5,977 matches
-
țară, asigurându-l că va beneficia de clemența autorităților. Scriitorul Vasile Iancu crede că prozatorul intervenise la Gheorghe Gheorghiu-Dej în acest scop și că îl va fi îndemnat pe Visarion Puiu să-și calce pe inimă și să alcătuiască un memoriu în care să se dezvinovățească de acuzațiile care îl aduseră în starea dată. În 1958, din nou, scriitorul îl vizitează, de data aceasta împreuna cu mitropolitul Moldovei Iustin Moisescu (viitorul patriarh). Despre acest demers de conciliere intermediat de Mihail Sadoveanu
MIHAIL SADOVEANU ŞI MITROPOLITUL VISARION PUIU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351986_a_353315]
-
Târgu Mureș, unde se afla și Avram Iancu și colegii să, organizează o manifestație patriotică, pentru a serba proclamarea libertății. Canceliștii români sunt și ei invitați la sărbătoarea maghiarilor, la care vor participa și ei. Se redactează de către maghiari un memoriu, adresat împăratului austriac, prin care se cereau libertăți pentru națiunea maghiară din Transilvania. Nouă canceliști români, printre care și Avram Iancu, semnează și ei acest memoriu, în acel moment ei crezând că libertatea maghiarilor va însemna libertate și pentru români
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
la sărbătoarea maghiarilor, la care vor participa și ei. Se redactează de către maghiari un memoriu, adresat împăratului austriac, prin care se cereau libertăți pentru națiunea maghiară din Transilvania. Nouă canceliști români, printre care și Avram Iancu, semnează și ei acest memoriu, în acel moment ei crezând că libertatea maghiarilor va însemna libertate și pentru români. În scurt timp ei se vor convinge că nu e așa, revoluționarii maghiari dorind libertatea numai pentru națiunea lor și unirea Ardealului cu Ungaria. Canceliștii români
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
crezând că libertatea maghiarilor va însemna libertate și pentru români. În scurt timp ei se vor convinge că nu e așa, revoluționarii maghiari dorind libertatea numai pentru națiunea lor și unirea Ardealului cu Ungaria. Canceliștii români se vor delimita de memoriul pe care l-au semnat împreună cu maghiarii, afirmând dorința ca și națiunea română să beneficieze de libertăți egale cu ale maghiarilor din Transilvania. La 26 martie 1848, în casa lui Avram Iancu din Târgu Mureș, va avea loc o discuție
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
zilele următoare participă la întrunirile convocate de cei doi fruntași ai moților, preotul Simion Balint și avocatul Ioan Buteanu. Se convoacă adunări ale poporului la Abrud, Câmpeni și Bistra, dezbătându-se punctele programatice care urmau să fie cuprinse într-un memoriu adresat guvernului. Iancu a adus acestor adunări informațiile discutate la întrunirea politică de la Blaj, la care participase cu câteva zile înainte. După aceste întruniri, Iancu pornește împreună cu popa Balint prin satele situate mai sus de Câmpeni, pentru a informa populația
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
Principatelor Unite, a fost și el prezent la Marea Adunare Națională de la Blaj din 3/15 mai 1848. În urma discuțiilor, s-a redactat o adresă către guvern prin care se cerea din nou eliberarea lui Florian Micaș, dar și un memoriu prin care se solicitau drepturi pentru națiunea română din Transilvania. Memoriul a fost expediat imediat prin două delegații desemnate de adunarea națională, o delegație ducând o copie a memoriului la Viena, pentru a-l prezenta împăratului austriac, iar cealaltă delegație
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
de la Blaj din 3/15 mai 1848. În urma discuțiilor, s-a redactat o adresă către guvern prin care se cerea din nou eliberarea lui Florian Micaș, dar și un memoriu prin care se solicitau drepturi pentru națiunea română din Transilvania. Memoriul a fost expediat imediat prin două delegații desemnate de adunarea națională, o delegație ducând o copie a memoriului la Viena, pentru a-l prezenta împăratului austriac, iar cealaltă delegație ducând revendicările românilor la dieta de la Cluj, pentru ca aceasta să dezbată
