl, ca să credem noi că n-ar fi putut să meargă nicăieri cu ea. Jack arătă cu degetul: — Pe lîngă saboții de frînă au crescut buruieni. Nimeni nu a condus rabla asta pînă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
dovezi. Davey ți-a pus un microfon În celulă. Așa a aflat de frații Englekling și de cine mai știe ce. — Minciuni! Combină-i pe Davey cu ceilalți și tot nu ai destul voltaj ca să te pui cu mine! Exley meșteri ceva la magnetofon, iar banda Începu să se rotească: hîrr, hîrr. „Dumnezeule, să fii atît de sprinten și de bine dotat! Așa e cîinele ăsta, ca Heifetz cînd cîntă la vioară, și e la fel de mare-n sulă ca Johnny Stompanato
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Mai avea slăbiciuni și pentru bărbații care aveau salarii cu șase cifre și cu puterea de a o promova chiar dacă nu merita cu adevărat. Cât de bine ar fi dacă ar putea să le combine pe cele două. Jack a meșterit și a învârtit lucruri rapid, înainte să spună: — Se pare că nu mai este ceasul. Ai apă caldă, dar nu o poți programa dinainte. O să îl repar eu. Hai să vedem baia. Spre surprinderea ei, baia a trecut testul. Spălatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
tribunalul lăuntric al conștiinței, iar mama Îl aproba, Îi mulțumea! Eram umilit pînă În străfundul sufletului. Nu eram lipsit de un anume simț al bricolajului - știam să tai sticlă groasă În mai multe straturi, mă pricepeam să bat cuie, Îmi meșterisem singur un radio cu galenă - dar mai cu seamă eram o ființă ieșită din comun care nu putea fi confundată cu acei terchea-berchea care jubilează cărînd moloz și prinzînd balamale În șuruburi pe șantierele tineretului, unde e furnizată mînă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
pentru că Își are propria statură, importanță, operă deja constituită. Fiul știe că el nu va merge În aceeași direcție cu tatăl. Chiar de-ar fi dogar sau medic, cum era tatăl lui, el Își va Îngriji altfel bolnavii, Își va meșteri altfel butoaiele. Tatăl, fără să și-o mărturisească, ar vrea ca fiul să-i prelungească lucrarea. E o ispită. El se joacă cu ispita asta. Fiul ar vrea să-și depășească tatăl și, totodată, să prelungească lucrarea acestuia. E cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Încercând să ne Întoarcem acasă, Îngerul ne-a tăiat drumul și ne-a pedepsit. Mai În glumă, mai În serios, ne-a șoptit: ,, Dimineața cu genunchii pe facere/ M-a aruncat la Începutul pădurilor/ Împărțindu-mă În cântece și drumuri/ Meșterii venind să taie pentru viori/ Mi-au aflat numele din gură toporului./ Prima minune a fost când au găsit un poet/ Întemeietor de neliniști, cu scară pusă la iubire/ Bântuit de ursite iroice./ Repet În roua răbdării/ Pașii muntelui cu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
din față ale patrupedului îl înveselesc peste măsură. Antonia îl înghiontește ușor să-și facă loc. Clipește a scuză și se dă mai la o parte. Larul însă îl atrage ca un magnet. Ai zice că cel care l-a meșterit i-a insuflat viață. Piruetează pe loc cu tunica umflată, iar din rython țâșnește un firicel de vin, care descrie o curbă grațioasă înainte de a se vărsa în patera din mâna stângă. Gestul îl frapează. Dar ceilalți doi? Cine sunt
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în fața toanelor fetei sale, vel-logofătul rezista cât rezista, apoi, deoarece o iubea nespus și Despina se făcuse și frumoasă, ceda în cele din urmă. Sigur, bunul simț ultragiat al slugilor o numea „nebună”, mai ales de când, pe la 13 ani, Despina meșterise un sistem de sfori prin care legase orătăniile două câte două și astfel cine intra în gospodăria prosperă a boierului putea avea imaginea stranie a câte doi cocoși fugărind cap la cap câte un cuplu de găini dezorientate. Dar asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
sunt convins că, la Începuturi nu a fost nici oul, nici găina, ci geografia - ea, mamă a istoriei: «spune-mi unde te afli, În spațiu, ca să-ți spun ce ți s-a Întâmplat În timp»), În care Îmi amenajasem, Îmi meșterisem - ca tot fărdețăratul - o țară; și a mea - ba numai a mea - nu de alta, dar aveam nevoie de un „teren” de casă... Așadar, În prezența amicului, m-am așternut pe făcut casa. Îmi era ușor: era pentru Întâia oară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
a mai venit Încă de două ori, i-am intrat eu ei, de aceea nu mă temeam că-mi intră mie - În gură. Ne Întoarcem acasă, pe-nserat, trăgând după noi povara de snopi de aluni pe un fel de sanie meșterită de moș Iacob. Sanie de vară. Dar pe mine nu mă mai interesează această parte. De-abia aștept să vină ziua În care o să despicăm tulpinile de alun - la gardul grădiniței de flori, acolo e instalată „despicătoarea” de aluni - ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
