626 matches
-
din gâtul scurt, puternic, ridică ochii, agitând lingura în direcția lui Carol. Vino încoace, măi Suflețel și bagă ceva în tine. Avem nevoie de toată vlaga ca să o scoatem la capăt. Îi face loc alături de el. Scoate din sacul de merinde o jumătate de pâine neagră, cazonă. Mmmm....conservă de carne! Și pâine, se minunează Carol, cu ochi umezi de poftă ca un copil în fața unor bunătăți. Dar nu am briceag să o tăiem. Lasă măi, nu-i nevoie. Hristos când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
vede. Este Pătru, fratele lui mai mare. Are fața galbenă ca ceara, cu fruntea îmbrobonată. Abia mai suflă și printre buzele întredeschise se strecoară un fir subțire de sânge. E rănit la șold și umăr. Iovuț caută în sacul de merinde după un pansament. Uitase că nu mai avea așa ceva de mult. Scoate un ștergar și presează rana mare de la șold. Își desface vestonul și trage fâșii lungi din poala cămășii. Improvizează un bandaj legat strâns, pe după gât și umeri. Rănitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
suprafața chipului, dar se abține. Nu dorește să îngreuneze cu suferința lui inima fratelui său. Nu uita...când ajungi acasă...roagă părintele Visarion să citească o rugăciune pentru sufletul meu, că am murit fără lumânare printre străini. În sacul de merinde...am niște pământ din grădina noastră. Îngroapă-mă cu el, să nu fiu singur pe lumea ailaltă. Din gura largă căscată a lui Pătru iese o respirație horcăită, la intervale rare. Apoi încetează de tot. Murise. Iovuț caută sub vestonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
mai simple? A bea, a mânca, a dormi, a se îmbrăca, adică a-și hrăni existența și a o apăra contra intemperiilor. Conform cu acest scop, albina adună vara ca să aibă iarna; furnicile își zidesc locuințele lor simple grămădind în ele merinde; bursucul își adună provizii pentru iarnă, și încolo fiecare din aceste animale lasă lumea lui Dumnezeu să fie precumu-i, neinteresîndu-se mai departe nici de politică nici de nimica. Omul, pentru îndeplinirea tot a acestor trebuințe primare, are nevoie de un
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dividentele în curs de nouăzeci de ani. Acești oameni vor putea fi membri în adunarea generală, membri în reprezentațiunile acestor adunări, c-un cuvânt vor avea parte la toate: și din coș grăunțe și din făină parte și din traistă merinde, adecă cuiul lui Pepelea în casa românului. Dar numai acestea sânt inconvenientele? Nu mai departe decât acum un au, "Romînul", acuma aprig susțiitor al răscumpărării, scria pe atuncea următoarele: Printr-o construcțiune deplorabilă și printr-o administrațiune prea adesea nenorocită
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o idee, ne aducem aminte de povestea drumului ce l-au făcut împreună un turc, un călugăr și un popă. Când era soarele la prânzul cel mare s-așezară câteșitrei călătorii la umbra unui copaci și-și puseră dinaintea lor merindele, turcul un arm de miel, călugărul pește si vin, popa pasărea cea mai bună a țiganului, căci acesta, {EminescuOpX 349} fiind întrebat de nașu-său ce păsăre să-i gătească de mâncare, răspunse că "așa pasăre de bună ca purcelul nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cea mai bună a țiganului, căci acesta, {EminescuOpX 349} fiind întrebat de nașu-său ce păsăre să-i gătească de mâncare, răspunse că "așa pasăre de bună ca purcelul nu-i alta". Câteșitrei se poftiră reciproc d-a mânca și din merindele celorlalți. Călugărul postea, deci nu putea să ia nici din miel, nici din pasărea cea mai bună. Turcul era oprit prin lege de-a bea din vinul călugărului și de a atinge chiar din pasărea popii. Numai părintele s-apucă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de voi". Locul său de acum e "tabăra" ("E mai rotundă vocea în tabără, mai scundă") și "cortul" soldatului, stilizat, acesta, la modul emblematic-cavaleresc, în timp ce metaforele tensiunii interioare fac apel la registrul războinic, "medieval": Bătuți în șa: luceferi. În rădăcini: merinde Somn fraged tors, în corturi, din umeri de femei Coardă de arc, un sânge spre ziuă se destinde. O anumită nesiguranță rămâne prezentă, cum se vede, și în privința acestui mesaj înnoit, căci combatantul din fața cetății își împarte trăsăturile cu călătorul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
nestingheriți ardentul sentiment. Impresionat de spontaneitatea și naturalețea spectacolului, norul i-a acoperit cu umbra sa binefăcătoare. Continuându-mi călătoria, pe o câmpie largă am văzut un șir de cosași care, obosiți de muncă și înfierbântați de zăpușeală, își pregăteau merindele să prânzească. Am rugat norul să le dea puțină umbră de care să se bucure cât timp își potoleau foamea. Călătorind mai departe, pe o miriște întinsă mi s-au înfățișat ochilor mai mulți tractoriști care zoreau să pregătească ogorul