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
se cerea din nou eliberarea lui Florian Micaș, dar și un memoriu prin care se solicitau drepturi pentru națiunea română din Transilvania. Memoriul a fost expediat imediat prin două delegații desemnate de adunarea națională, o delegație ducând o copie a memoriului la Viena, pentru a-l prezenta împăratului austriac, iar cealaltă delegație ducând revendicările românilor la dieta de la Cluj, pentru ca aceasta să dezbată cererile poporului român, formulate pe Câmpia Libertății. Delegația trimisă la dieta din Cluj se va întoarce curând cu
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
Delegația trimisă la dieta din Cluj se va întoarce curând cu un rezultat dezamăgitor. La 29 mai 1848, dieta din Cluj, alcătuită majoritar din nobili de origine maghiară, a decretat unirea Trasilvaniei cu Ungaria, fără a lua măcar în seamă memoriul înaintat de români. Nici o altă intervenție ulterioară, făcută de diverși fruntași români, nu va reuși să schimbe atitudinea autorităților, maghiare de această dată. Guvernul de la Cluj decretează în aceste condiții dizolvarea comitetului național român de la Sibiu, amenințând cu aspre pedepse
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
se vor întoarce în România la expirarea vizei și vor suporta direct consecințele alegerilor din 9 decembrie 2012. Autoritățile române nu au pus la dispoziția acestor alegători variante de vot alternative, vot electronic sau prin corespondență. Din aceste motive, un memoriu redactat de jurnalistul Grigore Culian de la “New York Magazin” și susținut de Asociația Mondială a Jurnaliștilor Români de Pretutindeni (AMJRP), a fost trimis autorităților de la București în luna martie 2012. Autoritățile române au trimis o confirmare de primire, dar nu au
ALEGERI PARLAMENTARE 2012 ÎN DIASPORA de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351662_a_352991]
-
a fost trimis autorităților de la București în luna martie 2012. Autoritățile române au trimis o confirmare de primire, dar nu au luat măsuri pentru eliminarea efectelor discriminatorii ale legii electorale. Din aceleași considerente, redacția ziarului “Miorița USA” a adresat un memoriu doamnei Monica Macovei, care a vizitat Biserica “Sfântul Ioan Botezatorul” din California, în data de 11 noiembrie 2012. Doamna Monica Macovei este deputat în Parlamentul European; ministrul care a inițiat reformele din justiție (cerute de UE), care au condus la
ALEGERI PARLAMENTARE 2012 ÎN DIASPORA de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351662_a_352991]
-
A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI LA 1 SEPTEMBRIE Autor: Fundația Academică Dacoromână Publicat în: Ediția nr. 1342 din 03 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului COMUNICAT COMUN București, nr.9 din 1 septembrie 2014 Anul trecut, cam la aceiași dată, trimiteam un Memoriu către PARLAMENTELE ROMÂNIEI ȘI MOLDOVEI, către GUVERNELE ROMÂNIEI ȘI MOLDOVEI, către. ACADEMIA ROMÂNĂ și ACADEMIA DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI către toate organizațiile culturale ale românilor din întreaga lume din împuternicirea Senatului Academiei DacoRomâne TDC, din partea Gărzii DacoRomâne a Blocului Unității
CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI IDENTITĂŢII ŞI UNITĂŢII NAŢIONALE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI LA 1 SEPTEMBRIE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352188_a_353517]
-
că, pentru afirmarea, menținerea și consolidarea dreptului la identitate și unitate al națiunii noastre la noi acasă, în interiorul propriului nostru teritoriu, precum și acolo unde viața le-a oferit românilor de pretutindeni șansa să trăiască românește, sens în care retrimitem acest Memoriu celor de mai sus ca simbol al dragostei celor din vatra strămoșească pentru cei aflați pe alte meleaguri și un temei real al identității, unității și eternității națiunii noastre și a tuturor românilor de pretutindeni. ”DacoRomânia va renaște prin adevăr
CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI IDENTITĂŢII ŞI UNITĂŢII NAŢIONALE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI LA 1 SEPTEMBRIE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352188_a_353517]
-
această etapă. În anul 1990 după eliberarea de sub dictatura comunistă, la dorința unui grup de inițiativă format din preoți inimoși, ale căror nume sunt menționate în documentele vremii, precum și la dorința mulțimii credincioșilor, Sfântul Sinod al B.O.R. a aprobat memoriul înaintat în data de 02 februarie 1990 de preoțimea maramureșeană și în 12 februarie a aceluiași an, s-a hotărât reactivarea Episcopiei Maramureșului, care urma să cuprindă județele Maramureș și Satu Mare. Locțiitor al noii Eparhii a fost desemnat P.S. Părinte
2012... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355092_a_356421]
-
orice lege, ea comitea nerozia detașării, fără a ține seama că Nicolae Băciuț se află în concediu medical (de 3 luni!), că e suferind și hărțuit acum! Deci, un regretabil act abuziv, încălcându-se toate legile românești! (...) (Fragment dintr-un memoriu adresat de intelectuali mureșeni și nu numai, adresat prim ministrului Victor Ponta și ministrului culturii Ionuț Vulpescu) * 1. Cum catalogați ordinul de detașare în Olt? E o practică normală sau un abuz? 1.Voi solicita noului ministru anularea ordinului, având
ŞI IARĂŞI... „MĂ DUSEI SA TREC LA OLT !” de ALEXANDRU TOTH în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369011_a_370340]
-
Acasa > Impact > Istorie > LA RUCĂR-MUSCEL - UN MUZEU PARTICULAR MAI PUȚIN CUNOSCUT ! Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 213 din 01 august 2011 Toate Articolele Autorului Consemnam la propunerea autorului, în „Memoriul de titluri și lucrări” apărut la Editura Semne în 2006, opera practică - a unui fiu al plaiurilor muscelene, profesorul dr. Gheorghe Pârnuță, pasionat cercetător al istoriei Muscelului în general și al satului natal Rucăr în special - adunată cu migală, efort
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
Gratitudine și mulțumire, deplin meritate, trebuie să le adresăm tot timpul; mai ales pentru că azi sunt unii care umbresc, care diminuează curajul și acțiunea acelei generații, evenimentele istorice în urma cărora viața studenților români s-a îmbunătățit foarte mult. Protestul și Memoriul studenților timișoreni au fost discutate serios în CC al PCR și tovarășii au admis, cu stupefacție și mare îngrijorare, că noua intelectualitate, pe care voiau să o formeze după normă comunistă, este împotriva lor de la început! „Semn rău, trebuiesc îmbunătățiri
ANOTIMPURI ISTORICE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368157_a_369486]
-
studenților a fost înlocuită cu pâine la discreție, iar în anul următor limba rusă era scoasă de la admiterea în universități devenind facultativă în programă. În 1958, armata rusă părăsea România. Începutul eliberării! Singurul lucru ce nu s-a înfăptuit din Memoriul Studenților Timișoreni a fost schimbarea comunismului în democrație. Pentru aceasta au luptat mulți dar au mai suferit încă 33 de ani până când tot timișorenii au fost primii care au năruit un sistem, cum a spus revoluționarul timișorean Ion Savu. SOLSTIȚIUL
ANOTIMPURI ISTORICE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368157_a_369486]
-
problemă pentru care mă lupt de doi ani cu M.J. și C.S.M....L-am abordat,în calitatea sa de membru C.S.M., în particular, pe membrul cel controversat care este omniprezent pe f.b., i-am comunicat nr. de înregistrare al memoriului depus de mine la C.S.M.,si am precizat că îl rog, că problema de drept sesizată să fie pusă în discuția plenului. Mi-a raspuns, în urma insistentelor mele, că nu a avut acces la respectivul memoriu...I-am relatat, strecurând
