819 matches
-
de interviu a acestui termen. În limbajul curent cel care se ocupă cu divinația mai este numit vrăjitor, descântător, fermecător sau ghicitor. Pentru majoritatea interlocutorilor este de la sine înțeles ca un magician sau vrăjitor să știe să ghicească. Așadar, în mentalul social divinația reprezintă o dimensiune a unuia și aceluiași fapt: magia. Unele nuanțări și rețineri apar doar atunci când este vorba de a evalua din punct de vedere moral actul magic și divinatoriu. Magia este acceptată câtă vreme este privită ca
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în cele din urmă, un deserviciu adus veritabilei astrologii și vechilor științe 171. 2. În al doilea rând, vehemența comisiei de evaluare, a corpului profesoral și a mass-media este întru câtva emblematică pentru "spiritul științific modern" care a sculptat în mentalul social cadrele unei gândiri specifice. Gândirea rigidă, marcată de anumite șabloane, elimină din start posibilitatea explicării lumii într-o altă manieră și cu alte mijloace. În fond, eșecul este al ambelor părți. Știința, ca și divinația și magia sunt, în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o reflexie a inteligibilului, cum timpul nu este decât o "imagine mobilă a eternității""200. Or, acest fapt nu diminuiază cu nimic din valoarea socială a practicilor divinatorii. Din contra, valoarea lor sporește atunci când performatorul aparține unei categorii sociale căreia mentalul social îi concede un anumit tip de relație cu cunoașterea. La limită, apartenența socială poate fi garanția atingerii unui anumit tip de cunoaștere prin practicile divinatorii: cunoaștere ascunsă, cunoaștere magică, cunoaștere adevărată etc. Capitolul 9 SPECIALIȘTII ACTULUI DIVINATORIU ȘI REPREZENTĂRILE
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
profeției, devin un fel de consecință a harului care-l poartă. Ne gândim în acest caz la profețiile Sfinților Părinți care au rămas consemnate în Sfânta Tradiție. Deși poate părea bizară, această alăturare dintre preot și divinație se justifică pentru mentalul social. Specialistul în arta divinatorie poate fi recomandat și de specificul categoriei sociale căreia îi aparține. Preotul pare a fi în această privință o categorie privilegiată. De ce? Pentru că "tot ceea ce este insolit, singular, nou, perfect sau monstruos devine recipient pentru
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
privință o categorie privilegiată. De ce? Pentru că "tot ceea ce este insolit, singular, nou, perfect sau monstruos devine recipient pentru forțele magico-religioase și, după împrejurări, un obiect de venerație sau de teamă, în virtutea sentimentului ambivalent pe care-l provoacă statornic sacrul"207. Mentalul colectiv nu va înceta niciodată să producă "imagini" și reprezentări care să justifice și să argumenteze reacțiile contradictorii de teamă și atracție în fața misterului și necunoscutului. 9.2. Reprezentările sociale duale ale bărbatului și femeii ca specialiști ai practicilor divinatorii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ce au trăit în miezul evenimentelor exprimă cu claritate un fapt: urmașa Evei a fost făcută răspunzătoare de toate relele Evului Mediu. Sub chip de vrăjitoare, descântătoare, vraci sau ghicitoare, ea putea influența realitatea. Spre deosebire de femeie, bărbatul este valorizat în mentalul colectiv mai mult ca magician. Or, această îndeletnicire nu exclude arta divinatorie. În plus, ea nu comportă o conotație peiorativă, asemenea vrăjitoriei. Să fie oare aceasta o consecință a faptului că practicianul este de sex masculin? Reprezentările sociale mai vechi
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
este, pe rând, simbol al lunii, al fertilității, al magiei și vrăjitoriei. El poate fi însuși diavolul, dar poate semnifica și înțelepciunea, poate întruchipa spiritele strămoșilor (trăiește în întunericul subpământean) și tot el poate cunoaște viitorul. Din această simbolistică duală, mentalul colectiv a valorizat în special două aspecte ce privesc influența șarpelui asupra femeii: rolul său în ritualurile de fecunditate și predispoziția spre vrăjitorie, magie și divinație. Înclinația femeii spre actele magice și divinatorii este susținută și de relația specială pe
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
anunțate aici ne conduc cu gândul la femeia care deține puteri neobișnuite prin însăși natura sa. Ele dobândesc însă conotații peiorative, tocmai din simbolismul demonic al făpturilor cu care rezonează șarpele. Mai mult, aproape toate miturile și legendele ce stăpânesc mentalul colectiv în diverse epoci și spații accentuează misterul și necunoscutul care învăluie femeia. Or, faptul acesta poate induce teamă și suspiciune. b) Această condiție specială a femeii se reflectă și în planul relațiilor sociale. G. Kligman 214 vorbește despre patriliniaritatea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
