1,793 matches
-
oasele tarsului și cu oasele metatarsiene învecinate. Capul (extremitatea anterioară) este turtită în sens transversal și se articulează cu falanga proximală. Particularită]i ale metatarsienilor. Metatarsianul I este cel mai scurt și cel mai gros. Baza se articulează cu cuneiformul medial și cu metatarsianul II. Metatarsianul II este cel mai lung și prin bază se articulează cu toate cuneiformele. Metatarsianul III se articulează cu osul cuneiform lateral, cu metatarsianul II și IV. Metatarsianul IV se articulează cu cuboidul, cuneiformul lateral, matetarsianul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se articulează cu cuboidul, cuneiformul lateral, matetarsianul III și IV. Metatarsianul V se articulează cu cuboidul și cu metatarsianul IV. La nivelul bazei prezintă o tuberozitate. OASELE DEGETELOR (OSSA DIGITORUM PEDIS) Degetele sunt în număr de cinci, numerotate de la marginea medială la cea laterală, de la I la V. Degetul mare de la picior se numește haluce. Scheletul osos al degetelor este realizat de către falange. Se descriu în total 14 falange: halucele are 2 falange, fiecare din celelalte degete au câte trei. Falanga
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
1. posterior: tuberozitatea calcaneului, 2. antero-medial: capul metatarsienilor I, II, II, 3. antero-lateral: capul metatarsienilor IV și V. Stâlpii sunt uni]i prin două arcuri longitudinale (3, 11, 13): 1. arcul lateral: calcaneu, cuboid, metatarsienii IV și V, 2. arcul medial : calcaneu, navicular, astragal, cele trei cuneiforme, primii trei metatarsieni . ARTICULAȚIILE Articulațiile sunt constituite din totalitatea elementelor anatomice prin care două sau mai multe oase se unesc între ele și sunt reprezentate de formațiuni conjunctive și musculare. ARTROGENEZA Embrioloaic articulațiile se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
coasta 6. Liaamentul costo-clavicular 7. Cartilajul primei coaste Pentru realizarea conaruenței articulare între suprafețele articulare există un disc articular (discus articularis) fibrocartilaainos plat, aproape circular, care periferic aderă de aparatul capsulo-liaamentar. Prezența discului determină compartimentarea articulației în două: porțiunea menisco-sternală, medială și cea menisco-claviculară, laterală. Capsula articulară fibroconjuctivă înalobează suprafețele osoase acoperite de cartilaj și discul fibrocartilaainos. Atât partea anterioară cât și cea posterioară prezintă o structură mai rezistentă. Stratul intern al capsulei articulare (sinoviala) respectă compartimentarea internă a articulației. 1
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
compartimentarea internă a articulației. 1. Stern 2. Clavicula 3. Prima coastă 4. Liaamentul sterno-clavicular anterior 5. Liaamentul costo-clavicular 6. Liaamentul interclavicular La exteriorul capsulei, ca mijloc de întărire articulară, sunt dispuse ligamentele: - sternoclavicular anterior (lia. sternoclaviculare anterius) care unește extremitatea medială a claviculei cu fața anterioară a manubriului sternal trecând peste fața anterioară a capsulei articulare; -sterno-clavicular posterior (liasternoclaviculare posterius) este o structură foarte rezistentă situată pe fa]a posterioară și externă a capsulei articulare; - inter-clavicular (lia. sternoclaviculare interclaviculare) situat în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
MEMBRULUI SUPERIOR LIBER (juncturae membri superioris liberi) ARTICULAȚIA SCAPULO-HUMERALĂ (articulatio humeri) Este o articulație sferoidală, multiaxială realizată de capul humeral și cavitatea glenoidiană a omoplatului - Figura 56. Suprafețele osoase sunt: - capul humeral care reprezintă 1/3 dintr-o sferă, orientat medial, în sus, posterior; față de diafiza humerală este implantat la un unghi de aproximativ 130? ; - cavitatea glenoidiană este puțin profundă, are axul logitudinal mai mic față de cel transversal și ambele axe mai mici față de capul humeral. Cele două suprafețe osoase ale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de aproximativ 1,5 mm arosime. Capsula articulară menține suprafețele osoase în contact și se inseră pe cele trei oase participante la articulație astfel: - anterior: deasupra fosei capului radial și a celei coronoidiene; - posterior: la periferia fosei olecraniene; - inferior și medial: marainea cavității siamoidiene; - inferior și lateral ajunae până la 5-6 mm sub capul radial. Capsula lasă în afară cei doi condili humerali: medial pentru inserția mușchilor epitrohleeni, iar lateral pentru cei epicondilieni. Stratul profund al capsulei articulare, sinoviala, acoperă fața anterioră
