1,456 matches
-
în plus, întrucât marchează conștiințele și memoriile, ele țin de cunoștințele de mnemotehnică, stăpânită la perfecție în acele vremuri. Absența cărților, sau, oricum, extrema lor raritate, numărul redus de oameni în stare să le citească obligă la exerciții care permit memorarea unei cantități considerabile de informații. în acea epocă, stăpânind acele tehnici acum pierdute, unii știau pe de rost toate versurile lui Homer. Lansez aici ipoteza că aceste anecdote, pe care nu mai știm să le interpretăm, aveau aceleași funcții ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
mai degrabă un excipient decât un compus cu adevărat eficace pe terenul farmacopeei, dar în sfârșit... Se întâmplă că acest cvadruplu remediu nu există explicit în corpusul lui Epicur. Filosoful nu enunță nicăieri clar acești patru timpi făcuți să faciliteze memorarea unei întregi opere. Când crezi că-l vezi apărând, el se poticnește în mijlocul unei rețete de șapte propoziții, în altă parte numai de trei... în cele trei scrisori rămase de la Epicur, filosoful își oferă deja gândirea într-o formă sintetică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
tehnici de creativitate. Vom vedea în continuare de ce memoria este atât de importantă: Mai mult de 80% din ce citim astăzi uităm în 24 de ore, de aceea este bine să împlicăm cât mai multe canale în procesul de citire - memorare - învățare. Vom învăța mai ușor atunci când, pe lângă citit, vom auzi ceea ce citim, vom rosti și vom face ceea ce citim. omul reține 20% din ceea ce citește, 30% din ceea ce aude, 40% din ceea ce vede (grafice, scheme, tabele), 50 % din ceea ce rostește
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2992]
-
mai inteligibil” (A. Kientz, 1971, p. 52). Cu titlu de exemplu, vom aminti câteva rezultate ale unor studii de măsurare a lizibilității. Dacă la un număr de 12 cuvinte dintr-o frază mesajul reținut de către cititor este 100%, indicele de memorare scade dramatic (30%) când numărul cuvintelor se apropie de 40. O frază din 17 cuvinte pare a oferi un maximum teoretic admis pentru o memorare acceptabilă (70%) a mesajului. Pentru Jose De Broncker (1992, p. 102), de aici, rezultă câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
număr de 12 cuvinte dintr-o frază mesajul reținut de către cititor este 100%, indicele de memorare scade dramatic (30%) când numărul cuvintelor se apropie de 40. O frază din 17 cuvinte pare a oferi un maximum teoretic admis pentru o memorare acceptabilă (70%) a mesajului. Pentru Jose De Broncker (1992, p. 102), de aici, rezultă câteva cerințe jurnalistice: Plasați mesajul principal în prima parte a frazei. Evitați incidentele prea mari (9,5 cuvinte pe frază). Suprimați la maximum redundanțele inutile. Recurgeți
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a acestei metode este reducerea până la eliminare a contactului vizual și a feedback-ului cu audiența; 3) Metoda memorizării presupune, ca și metoda manuscrisului, că un timp și cuvinte exacte sunt cruciale pentru discurs; această metodă presupune scrierea discursului și memorarea acestuia cuvânt cu cuvânt. Metoda memorizării exercită o presiune majoră asupra vorbitorului, deoarece acestuia îi este teamă că ar putea uita ceva, iar vorbitorul are nevoie, de asemenea, de talent actoricesc ca discursul memorizat să pară natural și spontan; 4
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
grup - pe de o parte, în ceea ce privește dinamica lor profesională (elevi pasionați de domenii conexe sau, dimpotrivă, care să lucreze împreună în cadrul unui grup interdisciplinar), pe de altă parte, relativ la modurile lor de a gestiona realitatea grupului (moduri de înțelegere, de memorare diferite, gândire predominant abstractă sau predominant concretă etc.) - poate influența puternic atât coeziunea grupului ca atare, cât, mai ales, eficiența acestuia. Câteodată, rolurile pe care le jucăm necesită - din punctul nostru de vedere - o schimbare. Cum putem face această schimbare
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în domeniul calculului aritmetic; d) după obiectivări: verbale, nonverbale; e) după simțul practic: de dezvoltare, de acumulare, de utilizare, de combinare, de valorificare; f) după procesarea informației: de input (perceptive), de integrare (de secvențialitate, de abstractizare, de organizare), de retenție (memorare de scurtă și de lungă durată), de output/de expresie (de limbaj oral, scris, citit), de simț matematic, de expresie motrice (fină, generală). Deficiențele asociate/multiple Autismul este o tulburare de dezvoltare, relaționare și comunicare, considerată de unii specialiști drept
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