supraviețuirea acestor practici. Este un semn că vechile mituri și reprezentări n-au dispărut. Se regăsesc în expresii sociale mai blânde și discrete. În cele din urmă, ele vor continua să ne locuiască la modul cel mai perfect cu putință. Mentalul colectiv a reușit să genereze o multitudine de imagini și reprezentări privind specialiștii practicilor divinatorii. O analiză socioantro-pologică ia însă în atenție pe toți cei ce sunt antrenați ca actori ai practicilor divinatorii. Aceștia pot fi: specialiștii, clienții și spectatorii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
nu pot ghici decât la mine acasă. Am încercat odată la cineva și am spus numai prostii, nu-mi ieșea nimic!" (M.T., 52 ani, Munteni, Galați). Pe de altă parte însă, locul privat, respectiv locuința, are o valorizare specială în mentalul românesc. Ea funcționează asemenea unui spațiu sacru. În lumea tradițională, gospodăria, casa, vatra sunt asemenea unui centru în jurul căruia gravitează oamenii. De aceea, toate semnele care survin aici sunt interpretate, tălmăcite și socotite a fi semne divine. De pildă, se
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de la Dodona era socotit un oracol în sine. Mai amintim aici și laurul sau cătina lui Apollo. Chiar miresmele emanate de aceste plante ajutau Pythiile să facă previziuni. La fel se întâmplă și cu focul. Imaginea focului viu este pentru mentalul tradițional totuna cu puterea divinității. "Dumnezeu este foc ce arde", spun unele expresii populare. Din toate aceste imagini și reprezentări de odinioară, astăzi au rămas doar o serie de obiceiuri și superstiții. Ele sunt preluate mecanic, fără a li se
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
său, focul face parte din inventarul instrumentarului divinator. Cel mai adesea el este întâlnit ca simbol al divinității. Multitudinea de ritualuri magice și divinatorii în care focul este actor principal face din el unul dintre cele mai folosite instrumente magico-religioase. Mentalul românesc tradițional a reținut o largă varietate de forme de interpretare a focului. Se iau în calcul culoarea, zgomotul, forma, scânteierea, stingerea sau aprinderea bruscă etc. Una dintre ipostazele cele mai provocatoare, semnalate de altfel de mulți etnologi, este focul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
un ochi de o culoare și cu celălalt de altă culoare, toți cei care poartă într-un fel sau altul marca diferenței sunt interpretați ca fiind locuiți de diavol, vrăjitori, strigoi. În general, aceștia primesc valorizări negative. De cele mai multe ori mentalul social a plasat aceste trăsături sub semnul stigmatului și, la limită, al diabolicului. Ilustrative sunt manuscrisele ce au rezultat în urma proceselor intentate de către Inchiziția Evului Mediu occidental, dar și scrierile etnografice care provin din alte arii culturale. La noi, de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
într-o parte, atunci iarna-i mai grea mai la început ori la mijloc ori la sfârșit, așa cum arată splina. Asta-i de când mă știu" (A.S., 68 ani, Suceava). Acest exemplu amintește de vechile haruspicii romane. Cert este că pentru mentalul colectiv animalele dobândesc semnificații deosebite în măsura în care ele se înscriu într-un sistem sacrificial. Astfel, ele își părăsesc condiția obișnuită de animal. Prin consacrare, ele devin și obiect al divinației și pot transmite social ceva. Pe de altă parte, o serie
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Folosirea oglinzii în practicile divinatorii nu este deloc întâmplătoare. Pe lângă rolul său bine-cunoscut de a reflecta obiectele ce-i stau în față, ea a primit și o altă întrebuințare: aceea de a putea reflecta nevăzutul. Acest fapt este posibil pentru mentalul tradițional întrucât oglinda era percepută ca un obiect care separă două lumi: cea din fața sa (văzută) și cea din spatele său (nevăzută). Să nu uităm că băștinașii noului continent au fost fascinați de oglinzile cuceritorilor europeni. Le considerau magice și adesea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
constituia esența Creației. Dumnezeu însuși a consultat-o atunci când a creat lumea: "Într-o chilie De tămâie, Cu ușă de alămâie, Îmi ședea Și-mi socotea Și cetea Vanghelia: Cum să facă munți înalți Munți înalți și văi adânci"298. Mentalul popular tradițional conferă cărții statutul de principiu prim al tuturor lucrurilor. Astfel se justifică o serie de înțelesuri actuale ale cărții, fapt ce trimite la natura sa originară. "Căci cartea nu iaste lucru pământesc ca să-l cioplești cu barda, ci
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a conservat o serie de expresii care fac trimitere directă la acest lucru: "știutor de carte", "ai carte, ai parte", "stă scris la carte", "așa i-a fost scris" etc. Un alt element care sugerează simbolistica aparte a cărții în mentalul tradițional este reprezentat de motivul "scrierii pe cer"302. Ideea se regăsește în diverse spații europene, dar și în unele zone din România. "Scrierea pe cer" este o metaforă desăvârșită a spiritului tradițional care sugera în acest fel originea divină
