13,191 matches
-
culturale dovedindu-se ostile față de inițiativele tinerilor scriitori, pe lângă dificultățile materiale întâmpinate. George Petcu nu s-a descurajat. El a luat o nouă inițiativă, la începutul anului 1939, de data aceasta, asociindu-se cu învățătorul Gh.D. Boia, presedintele "Ateneului Cultural Melodia", cu care vrea să scoată revista Contrapunct, ca organ de cultură al Ateneului popular, și al carui redactor-șef trebuia să fie George Petcu, după cum arată prima machetă a revistei rămasă printre manuscrisele poetului. Rubricile indicate erau foarte semnificative: Tinerețea
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
poetul realizează o ironie biografica: "în urmă cu 17 ani, pe cînd prietenul din liceu/ dorea să devină medic ginecolog/ și cumpără cărți de sexologie,/ pe cînd luna citadina era/ loreta noastră,/ seară de seară,/ fidelă și excitanta că o melodie de jazz// pe cînd publicam versuri la gazeta de perete/ a școlii/ și mă visăm bibliotecar/ că Mihai Eminescu,/ în Iași...// în secunda această/ chiar am convingerea/ că toate acestea s-au și întîmplat..." (Toate s-au întîmplat). Conștiința de
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
entuziasm inclusiv de presă. Și este util a observa și alte perspective în acest sens; a fost apreciată "impetuozitatea muzicii lui Enescu apărută ca o izbăvire". Iar în Ison II, faptul că "Niculescu poziționează contrastant elementele fundamentale ale muzicii", anume "melodia, armonia, ritmul; ia naștere un studiu de sonorități al cărui farmec se transmite direct". Iar în privința realizării propriu-zise, se notează că "bucureștenii au dovedit, din plin, cultură a sonorităților, cunoaștere stilistică și plăcere de a cânta", aspecte "valorificate mai ales
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
după un traseu inițiatic, în care popasul parizian a fost determinat pentru configurarea sa ca renascentist al veacului XX. Calitățile de om, dar și de cineast și artist plastic, de etern îndrăgostit și nemărturisit dezrădăcinat sînt parcă toate topite în melodia secundă a acestei opere cinematografice în care amplele pasaje muzicale rezonează sinestezic cu imaginile-ecou, reverberînd sentimente fel de fel ca valurile oceanului. Valuri în care va dispărea eroina, o superbă Joan Crawford transfigurată de iubirea disperată pentru un violonist (John
Centenar JEAN NEGULESCO by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17251_a_18576]
-
retrăiri, unei experiențe emoționale similare cu cea care i-a dat naștere. Dacă autorul Cuvintelor potrivite era cu precădere scriptic, făcînd să țîșnească izvorul primitivității din literă, Cezar Ivănescu e un oral care își scoate efectul din cuvîntul pus pe melodie, descătușîndu-și propria sa muzică în atmosfera unei arte sincretice. Contemporanul nostru are astfel aerul nu de-a crea după calapoade folclorice, ci de-a produce el însuși folclor. Cezar Ivănescu reprezintă cazul rar al unui producător de folclor capabil a
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
74 - 17 la număr - foarte rar cântate. Ele întregesc profilul compozitorului cu farmecul lor proaspăt, chiar rustic. Soprana Adriana Mesteș a făcut efortul considerabil de a le învăța și cânta în limba polonă. Ea le-a surprins cu finețe flexibilitatea melodiei mulate pe cuvânt, diversitatea expresiei și a stărilor, șlefuind cu migală și plasticitate fiecare din aceste mici poeme. Dragoș Mihăilescu la pian, muzician care își asumă menirea cu responsabilitate a creat în această partitură - nu complicată, dar cu atât mai
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
de Satie, precum și prin naturalețea cu care a desființat distanță dintre compozitor, interpret și ascultători. Un același tip de abordare intelectuală, de căutare a ideilor din spatele notelor, a preconizat și programul recitalului vocal al mezzo-sopranei Catherine Dagois, în întregime dedicat melodiilor compuse pe versuri de Verlaine-Fauré, Debussy, Ravel etc. (chiar și cîte două versiuni ale aceluiași poem). Un program ce promitea mult, o discuție interesantă despre arta liedului, despre raportul dintre cuvînt și sunet, despre alcătuirea programelor construite pe idei mi-
Artisti francezi by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17920_a_19245]
-
franceză nu este aproape deloc prezenta în programele de concert ale cîntareților noștri, poate din cauza dificultăților de emisie pe care le ridică pronunția și stilistica aparte. De aceea recitalul sopranei Georgeta Stoleriu care a rezervat întreaga prima parte a serii melodiilor lui Francis Poulenc a avut un interes deosebit. Eminamente franceze prin claritate, ironie, spirit, melodiile născute într-o simbioza strînsă cu poezia începutului de secol (Apollinaire, Cocteau, Mallarmé, Eluard ș.a.) au un limbaj sonor foarte suplu. Georgeta Stoleriu acompaniata de
Artisti francezi by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17920_a_19245]