emotivitate, frică față de școală, etc.. Tulburările de structurare spațial-temporală se manifestă prin ignorarea termenilor spațiali și temporali, perceperea greșită a pozițiilor, duratelor, succesiunilor, orientare greșită în timp și spațiu, incapacitatea de a înțelege reversibilitatea unor fenomene sau evenimente, tulburări de memorare a spațiului și timpului. Instabilitatea psihomotorie are următoarele efecte: în plan intelectual - gândire confuză, deducții superficiale, înțelegere nediferențiată, lipsa capacității de concentrare a atenției, nerealizarea de comparații și de asociații; în plan motor - agitație permanentă, mișcări parazitare, excesive, dificultăți de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Astfel, în prealabil se va povesti întâmplarea sau basmul respectiv, pentru ca apoi să se transpună în scenetă. Copiii iși vor alege singuri rolurile, vor porni singuri dialogurile. Acest gen de artă convinge prin următoarele motivații: constituie un exercițiu excelent de memorare, solicită la maximum fantezia și creativitatea, precum și dezvoltarea vorbirii, copilul obține libertatea de a vorbi și a acționa în fața unui public. Teatrul exersează și logica, prin derularea acțiunii conform povestirii, prin capacitatea de a nu atribui altui personaj anumite replici
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
că prin predarea vocabularului, ca scop principal al programei, se înțelegea de fapt și predarea morfologiei, respectiv a formelor flexionare ale cuvintelor, rezultate în urma declinărilor, activitate numită „lecțiuni de cuvinte”. Lecțiunile de cuvinte erau lecții speciale unde se practicau însă memorări mecanice de „cuvinte și nuanțe”, „expresiuni și construcțiuni” (Papadopol, 1925: 21), scoase din context, ceea ce îi evocă autorului „dondăneala” evocată și de Creangă în Amintirile sale. Sprijinindu-se pe teoriile lui F. Collard și Adolf Mathias, Papadopol acceptă această activitate
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
greșelilor mai frecvente” (Fl. Ilioasa, 1939: 53). XXVIII. Memorizare și recitare Papadopol consideră acest aspect important și de aceea îl tratează, în linii mari, în lucrarea sa. După o clasificare a memorizării în mecanic și logic (asociativ), se declară împotriva memorării mecanice, dar admite „să se învețe pe dinafară ceea ce e bine înțeles, fiindcă memorizarea contribuie la dezvoltarea memoriei” (Papadopol, 1925: 71). Papadopol consemnează șapte scopuri ale memorizării și norme generale, speciale și metodice ale acesteia, metodica memorizării fiind „globală, fragmentară
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în Studii de metodica limbii și literaturii române, București, EDP, 1974, p. 28-65. [10] BOJIN, A., Manual de limba română, pentru gimnaziu unic, clasa a II-a, Ediția a 2-a, Editura Cugetarea Georgescu Delafras, [1974] [11] BOJIN, AL., Problematica memorării textelor literare, în Studii de metodica limbii și literaturii române, București, EDP, 1974, p. 114-122. [12] BOJIN, AL., Studiul noțiunilor de teoria literaturii, în Studii de metodica limbii și literaturii române, București, EDP, 1974, p. 105-113. [13] BOJIN, ALEXANDRU, Orientări
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. 149. [55] COSMESCU, MARIN, Analiză de text, în: Publicitate, iun 1987, p. [VI], în Ateneu, 24, nr. 6, 1987. [56] COSTEA, LETIȚIA, Pentru un curs de limba română de nivel avansat, DMod, 1, 1987, p. 27-32. [57] COSTRAS, MARIANA, Memorarea poeziilor - procedeu eficient de dezvoltare a vorbirii, RPed, 36, nr. 2, 1987, 29-30 [v.t.c. nr. 1593]. [58] COTEANU, ION, Principii de învățare a nomenclaturilor științifice, APPM, 1987, 131-134. [59] COTEANU, ION, Reflecții asupra didacticii universale, Forum, 29, 1987
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
muncă. Încă din primele luni de școală copilul trebuie înarmat cu "tehnica" învățării, adică trebuie învățat cum să învețe. Dacă copilul nu stăpânește metode și procedee raționale de muncă, nu posedă instrumente care să-i ușureze asimilarea cunoștințelor, recurge la memorarea mecanică, iar învățarea devine pentru el o activitate chinuitoare pe care caută să o evite. Învățarea mecanică era pe bună dreptate numită de Ion Creangă "un cumplit meșteșug de tâmpenie", pentru că, departe de a duce la însușirea utilă a cunoștințelor
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
în facultăți viza tocmai acest aspect. Doar acolo unde erau probe de matematică sau fizică se apela la capacitatea de raționament. Acest sistem a lovit în special facultățile de medicină, unde reușeau foarte puțini băieți, fiindcă aceștia nu au perseverența memorării fidele, spre deosebire de fete, mai răbdătoare cu acest gen de supliciu intelectual. Dar memorarea ad litteram are o slabă însemnătate profesională în era resurselor uriașe ale calculatoarelor. În al doilea rând, ei nu mai întâlneau în facultate numeroase personalități de valoare
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sau fizică se apela la capacitatea de raționament. Acest sistem a lovit în special facultățile de medicină, unde reușeau foarte puțini băieți, fiindcă aceștia nu au perseverența memorării fidele, spre deosebire de fete, mai răbdătoare cu acest gen de supliciu intelectual. Dar memorarea ad litteram are o slabă însemnătate profesională în era resurselor uriașe ale calculatoarelor. În al doilea rând, ei nu mai întâlneau în facultate numeroase personalități de valoare. Au apărut nou-veniți pe criterii social-politice care aveau un nivel mai degrabă mediu