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
articulație astfel: - anterior: deasupra fosei capului radial și a celei coronoidiene; - posterior: la periferia fosei olecraniene; - inferior și medial: marainea cavității siamoidiene; - inferior și lateral ajunae până la 5-6 mm sub capul radial. Capsula lasă în afară cei doi condili humerali: medial pentru inserția mușchilor epitrohleeni, iar lateral pentru cei epicondilieni. Stratul profund al capsulei articulare, sinoviala, acoperă fața anterioră a fosei coronoidiene și a celei radiale formând un fund de sac bilobat anterior. Posterior acoperă fosa olecraniană formând un fund de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și are oriainea în apropierea fosei coronoide și se dirijează prin trei fascicule: - superficial spre liaamentul orbicular, inelar; - mijlociu vertical spre apofiza coronoidiană; - transvers perpendicular pe primele două. - liaamentul posterior este format din fibre: - humero-humerale dispuse în punte între marainele medială și laterală a cavității olecraniene; - humero-olecraniene ce unesc marainea cavității olecraniene cu marainea olecranului - Fiaura 60. - liaamentul inelar unește marainea anterioară cu cea posterioară a incizurii radiale menținând astfel un contact permanent între cele două oase. Raporturile articulare sunt: 1
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
diartro-amfiartroză. Suprafețele articulare sunt reprezentate de fețele: - auriculară a sacrulului concavă, în sens anteroposterior, cu centrul corespunzând primelor două procese transverse de pe fața posterioară a sacrului; - auriculară a osului coxal care este covexă. Interlinia articulară are forma literei S, concavă medial în jumătatea superioară și concavă lateral în cea interioară ceea ce face ca în articulație contactul să se realizeze prin juxtapunere și prin anarenare. Peste suprafața articulară sacrată este aplicat un fibrocartilaj în timp ce peste cea a coxalului un cartilaj hialin. Ca
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a coccisului, iar prin celălalt pe spina ischiatică. Prin așezarea lor ligamentele sacro-tuberale și sacro-spinoase completează posterior pelvisul, transformând spațiul dintre marginea laterală a sacrului și marginea posterioară a coxalului în două orificii: - orificiul superior este delimitat de: ligamentul sacro-tuberos (medial), conturul marii incizuri ischiatice (superior), ligamentul sacrospinos (inferior) și este traversat de mușchiul piriform; - orificiul inferior este delimitat de: ligamentul sacro-spinos (superior), mica incizură ischiatică (lateral), ligamentul sacro-tuberos (infero-medial) și prin acesta trec: mușchiul obturator intern, pachetul vasculo-nervos rușinos intern
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
creearea unei adâncimi pentru capul femural. Capsula articulară are o întindere mare, inserția realizându-se la distanță: - înainte, la limita laterală a colului, pe linia intertrohanteriană; - înapoi, pe fața posterioară a colului, la unirea 1/3 laterale cu 2/3 mediale; - în sus și în jos, la nivelul liniilor care unesc inserția anterioară cu cea posterioară. O parte din fibrele profunde se reflecă pe col și au un ușor traiect ascendent până la suprafața articulară a capului formând frenula capsulae ș18, 20ț
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
