6,122 matches
-
la începutul acestui an, a documentului privind desființarea industriei cărbunelui din țara noastră. Românii i-au votat ca să le asigure un trai mai bun și o Românie prosperă, nu să distrugă puținul care a mai rămas dintr-o Românie furată metodic de un sfert de veac! Din păcate, cretinii ăștia care ne conduc și cei care ne reprezintă în forurile europene s-au instruit la școala servilismului, trădării și corupției. Gașca de gunoaie istorice semnează documente băgate pe sub nas de milițienii
CE-AŢI FĂCUT, DOMNULE MIRCEA DIACONU? [Corola-blog/BlogPost/93554_a_94846]
-
asta a fost. Am rămas din nou fără învățător. Mai venea din când în când domnul Arsu, ca să mențină ordinea în clasă și ca să ne verifice dacă mai învățăm. Din inerție, unii mai citeau și socoteau, dar fără acea învățare metodică și sistematică ce se face cu un învățător. Pe fața domnului Arsu se citea neputință, supărare și disperare că nu are un învățător pentru noi. Era deja la început de mai. Unde să găsească învățător pentru patruzeci-cincizeci de zile? Și
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
fenomenul, Însă rațiunile lui Îmi scăpau. De ce intervenea Centrul numai atunci când În fața umanității se deschidea un orizont benefic? Era ceva rău În faptul că putea fi bine? Ce considerente cinice alimentau strangularea nemiloasă a Începuturilor de eră favorabilă oamenilor? Fiindcă, metodic, asta se petrecea, acum nu mai aveam nici o Îndoială. O să-ți dau un singur exemplu: uciderea templierilor și desființarea Ordinului Cavalerilor lui Hristos. Mă opresc la el din motive pe care o să le Înțelegi puțin mai târziu. Documentul aflat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
microfoane și orice alte lucruri de-astea oribile, Îmi fac rău. Înțelegi acum de ce ți-am cerut mai devreme să-l Închizi... Până la urmă, m-am convins că tot nevoia, săraca, naște soluții. Nu mergea cu hazardul, am luat-o metodic. N-aș băga mâna-n foc că rezolvarea a venit dinspre intuiție sau dinspre memoria mea pasivă, depozitândă undeva În subconștient. În adolescență citisem o mulțime de biografii ale unor celebrități artistice - cântăreți, regizori, actori -, mă fascinau, le devoram, și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
centru și nu la locul lui, adică ultimul? Poate, combinate cumva, aparent inocentele litere rezervă cine știe ce surpriză, maschează un cifru, o cheie, o sugestie, un indiciu oricât de firav... După ce le-am Învârtit În toate felurile și le-am Îngemănat metodic câte trei, câte patru, câte șapte - „combinări de n luate câte k”, Îmi suna În creier glasul enervant al profesorului de matematică din liceu, nu-mi prea plăcuseră științele exacte sau, cel puțin, nu În varianta lor didactică din perioada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ca să poți azvârli vina În spatele unui indezirabil mărunt. Devenisem Între timp o persoană importantă și n-am sesizat eu schimbarea propriului statut? Sau era vorba despre altceva? Despre ce? Nu, nu mergea În felul acesta, pierdeam timpul... S-o luăm metodic, mi-am zis cum făceam de obicei când intuiția empirică mă lăsa În drum. Cine putea intra În camera mea fără să se strecoare pe sub ușă, fără să poată viola ori convinge Încuietoarea să cedeze la un simplu „Sesam, deschide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
te iert: nu-mi ești, totuși, cel mai mare dușman... Pe măsură ce vorbea, iritarea din glasul Evelinei se estompase, lăsând loc unei deprimări calme și resemnate. Nu-mi mai arunca nervoasă, dinainte, foile mâzgălite În fel și chip; le așeza rar, metodic, una câte una, cu mișcări liniștite, melancolice aproape, și cu pauze menite parcă să-mi ofere răgazul necesar pentru a le studia și a mă convinge câtă dreptate adunase În verdictul pronunțat mai devreme: mai multe rezultate posibil corecte, egal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
expandarea retorică a discuțiilor noastre În trei, din urmă cu câteva zile. Îmi priveam pe furiș tot mai des ceasul de la mână. Unde o fi acum Eveline? De ce nu se grăbește? Deodată mi-am auzit pronunțat numele. Vorbea Zoran. Calm, metodic, sigur. Resursele orale ale lui Roger Howard se epuizaseră, iar noul lider al subteranei punea lucrurile la punct cu o mină plictisită, agasat de faptul că era silit să reitereze adevăruri evidente. Printre alte argumente, a avansat cu satisfacție și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
