1,027 matches
-
într-o sâmbătăi dimineață, viind dumnealui bimbașa Gheorghe, soțul Anicăi, la mine în casă, mi-au zis cum că numita Anica, fata ce o am dat-o eu de soție, n-au ieșit fecioră la împreunarea lor. Aceasta spuin du mi, eu i-am zis că nu este de cre zut și cum că să nu vorbeas că acest fel de glume, că eu nu crez la aceasta. În urmă, dumnealui m-au luat, dimpreună fiind și bimbașa Anastasie, și mi-
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
logodnă și că decât pe acela îl consideră dar. Între logodnă și cununia religioasă, soțul dă ruieș te soției sale haine și bijuterii cu care să se împodobească în ziua nunții pentru a marca mai bine bogăția și prestigiul fa mi liei. Ele sunt trimise cu „călțuni“, obicei păstrat până azi. Ar putea fi vorba de tinerii și tinerele care aduc hainele miresei, fie chiar în dimineața nunții, fie înainte de nuntă. Se numesc călțuni sau călțunari pentru că aduc odată cu toate celelalte
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
struieș te astfel în funcție de sistemul de do mi na ție exis tent în societate, care este unul masculin. De aici, imaginea unei femei abu za te, oprima te, su pu se, domina te și cea a unui bărbat puternic, do mi nant, superior. În fapt, această imagine fra pea ză ci ti to rul la o primă lec tu ră, căci, după o cercetare în pro fun zi me a dis cur su ri lor masculine și fe mi ni ne
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
măsurile 75 - 82), a căror linii melodice își află stilizarea într-un perpetuum mobile plin de efervescență. O amplă secțiune introductivă (A - măsurile 1 - 74), cu explorarea exclusivă a primului material tematic (măsurile 1 - 6), statornicește inițial culoarea sumbră de mi minor cu tendință spre modalul eolian, datorită mobilității pregnante a treptei a VII-a (), pentru ca ulterior să moduleze la fa# major (măsurile 27 - 33), do minor (măsurile 43 - 46), cu o „gravitație” puternică spre omonima majoră, și respectiv, (măsurile 50
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acestui climax sonor, Walter Gieseking recomanda menținerea aceluiași efect de rezonanță pe parcursul figurației arpegiale din măsurile 126, și respectiv, 133. Coda operează o recapitulare a celor două materiale tematice, reeditate în juxtapunere sau suprapunere, variind spațiul armonic al expunerii acestora (mi major - tema secundă; sol# minor - tema întâi în ipostază acordică). Atmosfera optimistă și plină de vitalitate, la care contribuie în mod crucial tonalitatea de mi major a finalului, alături de fermitatea cadenței (măsurile 147 - 157) conturează acel tablou consacrat al naturii
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
celor două materiale tematice, reeditate în juxtapunere sau suprapunere, variind spațiul armonic al expunerii acestora (mi major - tema secundă; sol# minor - tema întâi în ipostază acordică). Atmosfera optimistă și plină de vitalitate, la care contribuie în mod crucial tonalitatea de mi major a finalului, alături de fermitatea cadenței (măsurile 147 - 157) conturează acel tablou consacrat al naturii de „după furtună”, în care regăsim strălucirea scânteietoare a soarelui ce reflectă pe suprafețele umede, în timp ce picăturile de ploaie încă mai alunecă de pe frunze. Capitolul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acestuia, o esențializare ce intenționează depășirea particularului. Factorul armonic este definitoriu la nivelul procesului de delimitare a structurii formale, circumscrierea părților constitutive realizându-se astfel prin adoptarea scării hexatonic-anhemitonice și a celei cromatice pentru secțiunile extreme, în contrast cu spațiul diatonic de mi major al episodului central (A - măsurile 1 - 23; B - măsurile 24 - 39; Av măsurile 40 - 49). Secțiunea mediană aduce în prim-plan circumstanța unui discurs conceput printr-o exemplară „economie” de mijloace. Măiestria compozițională constă în modalitatea de variație a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
proiectate în finalul acestei secțiuni () este posibilă cu aportul vital al pedalei de rezonanță, care reactivează efectul o dată cu începutul fiecărei măsuri. Înlănțuirea prin terțe ascendente a acordurilor majore din debutul secțiunii finale conduce la o stabilizare provizorie pe armonia de mi major, dobândind o luminozitate sporită prin proiecția acesteia în registrul acut. Coda aduce imaginea destrămării progresive a materialului tematic principal (motivul cromatic), a cărui țesătură inițial aglomerată (acorduri masive de 7 sunete) este supusă ulterior unei desubstanțializări progresive, generată de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ascendente ale configurației tematice introductive). Ultimele trei măsuri ale preludiului poartă indicațiile de pedalizare originale ale compozitorului, solicitând activarea unui efect prelungit din măsura 62 până la final, unde va fi eliberat pentru a facilita rezonarea izolată a terței mari do - mi, dând curs astfel respirației asociate cu fermata. Folosirea surdinei este necesară pe parcursul întregii desfășurări a preludiului datorită diferențierii sonore ce se stabilește între cele trei planuri independente, integrate într-un spațiu dinamic general extrem de redus. Excepția de la această normă o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
