234,668 matches
-
din Ardeal cum ar fi: Aurel Pantea, Cornel Nistea, Ladislau Daradici, Constantin Stancu, se prezintă mereu materiale din bogata arhivă a revistei. Fiind în primul rând poet, e normal ca Eugen Evu să promoveze poezia din țară și din străinătate. Menționăm aici pe Dumitru Găleșanu, Ion Mureșan, Nicolae Băciuț, Mihaela Malea Stroe, Emil Botta, Eugen Evu în persoană, Piera Rossi Celant (Italia), George Țărnea, Darie Pop (Franța), Silviu Guga, Ioan Evu, Valeriu Bârgău, Antonia Iliescu (Belgia), Bianca Dan, Paulina Popa, Liviu
Revista hunedoreană NOUA PROVINCIA CORVINA [Corola-blog/BlogPost/93968_a_95260]
-
a aceptat provocarea și s-a implicat cu toate forțele în finalizarea acestui proiect cultural (Biblioteconomie: Ioan Sebastian Bara, ,,Ora rescrierii patrimoniale’’, Deva 2013 - pp. 56-58). Ar mai fi foarte multe lucruri de spus sau texte cu autorii lor de menționat măcar, dar ne oprim aici cu speranța de a fi reușit să vă trezim interesul în a răsfoi și a citi o revistă de prestigiu încărcată de istorie, cultură și tradiție, așa cum sunt și locurile Hunedoarei de unde atât ea cât
Revista hunedoreană NOUA PROVINCIA CORVINA [Corola-blog/BlogPost/93968_a_95260]
-
Martin-Doike, o recentă revelație a scenei muzicale americane. Prin sprijinul financiar acordat proiectului Celebrations Of The Spirit, departamentul de Stat al SUA dovedește încă o dată generozitatea poporului american în susținerea legăturilor muzicale (artistice în general) dintre cele 2 țări prietene. Menționăm în mod special că acest proiect reprezintă de asemenea o coincidență fericită în contextul celebrării a 20 de ani de existență a celui mai vechi club de jazz și teatru din România: Green Hours. Green Hours Itinerant, cu sprijinul Ambasadei
Premieră mondială în România – Celebrations Of The Spirit [Corola-blog/BlogPost/93967_a_95259]
-
Martin-Doike, o recentă revelație a scenei muzicale americane. Prin sprijinul financiar acordat proiectului Celebrations Of The Spirit, departamentul de Stat al SUA dovedește încă o dată generozitatea poporului american în susținerea legăturilor muzicale (artistice în general) dintre cele 2 țări prietene. Menționăm în mod special că acest proiect reprezintă de asemenea o coincidență fericită în contextul celebrării a 20 de ani de existență a celui mai vechi club de jazz și teatru din România: Green Hours.
Premieră mondială în România – Celebrations Of The Spirit [Corola-blog/BlogPost/93967_a_95259]
-
de poezie publică, sufi, recitată de menestreli chiar și în zilele noastre, mai dăinuie ca o tradiție și astăzi în Anatolia, deși nu este atât de cunoscută, așa cum ar fi, de exemplu, poezia modernă. Acești poeți pe care i-am menționat mai sus locuiau în Dobruca și Dunay, scriau în dialectul Crimeii sau în sub-dialectele turcești, tătar și oghuz. Drept urmare, ele s-au amestecat între ele și cu diferitele aspecte geografice, devenind, în cele din urmă, ceea ce numim dialectul turco-balcanic de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
Vani Yurtsever, İsmail Ziyaeddin, Nevzat Yusuf Sarıgöl, Yașar Memedemin, Ahmet İsmail Duat, Acıemin Baubec, Seitbala Rüstem, Hacı Ahmet Cemal, Emel Emin, Enver Mahmut, Gülten Abdulla și alții pe care poate i-am uitat sau pe care poate nu i-am menționat aici și care astăzi sunt reprezentanți ai acestui gen de literatură în România, sau care au fost astfel considerați într-un trecut recent. Din cauza regimului comunist extrem de prohibitiv, acești scriitori nu au putut să scrie în limba lor maternă și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
considerați într-un trecut recent. Din cauza regimului comunist extrem de prohibitiv, acești scriitori nu au putut să scrie în limba lor maternă și, ca urmare, au fost forțați să scrie nu numai în sub-dialecte turcești, ci și în românește. Trebuie să menționez aici că, potrivit scrierilor vremii, acei scriitori pe care i-am menționat mai sus ca făcând parte din literatura româno-turcă, nu au fost trecuți în istoria literaturii române, fiind neglijați, în mod deliberat, de cei care aveau putere de decizie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
nu au putut să scrie în limba lor maternă și, ca urmare, au fost forțați să scrie nu numai în sub-dialecte turcești, ci și în românește. Trebuie să menționez aici că, potrivit scrierilor vremii, acei scriitori pe care i-am menționat mai sus ca făcând parte din literatura româno-turcă, nu au fost trecuți în istoria literaturii române, fiind neglijați, în mod deliberat, de cei care aveau putere de decizie, deși istoria acestei părți a literaturii are o tradiție de peste 150 de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