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
și scrieți cuvinte cu silabele: a, re, pen, du, ie, ce, să, lă 93. Completați propozițiile folosind cuvintele ce se potrivesc, având grijă ca fiecare să conțină silaba „d”. Adela descuie .......... din dormitor. Sandu duce .......... cadouri la rude. Radu aduce merinde .......... Adrian ........ la radio o melodie. Loredana vinde .........dulci. 29 Mădălina adună ......... din livadă. ( Dacă nu ați reușit, alegeți unul din cuvintele: dulapul, două, calde, dude, roadele) 94. Scrieți câte o propoziție pentru fiecare din cuvintele de mai jos. Ce cuvinte
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
interesante tocmai prin platitudinea lor: niște țărani sunt bănuiți că ar fi furat porumb din hambarele boierului, sunt arestați și bătuti la postul de jandarmi; nevasta lui Melinte Heruvimu e bolnavă; unuia i se ia porcul; altuia i se termină merindele; un copil e tras de urechi; delegația de țărani e tratată cu indiferență la minister.” Prin aceste întâmplări, scriitorul întinde încet și stăruitor arcul acțiunii epice,mereu cu conștiința unei mari forțe lăuntrice”. În Răscoala, atmosfera pare la început destul
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
lucruri. Până și la reinventarea poveștilor. De exemplu, l-a... tehnologizat pe șugubățul Păcală într-o scenetă jucată de colegi, la școală. „În traista de ciobănaș a acestuia, unde-și ținea fluierul, se afla ascuns, printre ceapă și mămăligă uscată - merindea dată de stăpân -, un mic aparat de radio-recepție. Prin el, Păcală înregistra tot ce punea la cale proprietarul oilor, când vorbea cu nevasta sau cu vecinii săi, datorită unui minimicrofon aninat sub reverul sumanului stăpânului.“ De aici și până la ciobanii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
În jurul mărului uscat se strâng oamenii la Sfântul Maslu. În locul buruienilor, astăzi drumeții și oamenii locului găsesc un drum neted, pietruit și curat, precum sufletele celor care te întâmpină cu apă rece și limpede ca la izvoarele de munte, cu merinde și cu o vorbă bună, care îți merge la suflet. Arca lui Noe La început, părintele Antonie a locuit în casa parohială din sat, apoi, a prins curaj și cu încredere în Dumnezeu, mai întâi, a făcut planuri să reconstruiască
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
mi-a spus părintele Antonie când i-am povestit. Ne-a dat Dumnezeu preoți buni, de nu se mai poate, aici, la mănăstire”. Spre dimineață, după terminarea slujbei, bătrânul orbecăie prin întuneric spre cerdacul bucătăriei, unde se împart pachetele cu merinde binecuvântate și merge acasă fericit, că după o noapte de rugăciune a mai făcut un pas pe drumul ce duce spre poarta Raiului. Carul colorat și vesel din oaza cu verdeață și flori ce înviorează ochiul drumețului care vine la
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
mic-burgheze, ticăloșite, nu este oare apa, luciul calm și verzui al apei, terenul pe care să calce Învățătorul, chemându-ne la el, chiar dacă ne scufundăm până la glezne, apoi până la genunchi, mereu Îngreunați de fireștile noastre reflexe de bun-simț; bunul-simț, singura merinde pe care ne-au dăruit-o cei care ne-au crescut, cei din jurul nostru, cei ce „ne iubesc”?!... 11 Parisul. Parisul meu. Într-adevăr, după mai bine de două decenii petrecute În capitala Franței, o bună parte Împreună cu Cristina, soția
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
laghiță bancă mai lungă laibăr vestă lămpaș felinar liuri must din dreve, vin de-al doilea M marșină de săpat prășitoare mațe intestine măieț băț mai voluminos la unul din capete mălin liliac (arbustul) măturoi mătură cu coadă, din nuiele merinde mâncare miezuină graniță, hotar, răzor minteni imediat mânios supărat moș bunic muiere femeie, nevastă mutăr piuliță N nădragi pantaloni, cioareci năpădai arțăgos nătântoc nătâng, prostănac, sărăntoc năzdrumen sfătos nechimuluit neasemuit nemțească ceva mai puțin decît un car de fîn nojițe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Vara de umbrit, Iarna de scutit. La mine-a mânat, Doi voinici din sat, Cu părul lăsat, Cu capul legat, Cu roua pe față, Cu ceața pe brață, Cu berde la brâu, Cu colaci de grâu, Cu securi pe mână, Merinde de-o lună. Eu dacă știam, Nu mai răsăream; Eu de-aș fi știut, N-aș mai fi crescut. Și ei au plecat Din vărsat de zori, Pe la cântători. Și ei au umblat Văile cu fagii Și munții cu brazii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