-
dificultăților de emisie pe care le ridică pronunția și stilistica aparte. De aceea recitalul sopranei Georgeta Stoleriu care a rezervat întreaga prima parte a serii melodiilor lui Francis Poulenc a avut un interes deosebit. Eminamente franceze prin claritate, ironie, spirit, melodiile născute într-o simbioza strînsă cu poezia începutului de secol (Apollinaire, Cocteau, Mallarmé, Eluard ș.a.) au un limbaj sonor foarte suplu. Georgeta Stoleriu acompaniata de pianista Vedna Maier, a schițat cu finețe acest univers fragil. Într-o lume ideală însă
Artisti francezi by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17920_a_19245]
-
lui Maiorescu, nu i-a plăcut. ("Am pus cea mai mare atențiune ca să nu pierz nici o notă; cu toate acestea nu am putut afla întrînsa nici o nuanță care să-mi excite cel putin curiozitatea. Totul în acea opera e confuziune; melodia, care este baza principala a muzicei, lipsea cu totul..."), socotind că acel compozitor a ales "calea cea mai greșită prin care voiește să reformeze muzică". Educația belcantoului italian își spunea, hotărîtor, cuvîntul. G. Călinescu a precizat că reportajul de călătorie
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
a soțului care-și permite orice. Revoltă va fi (sîn)ucigașa, femeia hotărînd că prin moarte să-și salveze progeniturile de la o soartă de orfani urgisiți că a ei. Cumplită decizie deturnata suprarealist aproape de zăpadă ce se cerne în acordurile melodiei lui Adamo. O pastilă amară pe care într-o liniște religioasă au înghitit-o numeroșii cinefili veniți de fapt pentru incitantul Post coitum, animal triste. O peliculă ceva ceva mai inegala, în care Brigitte Rouan și-a asumat nu numai rolul
Femei despre femei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17990_a_19315]
-
însă spiritul junimist, părăsind sau nu literatura în favoarea politicii ori, pur și simplu, în favoarea unei vieți burgheze lipsite de griji, evoluând de la statutul unor teribiliști la acela al unor persoane publice importante, cărora li se fac la moarte funeralii naționale. Melodia nostalgica a unui nerostit "Ubi sunt qui ante nos?" acompaniază întreaga istorisire. Într-un film al lui Ingmar Bergman, Fragii sălbatici, există o secvență a întoarcerii unui bătrân în lumea copilăriei lui. Fără să fie văzut, dar putând să vadă
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
ne atinge pe toți, de nici nu mai e boală: suntem ceea ce e în jurul nostru, oricât ne-am opune, oricât am sta cu nasul în cărți ca să ne salvăm sau, mai nou, cu urechile înfundate de căști urlându-ne alte melodii. Ce e mai greu, mai complicat, e că suntem și ceea ce a fost în jurul nostru acum treizeci, patruzeci, cincizeci de ani, ba unii și ceea ce a fost acum șaizeci ori mai mult. Ceea ce complică lucrurile dar complică mai ales conștiințele
Legături periculoase by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/18064_a_19389]
-
o situație că ăsta o doză de ipocrizie ce se răzbuna pe tine mai tîrziu, cînd, singur fiind, nu mai ai nevoie de aparente în fața nici unui interlocutor. Atunci adevărul împotriva că ruia pledai dinadins iese încet la suprafață că o melodie, sau o temă dintr-un tumult de sunete... * * * Prînzul cu F. la mare înălțime, cota 1500 de m., cred, fiindcă sîntem după cota 1400, mai sus de ea în altă cabană . Vîntul rece, șuierător. Masă de lemn uscată, sura, avînd
Cade timpul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18075_a_19400]
-
foarte multe formații în muzică "ușoară?) românească. Fenomenul a devenit evident-exploziv începând cu sezonul estival trecut, când nu numai tinerii au remarcat o schimbare radicală în peisajul sonor. Schimbare care merită semnalată, cel puțin în câteva caracteristici ale sale. Noile melodii aduc un val de mare autenticitate a sentimentului, a atitudinii, a atmosferei. Ele se adresează direct, concret, nefalsificat publicului, pe teme care-l interesează cu adevarat. Epoca în care se cântă despre căi frumoși, stele, fluturi, despre chemarea mării și
A apărut o cultură a străzii by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18082_a_19407]
-
să fi apus. Ceva s-a deblocat, o comunicare reală, o logică a defulării concurează strivitor producțiile de circumstanță, cu o lirica siropos-greoaie. Vehiculul acestei schimbări este textul. Cuvintele spun în sfârșit ceva - indică, punctează, acuză, dor. Se "discuta", în melodie - și aceasta pentru că există, în primul rând, un discurs. Se discută despre drame sentimentale reale, despre oamenii de pe stradă, despre "smenarii" din cartier, despre fauna orașului în general, despre polițiști, despre senatori și deputați care nu vor să coboare în
A apărut o cultură a străzii by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18082_a_19407]
-