nu m-ai salutat. În tăcere, cu calmul unui funcționar care a venit la slujbă, ai început să te dezbraci. Mă uitam la ține, la felul cum, stând în fața mea în lenjerie intimă, iartă-mă, nu prea curată, îți împătureai metodic pantalonii. Te priveam cum te apropii de lavoar, cum iei prosopul, cum îl pui grijuliu sub pernă și cum apoi, după, fără să te rușinezi, ba chiar fără să te întorci cu spatele, te ștergi cu prosopul și-mi spui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
bine ce are de făcut. Nu-i trebuia decât curaj și o pregătire temeinică a misiunii. Se ridică și se apropie de fereastră. O deschise larg, inspirând aerul proaspăt. Închise ochii și încercă să se liniștească. Trebuia să o ia metodic, ce avea de făcut? Care era misiunea ce trebuia dusă la capăt? Vlad voia să continue săpăturile. Pentru asta era nevoie să scape de amenințarea din peștera de sus, de pe platou. Până aici, totul era clar, mai departe însă lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
fie exemplu pentru sat. După primul război mondial, în condiții politice și naționale noi, școlile din comuna Filipeni au fost împroprietărite prin insistența lui Gheorghe Pastoiu, care era considerat un fel de director coordonator din timpurile de astăzi. Pregătirea științifică, metodică și pedagogică îl impune organelor de control, chiar din primii ani: „Astăzi 27 mai 1893 continuând inspecția școlii din Filipeni, am constatat cu plăcere că domnul învățător Pastoi s-a legat cu inima de școala acestei comune și lucrează cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
secundară. Elevii propuși de el pentru a urma școli secundare, școlile normale de învățători, în principal, beneficiau de pregătire suplimentară, începânăd cu 1 iulie a fiecărui an, până la plecarea pentru susținerea examenului de admitere. Cea mai bună recunoaștere a calităților metodice, pedagogice și științifice a învățătorului Gheorghe Postoi o reprezintă faptul că alți învățători, preoți, judecători, din alte localități își trimit copiii la Postoi pentru pregătire, ca să reușească la școlile secundare. La școala lui Pastoi vin elevii din Oțelești (Ion și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
școala din Slobozia, este chemat de directorul școlii din Lunca, Gh. Vraciu, să ocupe catedra de fizică de la ciclul II (clasele VVII), cum se numea atunci gimnaziul. Lecțiile de fizică ale profesorului Vasile Totolea se distingeau prin ținuta științifică și metodică, nu puteai spune că nu ai înțelesă explicațiile profesorului, care, în absența laboratorului, făcea schițe și scheme improviza material intuitiv care să înlesnească „vederea” fenomenelor fizice. Ca director era exigent cu sine și exigent cu cei din subordine, profesori suplinitori
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cum este ornată mai alesă cu lucrări ale elevilor, precum și gustul estetică cu care s-a aranjat. Elevii se prezintă, curați, vioi și disciplinați. Doamna învățătoare a predat la clasa I o lecție de „scris-citit” cuvântul normal „tren”. A procedat metodic, reușind ca elevii să-și însușească bine cunoștințele predate. Din cauza frecvenței neregulate a elevilor, materia este în urmă față de timpul de școală. Am ascultat elevii clasei a IV-a la citire bucata „Fetița și chibriturile”. Citescă bine și povestescă frumosă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de proaspăt. Le rostogoli în mână, le mirosi închizând ochii și apoi plecă încetișor. Alergarăm pe scări, ne dădurăm coate precipitându-ne: era o apocalipsă. Nu rămânea nimic din vechiul farmec al micuței locuințe. Pur și simplu nimic. Împotrivă devastase metodic locul, mergând cu minuțiozitatea până la a tăia fiecare carte din bibliotecă în pătrate de un centimetru pe un centimetru - Lepelut, un hârțogar care avea mania preciziei, le măsură sub ochii noștri -, zgâriind cu un briceag mobilele una câte una până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
trecu prin capul lui fezandat. — Poate că încă ți-e prea cald, nu? îi șopti puștiului în ureche. O să te ajut să-ți împrospătezi memoria, flăcăule! Și scoase din buzunar un cuțit de vânătoare pe care îl desfăcu. Apoi smulse metodic, unul câte unul, nasturii de la vesta micului breton și pe cei de la cămașă, după care îi tăie maioul. Îi scoase cu precauție hainele, iar torsul gol al prizonierului se ivi ca o pată mare și luminoasă în penumbra curții. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
în cap și în gât. Rainer se îndreaptă acum spre valiza de carton și scoate baioneta de lângă dia‑proiector, din mulțimea de jucării și cârpe. Apoi, deși e deja cu totul inutil, înjunghie cu această baionetă cele trei cadavre. Procedează metodic, luându‑le la rând. Mai întâi e înjunghiat tatăl în gât, piept și buric, apoi e înjunghiată mama, cu precădere în pântece, iar după aceea Rainer își înjunghie din toate puterile sora moartă. Apoi termină, în sfârșit, fiindcă resturile astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
