1,871 matches
-
de localuri specializate în spectacole la scenă deschisă. Spre sfârșitul secolului al XIX, chitara detronează definitiv vioara și celelalte instrumente de acompaniament. Pe lângă dansatori și cântăreți își fac apariția cei dintâi instrumentiști desăvârșiți, capabili să potențeze și să îmbogățească spectrul melodic prin improvizațiile cele mai măiestrite. Scriitorul uruguayan Carlos Reyes descrie rolul lor: „Un cântăreț fără suferință este ca o chitară fără corzi: sună, dar nu răsună. În general, se crede că strigătele și chiotele, aye-urile și suspinele sunt doar artificii
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
frumușele, care schimbau buzunarul în perfectă legalitate, chiar sub nasul funcționarilor fiscali consternați. Odată cu apariția „Operei flamenca”, duhul sfâșietor, supranumit duende face loc unuia mai lent. Forma cea mai preferată de flamenco pe scenele operei cu același nume era fandangoul melodic și unduitor. Succesul său se datora și faptului că microfoanele de pe atunci nu erau suficient de performante pentru a surprinde sunetele complexe, vaietele și suspinele care însoțesc ritmatele Tonás, Seguiriyas sau Soleares. Așa se face că una sau alta din
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
prin preajmă pentru a distrage și perturba, a-mi influența o audiție “pură și civilizată”, propice unui spațiu fonic fără cusur. După declanșarea pe fond muzical a semnalului emisiunii o voce caldă, calmă, cu tonuri vibrante și catifelate în funcție de ritmicitatea melodică și mesajul textului invită melomanii să ia cunoștință despre titlurilor emisiunii, răspunde opțiunilor muzicale (sau lirice) numindu-i cu “subiect și predicat” pe ascultătorii din întreg spațiul limbii române dar și al celui de pe varii meridiane și paralele, conectându-i
SCRISOARE DESCHISĂ DOAMNEI ELENA TOMA, RADIOCLUB XXL ROMÂNIA-PITEŞTI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355380_a_356709]
-
se citi har binecuvântat !) îi poate aduce să trăiască ardent, în armonia vorbei cu fapta, răzemate organic pe sentimental plenar și reciproc al iubirii. Aseară s-au “năpustit” toate asupra umilei mele existențe și, paradoxal, ca într-un vădit contrapunct melodic am suportat cu seninătate și calm această bântuire de melos sideral, proteguitor și relaxant și pe care nu știu să-l mai fi trăit vreodată.,. Vocea Dv. astâmpără și rânduiește vacarmul și haosul din viața ascultătorilor, organizează și conferă un
SCRISOARE DESCHISĂ DOAMNEI ELENA TOMA, RADIOCLUB XXL ROMÂNIA-PITEŞTI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355380_a_356709]
-
adecvat conveniențelor mondene dar și locului, un fel de recepție, fără pic de “agrement bahic”, însă împănată de zarvă reținută, voie bună și...băuturi răcoritoare de toate esențele și culorile lumii, de o muzică în surdină ce răspândea stereofonic giuvaerurile melodice ale “anotimpurilor” vivaldiene, ale reliefului abrupt și vulcanic al sonurilor wagneriene, ale surpușului predestinat dar și ale optimismului betowenian și multe alte provocări abisale ale diferitelor compoziții clasice (inclusiv ale unui american de-al lor, George Gershwin!)... Referință Bibliografică: Nuntă
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (6) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355187_a_356516]
-
sfinți, de oameni, de turturele, de calofir, de legăminte, de albăstrele și de păpădii. Fecioara Maria zămislește frumosul în Fecioare, hărăzind avântul de porumbiță ca al stegarului dârz ce înfășoară zările dace, pogorând lumina în inimile-sărbători. Fecioara prin fiorul ei melodic răpește cântarea fiecărei inimi purtătoare de dor, o transfigurează și o înălțâspre zările mirifice ale extazului. În Fecioară surâde mugurul primăverii ademenind prin miracolul verdelui ei princiar, perfecțiunea ce suie spre armonia celestă a Fericirii. Fecioara îmbrățișează soarele cu dogoarea
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