locale sau în reviste literare cum ar fi Emel, Karadeniz, Hak Ses, Renkler vb., ducând cu ei această moștenire preluată din trecut. De asemenea, mai putem găsi unele influențe românești și în Seyahatname, cartea lui Evliya Çelebi pe care a menționat-o în impresiile lui de călătorie despre România și Balkani, în a doua jumătate a sec. al XVII-lea, inclusiv observațiile lui despre comunitatea Nogai din România și culturile ei adiacente analizate prin prisma culturii, poporului și tradiției românești. El
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
XVII-lea, inclusiv observațiile lui despre comunitatea Nogai din România și culturile ei adiacente analizate prin prisma culturii, poporului și tradiției românești. El a mers și la mormântul filosofului islamic Sarı Saltuk din Babadağ, România, lucru pe care l-a menționat în cartea lui. Aș mai putea menționa experiența mea cu poveștile lui Nasreddin Hoca și poeții sufi Yunus Emre și Mevlana Celalettin Rumi și poeziile lor, traduse toate și care au avut o influență deosebit de puternică asupra culturii române. Aș
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
Nogai din România și culturile ei adiacente analizate prin prisma culturii, poporului și tradiției românești. El a mers și la mormântul filosofului islamic Sarı Saltuk din Babadağ, România, lucru pe care l-a menționat în cartea lui. Aș mai putea menționa experiența mea cu poveștile lui Nasreddin Hoca și poeții sufi Yunus Emre și Mevlana Celalettin Rumi și poeziile lor, traduse toate și care au avut o influență deosebit de puternică asupra culturii române. Aș mai putea, de asemenea, să menționez zone
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
putea menționa experiența mea cu poveștile lui Nasreddin Hoca și poeții sufi Yunus Emre și Mevlana Celalettin Rumi și poeziile lor, traduse toate și care au avut o influență deosebit de puternică asupra culturii române. Aș mai putea, de asemenea, să menționez zone cum ar fi Banat, Constanța, Ada-kaleh, care au fost controlate în trecut de turcii otomani și care au avut o influență culturală pertinentă de-a lungul secolelor prin amestecul tradițiilor românești cu tradițiile altor țări, cu limbile lor, la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
prin amestecul tradițiilor românești cu tradițiile altor țări, cu limbile lor, la confluența culturilor lor. Din păcate, Insula Ada-kaleh este pierdută pentru totdeauna, fiind scufundată în apele Dunării, în barajul de acumulare de la Porțile de Fier. Aici trebuie să-l menționăm și pe Dimitrie Cantemir, ca pe un intelectual român care a trăit în Istanbul între 1687-1710, sub dominația Imperiului Otoman, unde a învățat limba turcă și să cânte atât vocal cât și instrumental, muzică clasică turcească. El a scris Istoria
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
Istanbul, piesa lui Alexandru Kirițescu, Gevezeler (Gaițele), la Teatrul Nou de Comedie, Yeni Komedi Tiyatrosu, İsimsiz yıldız (Steaua fără nume) a lui Mihai Sebastian, iar în 1975, Preșul (Paspas) de Ion Băieșu, pe scena Teatrului de Stat din Abkara. Mai menționăm piesa de teatru Muntele (Dağ), scrisă de D.R. Popescu și tradusă în limba turcă de Mustafa Balel. În mod special voi menționa aici pe Eugen Ionescu ale cărui piese de teatru au fost întotdeauna cerute de publicul turc și care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
Mihai Sebastian, iar în 1975, Preșul (Paspas) de Ion Băieșu, pe scena Teatrului de Stat din Abkara. Mai menționăm piesa de teatru Muntele (Dağ), scrisă de D.R. Popescu și tradusă în limba turcă de Mustafa Balel. În mod special voi menționa aici pe Eugen Ionescu ale cărui piese de teatru au fost întotdeauna cerute de publicul turc și care s-au jucat de foarte multe ori în teatrele noastre, de-a lungul timpului. În plus, de curând, s-au publicat traduceri
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
etc., și 20 de poeți români contemporani, dintre care 16 au fost deja publicați în revistele noastre literare cum ar fi Yasak Meyve sau Ç.N, ceilalți 4 urmând să fie publicați în curând. De asemenea, aș mai vrea să menționez aici numele lui Erem Melike Roman, care ani de zile a lucrat la București la postul de radio național, realizând programe de literatură, dedicându-se promovării și reprezentării literaturilor turcă și română din cele două țări. Ea a scris și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
acest articol într-un limbaj care ține mai mult de nivelul vorbit, deoarece mă adresez unui public, astfel cred că cititorii îl vor înțelege mai bine și nu îl vor considera academic. Poate că în această prezentare am uitat să menționez nume de autori sau titluri de cărți, dinainte îmi cer scuze și sper ca acest expozeu al meu să-i ajute pe oameni să descopere ceva în plus și să trezească interesul în literatura și cultura celor două țări care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