stridența sonoră până la limita violenței. Închizând arcul circular al traseului armonic, coda readuce rezonanța introductivă a acordului de fa# minor cu sextă și treapta a V-a coborâtă, ce împrumută de această dată inflexiunile modale ale scării pentatonice do - re - mi - fa# sol#, rezultată prin evitarea ostentativă a sunetului si, precum și atingerea pasageră a sunetului la (inițial conținut doar în acordurile arpeggiate ale planului superior). La nivel interpretativ, aspectul „esențializat” al motivului melodic, precum și caracterul său arid și sacadat (stacc.) impune
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de o activare economică, al cărei efect reținut ar trebui să sprijine în exclusivitate contrastele și acumulările dinamice, precum și legatoul secțiunii mediane. Revenirea secțiunii introductive va evolua spre registrul grav al claviaturii, finalizându-și mișcarea ciclică pe aceeași terță do - mi (cu excepția plasării inedite în registrul mediu), intervalul generator al întregii efervescențe sonore. În pofida acestei incitante aglomerări acustice, nu asistăm la o devenire sonoră propriu zisă, ci la o mișcare giratorie ale cărei discontinuități de limbaj se „topesc” într-o omogenitate
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cînd multe din planurile (i proiectele de cercetare sînt date peste cap (i sîntem practic (n imposibilitatea de a le folosi? Privit( că tehnic(, dar (i că metod(, observă(ia are o mare calitate: las( observatorului o mare libertate de mi(care; el poate s(-(i adapteze planurile (n func(ie de situa(ie. Faptul acesta este practic imposibil de realizat (n cazul altor tehnici, ca de pild( documentarea, chestionarul, interviul. De regul(, aceste "grupuri (nchise" au o imagine peiorativ(, ele
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
ia sesizeaz( interac(iunile (ntre persoane, (ntre membrii grupurilor, înfățișarea (i gesturile lor. (n cazul (n care observatorul se afl( (n mul(ime sau atunci cînd se plaseaz( (ntr-un loc unde poate s( o cuprind( dintr-o privire, el surprinde mi(c(rile din aceste vaste grupuri. Descoper( o anume organizare, figuri (i un ritm (n derularea evenimentului. El (nva(( formele de control care guverneaz( aceste comportamente publice (i colective. Un miting sindical al negrilor (i albilor Donald Roy (1909-1980), sociolog
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
mai sincer, cel mai puternic, un adevărat rege soare al vinurilor. E singurul vin din lume care îmbătrânește mereu, desăvârșindu-se pe an ce merge.” Cezar Petrescu, născut pe aceste plaiuri binecuvântate, afirma că:”Vinul de Cotnari se aseamănă cu mi rosul em anat de o căpiță de fân sau cel dintr o biserică.” Elena Horoveanu, autoarea unei mini monografii Cotnari scria: „Vinul de la Cotnari e foarte asemănător celui de Tokay . El are totuși personalitatea sa: nu e nici prea dulce
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu Poarta), care se poate divide în: a. etapa de la 4 aprilie 1877, până la votarea convenției de către Parlament la 16/28 aprilie 1877; b. de la această dată până la 9/21 mai 1877. 2. A doua etapă durează de la 9/21 mi 1877, până la participarea efectivă a armatei române la război, etapă în care Mihail Kogălniceanu este preocupat de a determina puterile garante în vederea recunoașterii independenței. După semnarea convenției româno-ruse, pentru a cărei încheiere Mihail Kogălniceanu, a fost singurul om politic care
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
liniare ?i fizionomiile stereotipe, care emerg din �ns??i materia arhitectural?. Arhitectură renascentist?, cu teoriile lui Brunelleschi, Alberti sau Bramante, ?i �nf?ptuirile ei ce vor marca ap?-sat genera?iile urm?toare s�nt firesc prezentate �n contextul amplei mi?c?ri de redescoperire a antichit??îi care a cuprins pe to?i arti?ții din orice domeniu �n Italia veacu-lui al XV-lea. Ra?ionalismul arhitectural, fundamentat pe noile teorii asupra perspectivei ?i propor?iilor judicioase se reg?se