eruptive ale uitării puteau birui într-o zi în a șterge amintirile despre Marina Scupra, atât de mult timp au durat. Dar nu încape nicio îndoială în faptul că artista a lăsat în tumultul unui curent de tinerețe și acorduri melodice foarte incitante și agreate motive suficiente de îndrăgire. Acestea sunt necontrapunctate de nici un bob de alt motiv, căci Marina Scupra are un glas muzical echivalent cu melodicitatea și tonusul unei orgi de bazilică, iar comportările sale pe scenă, ca și
MARINA SCUPRA. SCENA I SE POTRIVEŞTE CA PANTOFUL CENUŞĂRESEI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371015_a_372344]
-
atât pentru ca spectatorii să-și îngăduie a se ferici cu privitul unui om frumos, cât și pentru că ascultatul unor melodii cu lirism fosforescent și cadențat pe fervoare și speranță este în oricare moment un vis! Are un repertoriu cu mătase melodică și vultur sol! În genere, textele acestor melodii spun mesaje care potențează aspirațiile umane, fără alunecare în oniricul de dincolo de realul vieții decât pe aripa păsării ce-mpletește zborul cu iubirea. Cântecele acestea sunt propriile corelații și afinități ale artistei
MARINA SCUPRA. SCENA I SE POTRIVEŞTE CA PANTOFUL CENUŞĂRESEI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371015_a_372344]
-
bunăvoință al domnului Mihail Dabija de la Galați, iată ne putem bucura de o altă poezie cu video-poem! Mulțumesc și cu această ocazie acestui neobosit prieten pentru plăcutele surprize! Vizionați link-ul și îmi veți da dreptate! Armonia versului cu linia melodică și imaginile alese, cu grijă, vă vor ajuta să vă transpuneți pentru câteva clipe în cele mai frumoase momente ale vieții, momente pe care, fiecare dintre noi, la un moment dat, le trăim. https://www.youtube.com/watch?v=O4JS-QsyK1A
RONDELUL DE DORINȚĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370041_a_371370]
-
o serie de repetări ale ei, de fiecare dată în întregime, dar sub un aspect schimbat; variațiunile polifonice fiind cele bazate pe folosirea pentru fiecare din ele a diferitelor procedee și forme ale polifoniei, adică a unor combinații de fraze melodice cântate împreună, fiecare având melodie și înțeles de sine stătător. Sergei Babayan, adevărat suflet de artist sunt convinsă că nu mai știa unde se află, era total a-spațial, a-temporal, el cânta cu convingerea unui înger, înconjurat de îngeri
SERGEI BABAYAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370490_a_371819]
-
Mi se pare, cu adevărat, magnifică, minunată! În intervenția sa, domnul profesor Silviu Guga, prozator, eseist, director literar al revistei ”Cenaclul de la Păltiniș”, s-a declarat încântat de frumusețea versului clasic abordat de autoarea volumului. A subliniat acuratețea și linia melodică a versurilor, atenția deosebită pentru rimă și măsură metrică ce curg, liniștitoare, plăcute, pline de sensuri și trăiri lăuntrice, de iubire. Domnia sa a recomandat asistenței, cu bucurie și satisfacție evidentă, lecturarea unui volum de „poezie clasică autentică”, cum rar se
PRINTRE PLĂCUTE AMINTIRI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370562_a_371891]
-
-și iarna, prefațând-o. Regăsesc monologul în căutarea dialogului cu Dumnezeu, dilemele existențiale dintru o conștiință problematizantă în lumea noastră desacralizată, regăsesc același râu călătorind prin sensuri, complicând, tăgăduind și formulând într-o ardere lentă. Dar, de această dată, râul melodic are o albie adâncită, poate chiar până în teluricul creativ al autorului, ca o inițiere a însingurării omenești predestinate. Plecarea mamei dintre vii, dispariția ei ca făptură pământeană și această durere de fiu nu mai sunt doar umane, ci țin de
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
ciclu au un timbru solemn, ritualic și un limbaj intens, substanțial sacralizat, ce se mulează armonios în matricea silistică a unei prozodii îngrijite atent, cu știința și arta cuvântului ce prezidează/guvernează o rostire poetică de o finețe și puritate melodică, liturgică, învestită cu sensibile sugestii de ordinul trăirilor și fiorilor de factură metafizică: “În seva florilor e sânge/Și-n lemnul crucii e pământ”./ În sufletul Măicuții curg doar lacrimi/ Și-n miezul pâinii e trup sfânt” (“Iubire însângerată”, p.