LACRIMI SI SPINI,,,IN STATUL NOSTRU DE DREPT... de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1172 din 17 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353497_a_354826]
-
nr. de înregistrare al memoriului depus de mine la C.S.M.,si am precizat că îl rog, că problema de drept sesizată să fie pusă în discuția plenului. Mi-a raspuns, în urma insistentelor mele, că nu a avut acces la respectivul memoriu...I-am relatat, strecurând în text și aprecierile mele acide la adresa celor din C.S.M. și din M.J.,care mi-au formulat, niște aiureli de răspunsuri ,ce nu au nimic comun cu legislația în vigoare, cu principiile de drept, cu prevederile
LACRIMI SI SPINI,,,IN STATUL NOSTRU DE DREPT... de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1172 din 17 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353497_a_354826]
-
Partea a doua (încheiată spre sfîrșitul anilor '60), îngrijită și prefațată de Alexandru Condeescu și apărută (1996) la Editura Muzeului Literaturii Române (“Orfeu”), acoperă perioada anilor 1944 -1962 (textul propriu-zis - Pribeag în țara mea. Memorii din închisoare - este urmat de Memoriu. Răspuns la actul meu de acuzare, document recuperat din arhivele Securității în anul 1993). Dincolo de accesele de megalomanie și de unele jenante “piruete” ideologice (semne ale unei senectuți chinuite), Crainic se înscrie, prin arta evocării, în galeria celor mai străluciți
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
tot în anul 1997, a poeziilor antume din anii 1916-1944. Pentru o evaluare atentă lipsește însă o ediție integrală a întregii publicistici a teologului-scriitor risipită în paginile ziarelor și revistelor de cultură interbelice. Câteva revelații - scrisori, fotografii, poezii, studii și „memoriul” de apărare la actul de acuzare din luna decembrie anul 1947 - au adus manuscrisele eliberate în anul 1993 din arestul fostei Securități de către Serviciul Român de Informații și care au stat la baza masivului și indispensabilului număr 100 al revistei
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
i se aduce la cunoștință noul act de acuzare, în care se vede acuzat de legionarism, fascism, hitlerism, rasism și ură de clasă, de instigare la război împotriva URSS și de colaborare cu Germania hitleristă. Nichifor Crainic întocmește un amplu „Memoriu” de răspuns (publicat în anul 1995), un adevărat testament politic și moral, în care, respingând cu argumente acuzațiile și asumându-și erorile, justifică poziția de scriitor român, creștin, sărac și independent, ca servire a patriei și interesului național (inclusiv prin
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
ale vechilor capitale românești? Bătrânul lingvist ungur se clatină în derută: Eu nu știu dacă aceste nume sunt vechi. În Aulă se așează alături de ungur, ridicolul situației. Hașdeu rămâne în picioare. Hunfalvy se împleticește bălmăjind: Aici discuția este închisă, „grație” memoriului prea lung... evitând neplăcerea de a obosi chipurile atenția Congresului și că transmite manuscrisul d-lui profesor Roth, președintele secțiunii ariene, pentru a fi publicat în întregime în Buletin. Urmarea imprevizibilului s-a produs: S. Papageorgios, delegatul atenian cu teza
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
cu adevărat când stai. Să simți regretul la despărțirea de ea la plecare. - Asta este. Patronul hotărăște după câți bani are ce mobilier își achiziționează. Pe hârtie va fi desigur frumos și asta contează pentru tine. - Îi voi face un memoriu cu ce conține fiecare cameră și cine poate fi furnizorul și nu are decât să negocieze direct cu fabrica, dacă magazinul nu-l avantajează. Își poate comanda direct și culoarea și calitatea lui. - Bravo! Vezi că știi! Lasă-l pe
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357762_a_359091]