începerea serbării, primele ore ale nopții. În cartierul rezidențial, cu vile ascunse în verdeața și blocuri elegante, viermuiala de vară se presimte la câteva sute de pași mai încolo - în drumul spre ieșirea din oraș, în mahalaua largă prevestita de melodia viorilor și de mirosul fripturii." Scriitorul manifestă o deosebită apetenta pentru revelarea farmecului arhitecturii patinate, din capitală sau chiar dintr-un oraș de provincie precum Buzăul. Și în acest caz, mărturisesc a-l urmări cu deplină înțelegere. Orașele României - fie
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
satul Runcu. H. Brauner și Brăiloiu se ocupau, în această complexă echipa de monografiști sociologi, de muzică. Înregistrările se făceau pe cilindri de ceară. A mărturisit, apoi, ca într-un deceniu de cercetare a cules și înregistrat circa 5000 de melodii, un adevărat tezaur de melos popular. Dar pentru a putea trăi, o vreme, de prin 1929 pînă în 1932, functioneaza ca profesor la un liceu din Turnu Măgurele. Are norocul să înregistreze, la Tîrgoviște, de la un cobzar, melodia baladei Meșterul
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
5000 de melodii, un adevărat tezaur de melos popular. Dar pentru a putea trăi, o vreme, de prin 1929 pînă în 1932, functioneaza ca profesor la un liceu din Turnu Măgurele. Are norocul să înregistreze, la Tîrgoviște, de la un cobzar, melodia baladei Meșterul Manole. Era cea dinții descoperire a acestei melodii și Brauner își înscrie numele pe această descoperire. În 1933 H. Brauner pleacă la Paris cu o bursă, unde lucrează la Muzeul Trocadero sub conducerea unei personalități ce va deveni
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
pentru a putea trăi, o vreme, de prin 1929 pînă în 1932, functioneaza ca profesor la un liceu din Turnu Măgurele. Are norocul să înregistreze, la Tîrgoviște, de la un cobzar, melodia baladei Meșterul Manole. Era cea dinții descoperire a acestei melodii și Brauner își înscrie numele pe această descoperire. În 1933 H. Brauner pleacă la Paris cu o bursă, unde lucrează la Muzeul Trocadero sub conducerea unei personalități ce va deveni, apoi, cel mai apreciat exeget al operei lui Const. Brăiloiu
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
prin farmecul firescului sau, la acestă contribuind și faima picturii lui Victor Brauner, care "doar acum personalitatea lui artisitcă începe să fie recunoscută cum trebuie". E invitat la concertele bienalei muzicale și afla că, în țară, i s-a cîntat melodia la Radio. Cunoaște, aici, la Veneția, multă lume aleasă, inclusiv pe celebrul regizor italian Rossellini. Este satisfăcut că "am întîlnit ăcremaă artistică". Dar el, neputînd obține o viză pentru Paris pe pașaport, e nevoit să se reîntoarcă în țară. Dar
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
de posibilități singulare. Nocturnele simbol al romantismului poetic au devenit, către acel mijloc de veac, cum era firesc, răsfățatele saloanelor literare și de toate artele; pe terenul lor a crescut buruiana rea a comentariului estetic agresiv anti romantic. Vorbăria despre melodia acompaniata ca unică dexteritate a compozitorului Chopin, incapabil să rezolve nici o problemă compoziționala "noua". Nu am cum să introduc aici multele subtilități de adâncime ale scriiturii chopiniene. Așa că italianismul acestui slav (nu este numai suspinul lui Bellini ci și un
Moartea calului alb by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17559_a_18884]
-
și demitizările care uită că ceea ce este esențial pentru un creator sunt operele, compozițiile și numai ele? Înainte de a aparține lumii și Franței, Chopin este al Poloniei de unde a dus cu el un climat natal, emoțional, dar și o voce - melodie interioară a apelor și pădurilor de acolo. Nostalgica, desigur. Echivalentul germanului "Sehensucht", cuvantul polonez "Zal". Belșugul folclorului a devenit materialul unor prefaceri esențiale. Din nou Poloneză și Mazurca nu mai sunt - nici ele - ce au fost în compoziția (suita) clasică
Moartea calului alb by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17559_a_18884]
-
Irina Coroiu Merită să zbori pînă la capătul lumii a respectiv pînă pe noul continent, într-o metropola canadiană precum Toronto a pentru a-ți redobîndi speranța. Nu neapărat aderînd la campaniile ecleziastice care, pe melodii antrenante, propovăduiesc în biserică și la televizor încrederea în tine însuți pentru a obtine... un job bun, ci selectînd pelicule "de suflet" din uriașă oferta a acestui festival al festivalurilor, aflat la a 24-a ediție. Totdeauna în avangardă pentru că
Toronto '99: redobîndirea sperantei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17575_a_18900]
-
Încă înainte de ridicarea cortinei se aude o melodie nostalgică, îngânată de o femeie. E un cântec cu tempo de bighină, sau ceva asemănător. După ce cortina se ridică nu zărim, la început, decât o luminiță verzuie, care pâlpâie undeva, în stânga. Scena se luminează, treptat și obiectele capătă contur. Suntem
Foca albastră. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]