NORI ÎN SOARE DE ELENA TRIFAN de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369741_a_371070]
-
există un spirit care, deși intangibil în identitatea fiecăruia, plăzmuiește nu o despărțire, ci apropierea și fascinația. Cei doi cântăreți au asemănate duioșia din glas, melodicitatea cântecelor, rostirea textelor, într-o claritate care nu se atinge de cuvânt. Timbralitatea, vibrația melodică a interpretării, atât a lui Fuego, cât și a Sofiei Rotaru, lasă foarte curate și clare cuvintele, dar le înveșmântează în lirism. Cei doi strălucitori artiști nu s-au întâlnit până acum pe scenă. Nemeritata șansă pentru unii, dar împlinirea
SOFIA ROTARU. CÂNTECUL RĂMÂNE CU EA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362529_a_363858]
-
Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1507 din 15 februarie 2015 Toate Articolele Autorului luna urcând pe-un crin de lumină înflorește-n cleștar de cuvinte dorul meu ce colindă tăria și face litanii și zboară nebun în zori melodici prin dimineți albastre, visez cum îți deschid mâinile tale ca pe niște trandafiri cu degete petale cum chipul tău radiază lumina înfășurat în inele de-argint și topaze când brunii stropi din ochii tăi eternizează fericirea. pe largul de singurătăți
LUNA URCÂND PE-UN CRIN DE LUMINĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362738_a_364067]
-
latura stânga a sălii, urmăream un fenomen extraordinar în desfășurare, la felul cum o delicatețe activă era dedicată trup si suflet ‚nevoilor’ imperioase ale pianului devenit ființă. Urmăream modul cum apariția mlădiosă se concentra asupra mâinilor articulate duios conform liniei melodice. Având acea latura a grației în sensul de vioi, ori sprinteneală ce întregește eleganța artei, exercita mișcari fine, dar apareau ca dintr-o implozie ce erau uneori puternice, alteori doar ca o ușoară atingere, menținând însă același ton sau aceiași
AM VĂZUT...PIANUL VIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370216_a_371545]
-
mai aibe oxigen, nu știu...poate o aerisire nu foarte bună?! Însă, o așa concentrare asupra execuției complicate pe care-l presupunea repertoriul ales, nu avea cum să nu împingă asistența spre empatizarea totală, spre simțirea în masă a inflexiunilor melodice, concentrare, cât și a observării timbrului specific. A fost ca o constatare cât și o recunoaștere a fenomenului revelat tuturor - 'levitarea' spirituală determinată numai de un singur om - totul spunând că este o artistă consacrată, doamna Nicoleta Luca-Meițoiu! Apogeul sentimental
AM VĂZUT...PIANUL VIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370216_a_371545]
-
după Cenaclul Flacăra și au făcut dovada că acest gen muzical are ceva sfânt în el, contopindu-se perfect cu versurile de factură religioasă. Cantautorii care ne-au încântat făcând dovada talentului lor prin transpunerea unor poezii superbe pe linii melodice pe măsură, au fost și ei premiați: Amgela Mariașiu, Reghin, Marele Premiu al Festivalului „Credo” Traian Comșa, Sighișoara, Premiul Special al Juriului La finalul Festivalului „Credo”, nu poți decât să rămâi cu dorința ca astfel de evenimente să cucerească cumva
PREMIILE FESTIVALULUI DE POEZIE RELIGIOASĂ „CREDO” – LĂPUŞNA 2016 de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353410_a_354739]
-
un prestigiu mai mult față de această tânără Anna, care dă foc scenei când urcă pe ea, în sensul nu de a o umple de răcnete și sărituri năuce, ci de a-i sfâșia monotonia lansând cântece pe șiruri, pe terase melodice, ca o valsare într-un vis, nu ca o zguduială, într-o înțepare! Și e tânără, o frumoasă tânără de azi, care însă cântă nezvârlind la vechituri cântecul de ieri! Vom mai uzi de Anna! Ni s-a spus aceasta
ANNA. VEŢI MAI AUZI DE EA... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353533_a_354862]
-