forma unor inele în capsulă. Stratul sinovial tapetează stratul fibros al capsulei. 1. Spina iliacă antero-inferioară 2. Marele trohanter femural 3. Ramura orizontală a ischionului 4. Gaura obturatoare 5. Capsula articulară 6. Liaamentul ilio-femural partea laterală 7. Liaamentul ilio-femural partea medială cu inserție terminală ce acoperă parțial liaamentul pubo-femural Ligamentele articulației - Fiaura 69: -în dreptul incizurii acetabulare labrul trece ca o punte peste adâncitură transformând-o într-un orificiu - această porțiune fiind denumită liaamentul transvers al acetabulului, - ilio-femural în Y a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
liaamentul transvers al acetabulului, - ilio-femural în Y a lui Bertin Biaelow (ia. iliofemural) se inseră prin vârf pe spina iliacă antero-inferioară, iar prin bază pe linia intertrohanteriană și prezintă două fascicule ș2, 11, 12, 18, 201. - ilio-pretrohanterian, lateral, oblic; - ilio-pretrohantinian, medial, vertical; - pubo-femural (lia. pubofemural) situat pe fața anterioară a articulației și care se inseră pe eminența ilio-pubiană, creasta pectineală, ramura superioară a pubisului și se termină înaintea micului trohanter; - ischio-femural sau ischio-capsular (lia. ischiofemural) orientat posterior se inseră pe ischion
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
o curbă a fețelor articulare a condililor ce descrește proaresiv spre posterior ceea ce face ca seamentul anterior al curburii să facă parte dintr-un semicerc cu raza de aproximativ 45 mm, pentru ca posterior să ajunaă la aproximativ 15 mm; - condilul medial este mai proeminent decât cel lateral; - condilul medial este mai înaust și mai luna (aproximativ 10 mm) față de ce lateral (aproximativ 8 mm); - condilul medial se află într-un plan inferior față de condilul lateral ceea ce determină formarea unui unahi obtuz
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
descrește proaresiv spre posterior ceea ce face ca seamentul anterior al curburii să facă parte dintr-un semicerc cu raza de aproximativ 45 mm, pentru ca posterior să ajunaă la aproximativ 15 mm; - condilul medial este mai proeminent decât cel lateral; - condilul medial este mai înaust și mai luna (aproximativ 10 mm) față de ce lateral (aproximativ 8 mm); - condilul medial se află într-un plan inferior față de condilul lateral ceea ce determină formarea unui unahi obtuz deschis lateral de 170 -177? - aenu valaum fizioloaic
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cu raza de aproximativ 45 mm, pentru ca posterior să ajunaă la aproximativ 15 mm; - condilul medial este mai proeminent decât cel lateral; - condilul medial este mai înaust și mai luna (aproximativ 10 mm) față de ce lateral (aproximativ 8 mm); - condilul medial se află într-un plan inferior față de condilul lateral ceea ce determină formarea unui unahi obtuz deschis lateral de 170 -177? - aenu valaum fizioloaic; - fața posterioară a rotulei este împărțită de o creastă în două suprafețe articulare, una laterală și alta
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se află într-un plan inferior față de condilul lateral ceea ce determină formarea unui unahi obtuz deschis lateral de 170 -177? - aenu valaum fizioloaic; - fața posterioară a rotulei este împărțită de o creastă în două suprafețe articulare, una laterală și alta medială acoperite de cartilaj articular; - epifiza superioară a tibiei prezintă suprafața superioară articulară cu cele două fose articulare - cavitățile alenoide- separate de eminență intercondiliană (spina tibiei). Cartilajul hialin ce acoperă suprafețele articulare este: - la nivelul condililor femurali de aproximativ 2-3 mm
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și mai aros în partea centrală(6-7 mm) ceea ce atenuează presiunile ș traumatismele produse de mișcări. Pentru realizarea conaruenței articulare ce rezultă din disproporția suprafețelor osoase la nivelul articulației aenunchiului sunt necesare meniscurile intraarticulare, formațiuni fibrocartilaainoase, unul lateral și altul medial, dezvoltate la periferia fiecărei fose articulare tibiale. Fiecare menisc în parte prezintă: - două fețe: una superioară ce corespunde condilului femural și alta inferioară plană, aplicată pe fosa articulară corespunzătoare; - o bază ce corespunde capsulei articulare de care aderă; - o crestă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
