1,294 matches
-
și România înghesuită. Ipostaze ale ghetoizării în comunism și postcomunism - ambele volume au fost publicate de Editura Limes din Cluj-Napoca, în 2005 și 2006). Iar un alt text despre Securitate a fost deja publicat în lucrarea Gulagul în conștiința românească. Memorialistica și literatura închisorilor și lagărelor comuniste (Editura Polirom, Iași, 2005) - îl reiau aici, pentru a rediscuta chestiunea explozivă a Securității în contextul necesității legii lustrației și a afacerii Dosariada. „Năravurile românești” din această carte au oarecare legătură și cu apetitul
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
ar putea face acest lucru. El afirmă, totuși, că este în măsură să crediteze existența unor orori ale comunismului în România, dar cataloghează textele scrise despre Gulagul românesc a fi strict literatură. Este limpede că domnul Băsescu face confuzie între memorialistica de detenție (scrisă de foști deținuți politici) și studiile de istorie scrise științific despre Gulag; mai exact, că nu cunoaște și nu a auzit decât despre memorialistica de detenție. Pentru a-l iniția pe actualul președinte al României, menționez o
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
românesc a fi strict literatură. Este limpede că domnul Băsescu face confuzie între memorialistica de detenție (scrisă de foști deținuți politici) și studiile de istorie scrise științific despre Gulag; mai exact, că nu cunoaște și nu a auzit decât despre memorialistica de detenție. Pentru a-l iniția pe actualul președinte al României, menționez o listă succintă (și în ordine alfabetică) cu cei mai importanți istorici (și nu scriitori) care au publicat cărți științifice și studii despre represiunea comunistă și despre Gulag
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
modalitatea cea mai adecvată pentru a avea un fel de recuperare, chiar și terapeutică, a istoriei recente românești? Majoritatea istoricilor mizează pe explicitarea unei memorii a suferinței. Și eu mizez tot pe o asemenea memorie (vezi Gulagul în conștiința românească. Memorialistica și literatura închisorilor și lagărelor comuniste, Polirom, Iași, 2005). Există, însă, și alte perspective sau opțiuni. Mă refer, de pildă, la cei patru autori (este vorba despre Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir) ai volumelor Explorări în comunismul
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
și nu pot, nicidecum, atinge ori depăși întregul. Ajungînd la episodul cardinal - arestarea Antoneștilor -, radiografia zilei de 23 august 1944, publicată de istoricul Gh. Buzatu și colaboratorii, în anul 1979 dar și după alte studii, bazate pe investigarea și confruntarea memorialisticii și declarațiilor, pe coroborarea documentelor, încheierile ce se desprind sunt următoarele: 1) La 23 august 1944, în epicentrul evenimentului - arestarea Antoneștilor (la Palatul Regal din Calea Victoriei) s-au aflat cel puțin 30 de persoane, care, ulterior, au depus mărturii, verbal
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
istoriei contemporane într-unul al istoriei sacre”. Familiarizat cu tot ce s-a scris în exil și în țară despre detenția și prigoana comunistă, R. realizează în 1998 o lucrare insolită, Istoria literaturii române de detenție, în două volume intitulate Memorialistica reeducărilor și Mărturisirea colaborării, unde sunt prezentate într-o viziune proprie contribuții memorialistice și de ficțiune. În acest imens material narativ sau poetic, susținut în cea mai mare parte de experiența trăită, există în cele din urmă o aspirație spre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
fascism este o o axioma, o teorie ce nu trebuie demonstrată. Dar, intelectualul public "uită" că Vintilă Horia este condamnat pentru crime de război. În fapt, el nu recunoaște instituțiile care după război au judecat criminali de război. Această ambiguitate memorialistica, cu avantajarea valorii naționale în dauna valorii umaniste, promovată prin discursul public al elitei intelectuale cu influență, nu face decât să rostogolească bulgarele de zăpadă al memoriei publice ce actualizează extremismul de dreapta interbelic. Mesajele s-au preluat și amplificat
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
de an în librării cu cel puțin o carte, M. este autorul unei proze de o mare consistență tematică și expresivă. Continuitatea organică a formelor epice pe care le-a cultivat (schița, povestirea, nuvela, romanul), de la Rochia cu anemone până la memorialistica romanescă din Cuibul de barză (2003), denotă existența unei viziuni edificate progresiv și armonios, la un nivel valoric insuficient observat de critică, cel puțin pentru primele cărți. Deși nu i s-a ignorat originalitatea, în timp consemnările critice lasă impresia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