amendă de la 500 la 5 000 de lei. 1De asemenea, au fost întocmite proiecte de organizare a unui nou serviciu de informații, dar fără un rezultat practic, așa cum atestă documentele de arhivă, fondurile alocate fiind destinate altor întrebuințări. Mihai Moruzov menționa că „până la războiul balcanic din 1913, armata noastră n-a dispus de un serviciu de informații propriu-zis“. Abia în acel an, când armata română a intrat în Bulgaria, s-a izbit de lipsa unui asemenea serviciu „și atunci s-au
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
Carpați. Forțele secundare erau lăsate la frontiera lor sudică, ceea ce corespundea, în esență, realității. Fără îndoială că aceste estimări făcute de către Înaltul Comandament al Puterilor Centrale au fost facilitate de toate acele vulnerabilități în plan contra-informativ, pe care le-am menționat anterior. Avem acum pe deplin justificate eforturile ofițerilor români din cadrul M.St.M. de a reorganiza Serviciul de Informații al Armatei, sub forma unui Birou 5 din Secția a II-a M.St.M. „Proiectul de organizare“ a fost întocmit
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
mult de 45 de minute. Mozart a renunțat, în acest caz la obișnuitele fugi finale din părțile Credo și Gloria, obicei la care a revenit imediat după ce și-a dat demisia din slujba de muzician al Arhiepiscopului Colloredo. Este de menționat că partitura nu conține discurs muzical pentru compartimentul violă, o tradiție curioasă pentru bisericile din Salzburg din aceea vreme. La câteva luni după moartea lui Mozart, misa a fost interpretată la încoronarea Împăratului Francisc I al Austriei. Cei care au
FILARMONICA „BANATUL” Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/94005_a_95297]
-
Argumentele pe care mi le prezentați în scrisoarea dumneavoastră nu par să respecte condiția enunțată, ceea ce mă îndreptățește să vă arăt de ce, comentîndu-vă afirmațiile. Într-o primă ordine de idei: susțineți că în societatea greco-romană nu exista homofobie, (așa cum am menționat, exprimare discutabilă, la fel ca și scrierea cu „î” din „a”). Dar iată cum stau lucrurile: Aproape toți istoricii și filosofii consideră că acea societate era decadentă din punct de vedere al moralei laice!, consecința firească fiind, pînă la urmă
Război în douăsprezece ţări ale lumii şi un război al sexualităţii decadente [Corola-blog/BlogPost/93987_a_95279]
-
română. „Cartea românească de învățătură - Duminicile de peste an si la praznice împărătești și la sfinții mari”, a mitropolitului Varlaam, tipărită la Iași, in 1643, este cartea la care făceam referire mai sus. Într-o conscripție școlară din anul 1700 se menționează o întreagă rețea de școli sătești pe teritoriul fostului comitat Sătmar, printre care și localități ce aparțineau de plasa Baia Mare, între ele fiind amintită școala din localitatea Țicău, cu vechime de un an, avându-l ca învățător pe Gabriel Pop
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
Păcurar, ș.a. După realizarea istoricului act de la 1 Decembrie 1918 va fi reluat învățămâmtul în limba română. În anul 1919 se construiește o școală cu o sală de clasă și, alături de aceasta, locuința dascălului. Este pentru prima dată când sunt menționate în activitate două cadre didactice, Ștefan Șuteu și Alexandru Boitor, ce aveau de îndrumat un număr de 50 de copii. Tot în această perioadă a luat ființă o grădiniță de copii, care avea ca educatoare, pe Luiza Covaciu, fiica primarului
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
că vânzarea de copii să crească alarmant. Cand familiile afgane dependente de opiu numai au bani pentru a se drogă, ei preferă să își vândă ficele sau uneori chiar și fii. Doamna Parwanta, care nu și-a dorit primul nume menționat din dorința de securitate, a lucrat la educația și prevenirea consumului de droguri în Afganistan timp de 3 ani. Într-o familie, ea a descoperit că tatăl și-a vândut 3 fice pentru a-și putea hrăni dependența de droguri
AFGANISTAN – TARA UNDE FEMEILE SE VAND [Corola-blog/BlogPost/94008_a_95300]
-
împreună cu soțul meu, Mircea, a fost premiată cu Marele Premiu al Festivalului Cu mare plăcere am cântat anul acesta, tot alături de fiicele mele, la Paris, într-un concert susținut de Ansamblul Vocal-Instrumental „DOR“, din Franța. Și, să nu uit să menționez, că în momentul de față cea mai dragă sarcină îmi este cea de bunică. Ma simt foarte bine în acest rol, alături de nepoatele mele, Emma și Nina. Interviu realizat de Teodora SMOLEAN ILEANA OCOLIȘAN BABA Născută la 11.11.1949
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]