suflet ar fi prețul cel mai rezonabil“. Dar Sobakevici este de altă părere. „Zău că nu-s scumpe. Alt pungaș v-ar înșela, v-ar vinde niște porcării în loc de suflete. Ale mele-s toate unul și unul, pe alese: ba meșteri, ba țărani zdraveni“. Și mi se apucă Sobakevici să descrie fiecare suflețel mort, de rămâi cu gura căscată. Îi ia la rând și-i descrie în culori atât de vii, încât ai impresia că ești într-o altă lume. Îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
se avansasem cu vreo sută de metri, iar apoi au venit ploile și au fost zile când nu se putea lucra. În afară de muncă, cules plante, pus capcane pentru păsările de apă și încercarea de a prinde vreun peștișor în "năvodul" meșterit dintr-o basma, nimic nu ne-a tulburat viața până spre toamnă. Aproape doream să vină cineva, să se întâmple ceva ca să ieșim din gândurile de care toate eram torturate. Doar copiii erau fericiți. Fie binecuvântate acele zile însorite în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
unui sacrificiu religios: a mânca trupul unui om trimis la Dumnezeu pentru a se apropia de El. Proprietatea capătă contur; limbile se diversifică; diviziunea muncii devine mai complexă: unul face colibe, altul coase piese de îmbrăcăminte sau cioplește pietre, unii meșteresc unelte și arme, iar alții vânează, povestesc, îngrijesc bolnavii ori se roagă. Bărbații se impun în fața femeilor, își plasează mamele și surorile sub responsabilitatea fraților și a verilor. Apar interdicții care permit limitarea violenței: membrii unui grup se ajută reciproc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
părțile componente. Generatorul de curent cu circuit Închis, 240/110 V. Celule de combustibil cu amestec de hidrogen plus oxigen. Monitoarele LSS. Procesorul pentru lichide, alimentat cu baterii argint-zinc. Iar aceasta este subofițerul șef Fletcher. Norman văzu o siluetă masivă, meșterind În spatele țevilor cu o cheie grea. Silueta se Întoarse; Alice Fletcher le adresă un zâmbet, salutându-i cu o mână unsuroasă. — Pare că știe ce are de făcut, spuse Ted aprobator. — Știe, confirmă Barnes. Deși toate sistemele noastre vitale sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
pe lângă Beth. — Ai aflat ceva? țipă Beth. — Sistemele vitale! Unde e Fletcher? Unde-i Barnes? — Nu știu! Caut! — Nu e nimeni În B, strigă el și sări pe treptele ce duceau În Cilindrul C. Tina și Fletcher se aflau acolo, meșterind În spatele consolelor de la computere. Panourile din spate erau trase afară, scoțând la iveală cabluri și circuite imprimate. Luminile camerei fulgerau În roșu. Toate ecranele clipeau: AVARIE - SISTEME VITALE — Ce se Întâmplă aci? țipă Norman. Fletcher flutură mâna a lehamite. — Naiba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
nici nu este unul singur. Ne aflăm într-o zonă inexplorabilă, pipăim doar premizele, aproximăm sau chiar batem câmpii. Dar să continui. Cine mai eram eu pe atunci? Îmi plăceau enorm cărțile și revistele de știință popularizată, desenam foarte bine, meșteream orice, lucram grădina (chiar și de foame!), învățam stenografie, astrologie, prestidigitație, retrăiam Aventurile submarinului Dox, ciopleam jucării, eram pasionat de chimie, exploram mărginimea orașului și câmpul, pescuiam, recitam din Topârceanu și Minulescu la fetișcane și, imediat după război, cercetam munițiile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
rezolva dilema cu un artificiu produs acasă: Îl dota pe Polichinelle cu o cocoașă, pe Pierrot cu un guler scrobit, pe Colombina cu cel mai neastâmpărat zâmbet din lume și pe Arlechin... cu un costum de arlechin. H. Bustos Domecq meșterește, mutatis mutandis, În chip analog. Recurge, deci, la liniile Îngroșate ale caricaturistului, chiar dacă sub vesela sa pană inevitabilele deformări pe care genul le comportă din oficiu abia de sunt tangente cu fizicul fantoșelor, și insistă cu fericită Îndârjire asupra diferitelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a cinstit, la rateșul lui Petrache, pe doi români și le-a spus ce-l doare. Sătenii au intrat în lunca de pe coastă, au tăiat cu barda un mesteacăn frumos și drept ca o făclie de ceară albă și au meșterit o cruce. Au intrat în țintirim și au așezat-o la căpătâiul străinului. Pe când bătătoreau țărâna, unul zise: —Dumnezeu să-l ierte, era voinic om și frumos; avea un păr negru... — Nu, răspunse celălalt, era bălan... dar, ce-i dreptu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]