cartușe avea o cutiuță. M. M.: Parcă 300 era unitatea de foc la un pistol mitralieră. S. B.: Ceva pe-acolo. Am încărcat cele patru încărcătoare, unu-n armă și trei în port-încărcător, la brâu. Restul erau în sacul de merinde, alături de două grenade: una ofensivă, alta defensivă. Asta ni s-a dat. Am fost înarmați până în dinți. Nu mai rețin momentul zilei. Parcă spre seară ni s-a dat muniția. M. M.: Nimeni nu mai știe ce era atunci pentru că
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
dar a fost. Ca și libertatea de după. Cam asta a fost atmosfera în acea perioadă: plantoane, știri peste știri la televizor și Lambada. M. M.: Dormea soldatul cu pistolul mitralieră la cap. S. B.: Da. Cu capul pe sacul pentru merinde, care era plin de cartușe și de grenade. M. M.: Și ați văzut că nu s-au furat, nu s-au împușcat între ei. S. B.: Da. Și-mi amintesc ce nenorocire era la trageri când nu se găseau tuburile
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Îndoială, țiganii au venit din India. Cum și când au sosit În Europa? Asta pare și mai greu de descurcat. Totuș tradițiile țărilor prin care au trecut spun că țiganii aceștia erau robi și urmăreau oriunde armatele tătărești, purtându-le merindele și munițiunile, spun că dregeau armele lor, ridicau corturi pentru soldați, și În luptă le dădeau lor arme de schimb. Între 1430 și 1450, Tătarii năvăliră În Rusia de jos și În Cnejia Moscului, urmați de acest norod de robi
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de dezvoltare personală, cristale, ezoterisme diverse, puterea vindecătoare a plantelor medicinale, viață sănătoasă etc. Chiar lângă scările ce coboară spre subteran se află plasat un „echipaj” format din doi călugări, cu bărbi mari, roșiatice. Tineri, poartă în bandulieră saci de merinde (straițe) din lână, artizanali, ostentativ mi se pare că-i poartă, ca un marker al autenticității. Mai au o valiză tip „trolley bag”, ieftină, împodobită cu tricolor, icoane de plastic și buchete de flori. Mai mult, instalația aceasta religioasă este
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
condiții de călătorie, am cucerit planeta pentru că suntem natural dotați pentru migrație. Calele autocarelor sunt transformate în bucătării de campanie, bărbații caută lemne și fac focul, femeile și fetele din grupurile de pelerini încălzesc sarmale (de post, obligatoriu !) și alte merinde. Dacă mâine ar veni o catastrofă naturală peste noi, tot așa ar arăta exodul omenirii. Tipul acesta de pelerinaj de autocar reinventează solidaritatea dintre oameni - văd cum mai mulți bărbați ajută să iasă din pământul umed un microbuz, cu ajutorul unor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Sfântă tinerețe legionară. Apoi a vorbit puțin, punctând importanța legământului făcut, insistând asupra actului de creștere continuă pe drumul spiritual pe care ne-am angajat: al dragostei dintre noi, de neam și de Dumnezeu. O scurtă agapă frățească, cu ceva merinde (pește, pâine și fructe), a încheiat acest moment. Era prima și cea mai mare sărbătoare din viață la care luam parte prin propria deliberare și hotărâre. Simțeam un fel de independență spirituală față de tot ce fusese până atunci ascultare părintească
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pedepselor. În 15 August, Adormirea Maicii Domnului, preotul satului împreună cu dascălul Nicolescu, tatăl unui fost coleg de clasă, au obținut permisiunea să oficieze Sfânta Liturghie. Era o minune a purtării de grijă a lui Dumnezeu, prin care ni se asigura „merinde” pe drumul lung al suferințelor. Slujba a fost cutremurătoare! Preotul n-a vorbit. A vorbit doar gestul curajos al lui și al dascălului care l-a însoțit. Ne-am împărtășit toți în urma unei spovedanii comune. Aveam la mine și Sfânta
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
se va stabili de către autoritatea comunala a locului de origina a acestor vite. Articolul 17 Locuitorii zonei frontiere limitrofe câri trec frontieră în virtutea permiselor de trecere prevăzute la art. 2, pot transporta, cu scutire de vama și de alte taxe, merinde în cantitatea necesară pentru o zi de călătorie, exceptându-se articolele care constituesc monopoluri ale Statului. Cînd se duc să muncească pe terenuri de munte, acesti locuitori pot lua cu ei merinde în cantitate necesară pentru șederea în acele locuri
CONVENŢIE din 7 decembrie 1929 între REGATUL ROMÂNIEI şi REPUBLICA POLONIA PRIVITOARE LA ÎNLESNIREA TRAFICULUI DE FRONTIERA LOCAL ROMÂNO-POLON. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136716_a_138045]