legat de China, de când am lucrat la Ambasada română de la Beijing (1965-1969). Amintirile mele din acea perioadă nu mai corespund realităților actuale din R.P. Chineză, ele putând fi găsite, eventual, sub formă de texte în anale de istorie, volume de memorialistică sau documente de arhivă. Însă cunoștințele mele despre China nu au înghețat în anul 1969, când am părăsit Beijingul. Am continuat să urmăresc, de la distanță, cu mult interes și uimire, ca toată lumea, progresele rapide din această țară. Acestea au fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
treilea volum al Paginilor din diplomația României, unele din problemele care se discutau atunci, însoțite și de câteva observații personale. Includ aceste adnotări în volumul de față cu speranța că nu îi voi afecta profilul și destinația. Ele aparținând tot "memorialisticii" prin referiri la trecut, chiar dacă la un trecut mai puțin îndepărtat. Mă refer la trecut ca istorie, dar și ca unul care l-a trăit personal mai ales sufletește. "Europenizarea": între concept și mit 1. "Europenizarea", termen destul de abstract în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
făceam ultima revizie text - note (constatând cu mare strângere de inimă că au rămas multe zeci de necunoscute și obscurități), Lovineștii dvs. mi-au mai dat o mână de ajutor. Am mai dat un tur al dicționarelor și volumelor de memorialistică pe care le am În casă, ca să văd dacă vreunul din numele de pe lista mea cu restanțe nu apare pe acolo, cu vreo lămurire. și, cu mare bucurie, am găsit În Lovineștii posibila identitate a cuiva despre decesul căruia află
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Aștept să-mi comunicați cum să procedăm. În privința „Amintirilor fălticenene”711 este un gând al meu mai vechi. Dl. ștefan Sorin Gorovei a discutat cu mine și i-am scris mai mult În această privință. Cunoscând importanța care se acordă memorialisticii, mam gândit că mai mulți condeieri fălticeneni ar putea colabora. Aveți bunăoară acolo, afară de urmașii Gorovei, câțiva entuziaști (dnii prof. Popa (Ă) dna Apetroaei - folcloristă); l-am invitat și a primit cu plăcere Dl. Tempeanu, mă gândeam să l invităm
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
relevă un colorit mai sobru și, deși păstrează unele elemente de stil epistolar și de jurnal intim, se apropie mai mult de reportajul literar. Originală, cu deosebite virtuți artistice, proza rămasă de la I. îi asigură autoarei un loc important în memorialistica de călătorie românească. SCRIERI: Scrisori bănățene, București, 1924; ed. îngr. și pref. Petre Pascu, Timișoara, 1975. Repere bibliografice: Claudia Millian, Recitind „Scrisorile bănățene” de Cora Irineu, ALA, 1922, 105; Camil Petrescu, „Scrisori bănățene” de Cora Irineu, RVVR, 1924, 4; Sadoveanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
Topîrceanu, I. Minulescu. În completarea cercetărilor sale dedicate revistelor școlare se situează studiile asupra istoriei învățământului românesc, concretizate în monografiile Liceul „Gheorghe Lazăr”. 1860-1995 (1995), Monografia Liceului „Mihai Eminescu”. 1926-1999 (1999), Sub semnul lui Lazăr (2000, în colaborare). O interesantă memorialistică este adunată în Pietre la templul adevărului (1995) și în Întâmplări și oameni (2001). SCRIERI: Popas printre frunze și flori, București, 1962; Minuni ce nu mai sunt minuni, București, 1962; Meșterii naturii, București, 1962; Printre pitici și uriași, București, 1971
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288556_a_289885]
-
colaborare), care ilustrează printr-o serie de cazuri elocvente maniera agresivă de abordare a valorilor spirituale românești în anii postbelici, ani de ocupație și de dictatură. Amintirea mentorilor (2002) propune o privire inedită asupra istoriei literaturii române, și anume prin memorialistica literară care evocă familiile de spirite din cenaclurile fecunde și impulsul pe care l-au dat scrisului românesc. Prin ținuta sa sobră, severă, rezervată, neconcesivă și nesentimentală, Mihai Ungheanu prezintă toate aparențele unei instanțe inhibitorii și interdictive la orice ridicare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
scris voi avea destul timp să reflectez și să-mi amintesc, să fac digresiuni și să filozofez, să mă retrag în trecutul îndepărtat sau să zugrăvesc prezentul abia conturat; așa încât romanul meu poate fi în același timp un soi de memorialistică și un fel de jurnal, în fond, trecutul și prezentul sunt atât de apropiate, formând aproape un singur tot, de parcă timpul ar fi un element artificial, sâcâitor, alcătuit dintr-un material care nu tinde decât să unească, să interpenetreze, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ei. Accesul la arhivele fostei Securități sau la cele ale Partidului Comunist Român s-a făcut cu mare greutate, numărul celor care au avut acest „privilegiu” fiind extrem de redus. În aceste condiții, deloc încurajante pentru cercetători, au apărut câteva alternative: memorialistica și mărturiile de istorie orală. În ceea ce privește memorialistica, aceasta a fost reprezentată de un număr mare de lucrări în special în primul deceniu postdecembrist, scăzând cu timpul, pe de o parte pentru că majoritatea celor care au avut tăria de a așeza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