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
argumentată de existența memoriei de scurtă, medie și lungă durată. Rezultatele experimentelor învățare-memorare au argumentat că eficiența învățării este dependentă nu doar de dificultatea conținuturilor de memorat, ci și de anumite variabile proprii subiectului. Caracteristicile subiectului ce condiționează procesul de memorare - importante în amintirea unor conținuturi cu puternice implicații subiective, cum este tema noastră - sunt sintetizate astfel de Reuchlin (1996, pp. 123-129): a) atitudinile ce operează procesul de filtraj; se constată și că acordul subiectului și orientarea textului (în cazul experimentelor
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
momentul creării lor, un rol esențial în memorie. Relația dintre amintire și judecată este foarte strânsă. Din cercetările mai recente cu referință la amintirea altuia (Pendry, Macrae și Hewstone, 1996) reiese că schemele joacă un rol important în organizarea și memorarea de lungă durată. Schemele au un impact mai mare în etapa de codificare decât în cea de amintire a informației, evidențiindu-se astfel unele bias-uri în procesul de rememorare. Sunt mai bine păstrate acele amintiri conforme stereotipurilor. Aceste concluzii și
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
face față incertitudinilor și schimbărilor continue caracteristice economiilor de piață, elevii au nevoie de competențe strategice, cum ar fi abilitățile de a învăța cum să învețe, de a rezolva probleme, de evaluare. Cele mai multe sisteme educaționale din EAC se centrează pe memorarea unor cunoștințe factuale și procedurale, adecvate pentru caracterul predictibil al economiei planificate, dar nu pentru caracterul „volatil” al economiei de piață. • Numărul anilor de școlaritate pe care îi parcurg elevii trebuie să crească, la fel ca și ratele de absolvire
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
aplicații, pe evaluarea competențelor și a deprinderilor, pe realizarea de corelații, pe transfer și gândire critică. Chiar dacă s-au făcut unele progrese notabile, ansamblul practicilor evaluative de la noi rămâne sărac și centrat excesiv pe evaluarea cunoștințelor și a capacității de memorare mecanică. Introducerea și promovarea metodelor alternative de evaluare, a analizelor de nevoi și a evaluării centrate pe rezultate/competențe ar aduce un plus de valoare și deschidere către un curriculum integrat. 5. Adecvarea formării inițiale și continue a cadrelor didactice
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
practic nelimitată prin cantitatea totală de neuroni câteva zeci de miliarde, unii considerând această cifră drept conservatoare, numărul neuronilor apreciindu-se a fi de aproximativ 100 de miliarde. Omul folosește doar o mică parte din capacitatea sa de acumulare și memorare a informației. Dacă omul ar folosi mai mult din capacitatea creierului, prin tehnicile de dezvoltare personală, ar putea ajunge să vorbească 6 limbi străine și ar putea urma în paralel mai multe unități de învățământ superior și ar fi perceput
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2915]
-
Citirea rapidă este primul și cel mai important pas spre dezvoltarea genialității. O etapă deosebit de importantă în procesul de citire o constituie asimilarea textului citit. Capacitatea de asimilare depinde de 3 elemente de natură psihologică acestea sunt: înțelegerea, atenția și memorarea. Înțelegerea reprezintă o formă complexă a activității cerebrale și reprezintă o condiție importantă pentru citit. Recepționarea textului se face prin intermediul propozițiilor care evidențiază legăturile semantice transmise de text. Dacă e vorba de un text simplu înțelegem tot ce receptionăm, aplicându
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2915]
-
unei citiri obișnuite iar când informația era plictisitoare ori redundantă pur și simplu zburam peste pagini. În felul acesta am descoperit citirea flexi-rapidă care se adaptează textului și mesajului, scăpând de oboseala de a citi doar rapid sau doar lent. Memorarea reprezintă procesul esențial al memoriei care are ca rezultat fixarea elementelor noi prin integrarea lor în sistemul cunoștințelor anterioare. Memorarea este un proces activ, creator, în timpul căruia se nasc prin comparare elemente noi ce se înmagazinează în memorie. Reținerea este
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2915]
-
descoperit citirea flexi-rapidă care se adaptează textului și mesajului, scăpând de oboseala de a citi doar rapid sau doar lent. Memorarea reprezintă procesul esențial al memoriei care are ca rezultat fixarea elementelor noi prin integrarea lor în sistemul cunoștințelor anterioare. Memorarea este un proces activ, creator, în timpul căruia se nasc prin comparare elemente noi ce se înmagazinează în memorie. Reținerea este selectivă de aceea nu reținem tot ceea ce citim, după 24 de ore ne mai amintim doar 10% 20% din ceea ce
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2915]