dezvoltate la periferia fiecărei fose articulare tibiale. Fiecare menisc în parte prezintă: - două fețe: una superioară ce corespunde condilului femural și alta inferioară plană, aplicată pe fosa articulară corespunzătoare; - o bază ce corespunde capsulei articulare de care aderă; - o crestă medială, subțire, întinsă spre centrul articulației la care însă nu ajunae; - două extremități, coarne, prin care meniscurile aderă de platoul tibial; - meniscul lateral are forma unui cerc aproape complet, este mai înaust și mai aros la periferie; - meniscul medial are forma
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
o crestă medială, subțire, întinsă spre centrul articulației la care însă nu ajunae; - două extremități, coarne, prin care meniscurile aderă de platoul tibial; - meniscul lateral are forma unui cerc aproape complet, este mai înaust și mai aros la periferie; - meniscul medial are forma unei semilune cu deschiderea medială; - cele două meniscuri sunt unite în partea anterioară printr-o bandeletă transversalăliaamentul transvers al aenunchiului (2, 11, 12, 18, 20). Capsula articulară se inseră superior la nivelul femurului iar inferior pe tibie, prezentând
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
articulației la care însă nu ajunae; - două extremități, coarne, prin care meniscurile aderă de platoul tibial; - meniscul lateral are forma unui cerc aproape complet, este mai înaust și mai aros la periferie; - meniscul medial are forma unei semilune cu deschiderea medială; - cele două meniscuri sunt unite în partea anterioară printr-o bandeletă transversalăliaamentul transvers al aenunchiului (2, 11, 12, 18, 20). Capsula articulară se inseră superior la nivelul femurului iar inferior pe tibie, prezentând anterior un orificiu pentru rotulă. Traiectul de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
plantară - flexie dorsală; articulația talotarsiană de mișcarea de pronație- supinație a piciorului. 1. Articulația talo-crurală (articulatio talocruralis) Se încadrează în cateaoria trohleartrozelor sau ainalym. Suprafețele articulare sunt reprezentate de fața inferioară a tibiei, de cele două fețe articulare ale maleolelor (medială și laterală), fața superioară a tarsului cu trohleea și cele două fețișoare maleolare. Suprafețele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin. Sinoviala. Stratul intern tapetează fața profundă a stratului fibros, se reflectă la locul de inserție al acestuia, se termină la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
articulației sunt reprezentate de: - liaamentul lateral radiază de la maleola laterală la oasele tarsiene; este format din: - liaamentul talo-fibular anterior (lia. talofibular anterius), - liaamentul calcaneo-fibular (lia. calcaneofibulare), - liaamentul talo-fibular posterior (lia. talofibular posterius), fiecare dintre aceste se direcționează spre oasele respective; - medial (lia. mediale)este și cel mai puternic fiind format din 4 fascicule: - tibio-talar anterior, - tibio-navicular, - tibio-calcanean, - tibio-talar posterior. 2. Articulațiile intertarsiene (articulations intertarseae) Cele 7 oase care compun tarsul realizează între ele opt articulații, care nu prezintă particularități anatomice: - subtalară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
reprezentate de: - liaamentul lateral radiază de la maleola laterală la oasele tarsiene; este format din: - liaamentul talo-fibular anterior (lia. talofibular anterius), - liaamentul calcaneo-fibular (lia. calcaneofibulare), - liaamentul talo-fibular posterior (lia. talofibular posterius), fiecare dintre aceste se direcționează spre oasele respective; - medial (lia. mediale)este și cel mai puternic fiind format din 4 fascicule: - tibio-talar anterior, - tibio-navicular, - tibio-calcanean, - tibio-talar posterior. 2. Articulațiile intertarsiene (articulations intertarseae) Cele 7 oase care compun tarsul realizează între ele opt articulații, care nu prezintă particularități anatomice: - subtalară sau talo-calcaneană
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]