la cele ale Partidului Comunist Român s-a făcut cu mare greutate, numărul celor care au avut acest „privilegiu” fiind extrem de redus. În aceste condiții, deloc încurajante pentru cercetători, au apărut câteva alternative: memorialistica și mărturiile de istorie orală. În ceea ce privește memorialistica, aceasta a fost reprezentată de un număr mare de lucrări în special în primul deceniu postdecembrist, scăzând cu timpul, pe de o parte pentru că majoritatea celor care au avut tăria de a așeza pe hârtie amintirile au făcut-o deja
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
care au avut tăria de a așeza pe hârtie amintirile au făcut-o deja, iar pe de altă parte pentru că timpul și vârsta, cei doi dușmani nemiloși ai memorialiștilor, și-au spus în egală măsură cuvântul. Fără a minimaliza rolul memorialisticii în rescrierea istoriei comunismului românesc, vom insista în cele ce urmează mai degrabă pe aportul istoriei orale, pentru că volumul de față se încadrează în acest domeniu al istoriei, blamat de unii și susținut de alții. Dacă imediat după Revoluție câțiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
care se pot desprinde multe învățăminte 18. Amintirile profesorului de estetică sunt foarte bine contextualizate prin descrierea - în general plină de acuratețe - a evenimentelor politice și ideologice, cu răsfrângerea lor în viața socială și personală. S-a vorbit despre o memorialistică monumentală 19, inaugurată după 2010 și reprezentată - între alții de Adrian Marino, Bartolomeu Valeriu Anania 20; or, Ion Ianoși pare să se impună la prima vedere în cadrul acestei literaturi confesive datorită egocentrismului sublimat, a vervei polemice temperate și a unei
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cumva, pe o poziție "marginală", prin raportare la tendințele observabile ale lumii politice și culturale românești. Reflecțiile sale, de regăsit atât în lucrările de teorie literară, cât și în cele adresate publicului larg (sub forma interviurilor sau în aceea a memorialisticii, ca și în cea a publicisticii), promit să nu convină într-un spațiu intelectual "formatat" în spiritul maniheismului. Se adaugă acestei stări de fapt identitatea intelectual-politică a lui Marino, despre care am pomenit deja, aceea de "ideolog". Ceea ce aș numi
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
număr care se ocupă în totalitate de literatură, sub titlul Iară n-avem roman?, apare în octombrie 1995. George Pruteanu susține până la mijlocul lui 1998 o „Cronică literară de tranziție”, în care se oprește cu precădere asupra literaturii de frontieră (memorialistică, jurnale, publicistică); rubrica va fi înlocuită de un „Bon de lectură” semnat prin rotație de mai multe nume. Un dosar „Eminescu”, îngrijit de Cezar Paul-Bădescu în numărul 265 din 1998, își propune să rediscute locul ocupat de poet în imaginarul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286762_a_288091]
-
stins pe drum un felinar), proză reportericească (Oameni și locuri din Căraș de Virgil Birou). Corespondențe trimit Filaret Barbu (Scrisori vieneze), Nicolae Ivan (Scrisori din Paris, Scrisori din Veneția) ș.a., se reeditează extrase din Scrisori bănățene de Cora Irineu. Cu memorialistică se produc Ion Montani (Cum s-a întemeiat „Luceafărul”), Gheorghe Dinteanu (Amintiri de la „România Jună”) , Ion Russu-Șirianu (Amintiri de la „Tribuna”), Sever Bocu (Memorii) ș.a. Însemnări de călătorie publică Ion Simionescu, Aurel D. Bugariu, Marilina Sever Bocu, M. Ar. Dan, I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
completării studiilor. În subiacent am putut infera următoarele: Sistemul penitenciar a avut tendința de recruta persoane manipulabile, care au fost ușor de fidelizat, devenind adevărate unelte ale represiunii. Profilul uman al acestor cadre (după cum reiese din dosarele profesionale și din memorialistică) este de natură să servească Înclinația represivă a regimului (carceral) comunist românesc. Această subipoteză va fi ilustrată În cele ce urmează prin prezentarea a două cariere de comandanți. 4. Două fișe-tip din dosarele profesionale - studii de caz BORCEA LIVIU
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
1952-1961). Ulterior devine lector, apoi conferențiar la Institutul Pedagogic din Capitală, unde va preda până la pensionare (1976), fiind și șef al Catedrei de literatură, prodecan și decan al Facultății de Filologie. În 1969 își ia doctoratul în filologie cu teza Memorialistica în opera cronicarilor, publicată în 1972. Debutează încă din perioada liceului, în 1925, la „Dimineața copiilor” cu versuri, și editorial cu monografia Poetul G. Tutoveanu în 1928. Colaborează cu versuri la „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Vremea”, „Adevărul literar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]