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
este un preot, atunci vei avea o zi bună" (M., 69 ani, Suceava). "Când te pornești la drum și-ți iese popa-n cale atunci să știi că nu-i cu folos. Este semn rău" (E.A., 55 ani, Suceava). Așadar, mentalul social a reținut sub formă de superstiții o serie întreagă de credințe și practici care situează în centru figura preotului și a cărților sfinte. Dincolo de misiunea sa de slujitor al Bisericii și de mijlocitor în relația noastră cu Dumnezeu, prin
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
-uri de cunoaștere nu este nici un păcat. Ele pot caracteriza anumite epoci și grupuri de oameni. Aceasta nu înseamnă câtuși de puțin că susținem revenirea vechilor științe, ci că prezentăm o realitate așa cum a fost și este ea valorizată în mentalul colectiv. 170 Elizabeth Hanselmann-Teissier, Situation épistemologique de l'astrologie à travers l'ambivalence fascination/rejet dans les sociétés postmodernes (teză de doctorat), coordonator Michel Maffesoli, 2001, p. 75. 171 Reacțiile la adresa lui Elizabeth Hanselmann-Teissier și a coordonatorului tezei sale, Michel Maffesoli
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ci este pus în fața faptului împlinit, pentru că sentința radicală este autoimpusă de morala bunului-simț. Poate fi lesne sesizat, de asemenea, un aspect emoțional pe a cărui psihologie moralistul mizează, și anume umilința simbolică. Pedeapsa fizică sub privirile mulțimii rămâne, în mentalul colectiv, un spectacol al torturii extreme pentru că durerea fizică este mult amplificată de trauma psihologică a expunerii rușinoase. De aceea, erijându-se în spirit responsabil de protejarea valorilor etice, moralistul enunță sentențios: Morala practică încuviințează următoarele pedepse: Rânjetul va fi
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
istoric savant, având deci rutina documentului și a studiului riguros, fiind personalitatea dominantă a epocii, încă dinainte de război, deține, așadar un mandat, general recunoscut. Eul său social, plurivalent, echivalează, în planul discursiv, cu autoritatea unei semnături suficientă sieși, în jurul căreia mentalul colectiv a brodat supranume cu conotații mitologice și/sau carismatice: Apostolul, Cărturarul, Învățătorul neamului, Profesorul 276. Astfel, raportul dintre cei doi este inițial marcat de o mare inegalitate de statut care, în scurt timp, se va echilibra, mai precis, după
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
serios acest scandal, printr-o teorie? Nu există un ochi dinăuntru și un ochi dinafară, cum susținea Plotin, nici două istorii ale privirii, una pentru retină, cealaltă pentru coduri, ci una singură care unește repetiția obsesiilor noastre și construcția imageriilor. Mentalul se aliniază tot mai mult după material, iar viziunile interioare imită aparatele optice. Teleobiectivul, de exemplu, și mărirea fotografică ne-au modificat sensibilitatea la "detaliu", iar imaginile luate din satelit relația mentală între întreg și parte. Obiectul și modalitatea transmisiei
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
această colină. Ocolul în jurul templului de la Arunâchala este tot atât de folositor, suntem asigurați, ca și ocolul în jurul Sinelui. Deși toate aceste drumuri sunt conținute în Sine, Ribhu Gîtâ spune relativ la aceasta: «Eu rămân fix, în timp ce universuri nenumărate, care se înalță în mentalul meu sub formă de concepte, se rotesc în mine. Această meditație este drumul ( pradakshina) suprem».“ 6. „Materia primordială este reprezentată de cercul [s.n.] care învăluie existentele (mawjudat) la modulabsolut, fără nici o restricție. El cuprinde toate realitățile cognoscibile existente, inexistente și
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
că există o cronologie riguroasă a întrebărilor și răspunsurilor. Întrebările și răspunsurile de care amintește un teoretician precum Cornelius Castoriadis apar în chiar procesul de constituire a socialului 211, sub forma unor semnificații care sunt localizate în imaginar sau în mentalul colectiv al unei comunități. Funcțiile pe care le îndeplinesc aceste semnificații sau înțelesuri localizate la nivelul imaginarului debutează prin circumscrierea identității grupului sau a colectivității, prin anunțarea existenței acesteia, urmată de definirea și dezvoltarea unei imagini, a unei reprezentări cu privire la
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
la prețuri modeste. În același interval de timp (1943-44), industria britanică nu producea decît 54% din potențialul ei. Pînă în 1943, în Germania nu a existat o forță de muncă feminină în industrie (mai ales cea de armament), deoarece în mentalul colectiv rolul femeii germane în societate se rezuma la trei cuvinte: Kirche, Küche, Kinder. În metropola britanică în schimb, măsurile de austeritate introduse de Sir Stafford Cripps, ministrul de Finanțe în Cabinetul Attlee, includeau păstrarea bonurilor de cartelă pentru toată
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]