de ploaie cât palma Începuseră să cadă, spărgându-se la atingerea cu solul. Asta este! Vocea femeii era un avertisment, am gândit. Mă Întrebam cum era posibil ca acea femeie să aibă o astfel de voce. Am Încercat să analizez metodic situația. Știam un singur lucru: avea o capacitate de independență care probabil că o determina să refuze orice formă de ajutor, nu cerea niciodată nimic pentru ea Însăși. Vreau să spun că o femeie care așteaptă să afle rezultatul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Prodicos se exprimă simplu și clar, în alb și negru, el reduce complexitatea și diversitatea la două unități opuse identificabile în mod precis, suprimă detaliul, finețea și subtilitatea în favoarea artileriei grele: nu concepte, idei, demonstrații ample sau profunde, nu înlănțuiri metodice, logice, nu deducții, ci o opoziție între două teze ușor de configurat. Viața de abandon în fața facilității plăcerilor contra unei vieți închinate făuririi unui destin. Prodicos nu-și exprimă preferința, nu se arată partizanul unei teze sau al celeilalte. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
exigențe (sub redacția și coord.), Supliment al „Revistei Medico-Chirurgicale” IMF, Iași, 1987, 360 p. 42. Recomandări metodologice privind studiul individual al studentului, Editura IMF, Iași, 1982; Studiul individual în învățământul universitar, ediție revăzută, Universitatea de stat Bacău, 1995. 43. Îndreptar metodic privind întocmirea lucrării de diplomă (în colab. cu R. Duda, E. Târcoveanu, Carmen Dinescu), Editura IMF, Iași, 1986. 44. Introducere în studiul dreptului, 198 p. 45. Elemente de drept economic și comercial, 200 p. 46. Istoria dreptului românesc, 210 p.
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]
-
tu părul, vei fi cea mai frumoasă fată din oraș, cu cel mai frumos corp de domnișoară și cu cei mai frumoși ochi pe care i-am văzut la viața mea, i-a șoptit el, frecând-o din ce în ce mai liniștit și metodic, pe măsură ce-și revenea din sperietură. I-a mai vorbit în felul acesta câteva minute, timp în care a eliminat și ultima picătură de apă de pe ea, apoi i-a frecat părul bogat în prosop, abținându-se să o
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361258_a_362587]
-
la dorința de a o poseda. A reușit să intre cu un genunchi între pulpele ei și apoi a trecut și cu piciorul celălalt între ele. Când a pus palma peste organele ei genitale și a început să le atingă metodic cu degetele, ea a scâncit puternic și a început să plângă. A încercat să o penetreze. Nu a reușit. Și-a frecat sexul cu degetele strânse și, după ce l-a întărit puțin, l-a introdus cu greu. S-a opintit
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361258_a_362587]
-
străin/ Și sufletul pătat,/Mărturisesc că/Umbra mea,/ Și îngerul meu...Și eu,/L-am înșelat/Și l-am vândut,/Pe Dumnezeu.( Alergând după fluturi). Este un volum compozit în care descoperim o percepție acută a interirității și o proiectare metodică a trăirilor în discursul sentențios, net și persuasiv.Uneori o atmosferă bacoviană inuntă versurile:Plouă mărunt de zile-n șir/Din răsărit până-n amurg,/Peste câmpiile-n delir/ În doruri apele îmi curg.(Joc de primăvară). Un optimism melancolic se
GAVRIL MOISA-ALERGÂND DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361351_a_362680]
-
Fier, ăn XII, nr.18, 2010, p. 9, nota 6 4. Avem în vedere zona Etnografica conturată de Paul Petrescu în Dicționar de Artă Populară , Editura Enciclopedica, București, 1997, p.18. 5. Paul Petrescu și Elenă Secoșan, Arta Populară , îndreptar metodic, Casa Centrală a Creației Populare,, București,1966, p.162-164 6. Idem, p. 162 , În nord vestul regiunii , în zona Vâlcea sunt o serie de sate de olari la Horezu, Dăești, Vlădești, Buda 7. Idem, p. 163, Nord vestul regiunii cuprinde
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
o acrediteze. Moș Poveste, care nu prea era încă moș, se înfățișa cu mers agale și mișcări măsurate, destul de corpolent, cu părul bogat prematur încărunțit, se urca, făcând un mic dar vizibil efort, pe podiumul sălii de curs, își așeza metodic foile al căror text urma să-l lectureze pe pupitru și începea cu glas egal, monoton, să ne vorbească despre lumea ce, vorba poetului, „gândea în basme și vorbea în poezii”. Din când în când făcea câte un gest discret
MĂ SIMT CROCANT de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362951_a_364280]