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Rena?tere� nu poate fi �n?eles dec�ț �n contextul situa?iei istorice ?i culturale a Italiei secolului al XV-lea, care, men?în�ndu-se la marginea Europei gotice, reactiveaz? progresiv mo?tenirea românit??îi antice. Ini?iatorii acestei mi?c?ri vorbesc despre �Rinascita� pentru a caracteriza spiritul demersului lor, pe care G. Văsari, �n secolul al XV-lea, �l va celebra că �antică e buona ma-niera modernă�, (bunul stil modern �n manieră antic?), �n opozi?ie cu �manieră
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
prin progresul social, bun?starea mereu �n progres a tuturor ?i mai ales a clasei muncitoare. Prin această, curentul modernist este mo?te-nitorul preocup?rilor ?i solu?iilor de obedien?? socialist? ap?rute �n secolul al XIX-lea. Actorii acestei mi?c?ri pentru o arhitectur? ?i un oră? moderne nu formeaz? o falang?, un bloc omogen, ci un ansamblu de curente care au anumite idealuri comune. Aceste curente se alimenteaz? din activit??i teoretice ?i practice de diver?i poli
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
s? aib? preten?ia universalit??îi arhitecturii moderne, mi?carea arhitecturii ra?ionale dob�nde?te o relativ? unitate transcultural?, cel pu?în �n plan teoretic. Or, din anii �50, �?i face apari?ia �n Catalonia, �n leg?tur? cu mi?carea na?ionalist? catalan?, un �regionalism critic� (K. Framton). O. Bohigas (1925) � asociat cu J. Martorell ?i D. Mackay � că ?i J.A. Coderch (imobil de apartamente, Barcelona, 1952) s�nt arhitec?îi cei mai reprezentativi ai acestei mi?c?ri
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
La�D�fense, singurul exemplu de urbanism func?io-nalist radical, care are �n afar? de acest ciudat zg�rie-nori, �cubul deschis� al lui O. Von Spreckelsen, adic? Marea Arc? (1983�1989). Mi?carea postmodern? Curentul de opozi?ie radical? la Mi?carea modern? �?i g?se?te originea intelectual? �n lucrarea lui L. Mumford, The City în History (1961) ?i �n dou? publică?îi din 1966: L�Architecture de la ville de A. Rossi ?i Complexity and Contradiction în Architecture a americanului
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
uciși în Marele Război (inscripția "The Glorious Dead"). Economistul John Maynard Keynes publică Economic Consequences of the Peace. Apar romanele The Moon and Sixpence (W. Somerset Maugham) și My Man Jeeves (P. G. Wodehouse). Elgar termină Concertul de violoncel în mi minor, Op. 85. 1920. La 10 ianuarie se înființează Liga Națiunilor, cu participarea unui număr de 42 de state, mai puțin SUA în urma refuzului Congresului American. Scopurile declarate ale acestei organizații internaționale sînt dezarmarea, securitatea colectivă, rezolvarea conflictelor interstatale prin
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
plug. Mânați măi, Hăi, Hăi, Hăi! Aho, aho, Plugurel mititel Cu roțile de fier, Plugușor cu șase boi, Plugușor mânat de noi, Nu ca plugul lu Tărâță Tras de zece pui de mâță, Unu-i lung și altu-i scurt Dă-mi colacul să mă duc. Roata-n brazdă, măi flăcăi, Mânați măi, Hăi, Hăi, Hăi! Și când grâul a fost copt Treierat și vânturat În care l-a încărcat Ș i la moară a plecat, Acolo a măcinat Și-a făcut
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
fierbinte Că de-acuma înainte Ani mulți încă să trăiți Sănătoți și fericiți... Plugușoare pentru copiii mici Plugușor mititel Cu rotițele de fier, Nu ca plugul lui Tărâță Tras de zece pui de mâță. Unul lung și unul scurt Dă-mi colacul să mă duc. Dați-ne, boieri, dați-ne Câte-o părăluță Să ne facem câte-o băsmăluță; Dați-ne câte-un covrig Că ne ia naiba de frig; Că și tata când trăia Tare mult ne mai dădea. Doi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Ia mai dă un franc, mătușă, Și mai dă și un colac Că de nu mă-așez pe prag. Moș Vasile, Moș Vasile, Ce mai faci cu-atâta pâine? Dă-mi și mie-un colăcel, Fie chiar și mititel; Dă-mi și-un păhărel de vin, Pân-la anul nu mai vin. La anul și la mulți ani! Doi boi, două vaci Scoate babă din colaci, Și moșneagu' doi pitaci, Că de nu ne dai colacul O să rupă boii pragul, La anul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
havere historie assai, maxime de' Români, chome dire Livio chon lo epitomă di Lucio Floro, Salustio, Plutarcho, Appiano Alexandrino, Cornelio Tacito, Svetonio, Lampridio et Spartiano, et quelli altri che scrivono delli imperatori, Herodiano, Ammiano Marcellino et Procopio: et con essi mi passo tempo; et considero che imperatori ha sopportati questa misera Romă che già fece tremare îl mondo, et che non è sută maravigla habbi anchora tollerati dua pontefici della qualità sono șuti e passati. Scrivo, de' 4 dì una volta
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]