dar, mai aproape de expresia în cuvânt a interiorului sufletesc fermecat de cântecele lui Pepe, ar fi serenada și balada - de ce nu s-ar spune și așa?! Repertoriul acestui artist, totalmente răscolitor prin sensibilitate, timbralitate și mesaj integrează un univers sonor melodic, fiecare notă fiind vastă și oscilantă. Toate piesele lui Pepe sunt înveșmântate melodic într-o triadă spirituală: sensibilitate, plăcere, fior. Și fiecare, de asemenea, are poveste și mister. Dar niciuna nu vine dintr-o zonă stilistică și motivică fixă, delimitată
CLIPELE CU EL SUNT SĂRBĂTOARE SAU VACANŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352803_a_354132]
-
Pepe, ar fi serenada și balada - de ce nu s-ar spune și așa?! Repertoriul acestui artist, totalmente răscolitor prin sensibilitate, timbralitate și mesaj integrează un univers sonor melodic, fiecare notă fiind vastă și oscilantă. Toate piesele lui Pepe sunt înveșmântate melodic într-o triadă spirituală: sensibilitate, plăcere, fior. Și fiecare, de asemenea, are poveste și mister. Dar niciuna nu vine dintr-o zonă stilistică și motivică fixă, delimitată, nici nu lasă urmă îngustă după ascultare căci o parte a inimii rămâne
CLIPELE CU EL SUNT SĂRBĂTOARE SAU VACANŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352803_a_354132]
-
-s încrucișate nesfârșite cărări fără pulbere, cu neîncetate doruri și aprinse iubiri. Cântecele compozitorului Dumitru Lupu sunt răpite de mare și încuiate în scoici care duse la ureche revarsă odată cu vuietul mării, melodii. Cântecele compozitorului Dumitru Lupu sunt cele mai melodice din muzică ușoară românească, purtate de talazuri în largul mării, până pier vârfurile vapoarelor, iar de la țărmuri, până la frontierele care rotunjesc țara, pe câmpii cu dropii, pe Carpați cu cerbi, din „gara mică”, la grădina cu toate florile din lume
DUMITRU LUPU. CÂNTECELE SALE ERAU ÎN NOI, FĂRĂ FORMĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353844_a_355173]
-
timp, predă lecții de muzică maicilor de la mănăstirile „Dintr-un Lemn” și „Surupatele”, care erau încântate de glasul său deosebit. Din opera muzicală bisericească a lui Anton Pann amintim: Noul Docsastar, Bazul teoretic și practic al muzicii bisericesti sau Gramatica melodică, Heruvico-Chinonicar, Paresimier, Noul Anastasimatar. Precum personajul Rică Venturiano din piesa de teatru „O noapte furtunoasă” , are o aventură galantă cu Anica, nepoata stareței de la Mănăstirea dintr-un lemn cu care fuge la Brașov, ea fiind travestită în flăcău. Acest concubinaj
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
1508 din 16 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Andreia-Roxana BOTIȘ Ulmeni, locul copilăriei mele, reprezintă lumea în care trăiesc împletindu-mi rațiunea cu elementele autentice ale culturii și civilizației românești, ale portului popular din zona Codrului, dar și cu liniile melodice codrenești, care-ți deschid calea spre noi orizonturi. În această lume mirifică, plină de legendă și istorie, am ales să-mi petrec și anii adolescenței, în calitate de elevă de liceu, mândrindu-mă cu valorile, principiile și noile identități descoperite. Zona Codrului
PLAIURI CODRENEŞTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353207_a_354536]
-
lui care încep din ce în ce mai conturate de dincolo de satele dimprejurul Vârșețului, oraș sârbesc aflat la zece kilometri de Iablanca. Spiritul românesc în locurile natale ale lui Lazăr Novak se desfășoară fără fixism ancadramental în stilul bănățean, fiind de fapt o panoramare melodică a toată România folclorică, pentru că în cântecele sale, cântărețul re-creează existența practică și idealul, materialul divizibil, infinitul spiritual, omul și natura, viața și neființa românilor din toate zonele etnofolclorice românești, lărgite până în Banatul sârbesc. De aceea, la Iablanca și în
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]