1,312 matches
-
un manager eficient din perioada actuală: necesitatea schimbării radicale și modernizarea Învățământului, prin formarea continuă a personalului didactic, Îmbunătățirea infrastructurii, informatizarea rapidă a tuturor treptelor de Învățământ dar și schimbarea mentalității și comportamentului elevilor, părinților, profesorilor, managerilor, schimbarea și planificarea micro și macro proiectivă din Întreg sistemul de Învățământ. CARIERA MANAGERIALĂ ÎNTRE ȘTIINȚĂ ȘI ARTĂ „Dacă te sperii și abandonezi lupta, ești un Învins, Dacă perseverezi și nu reușești, cel puțin ai gustat deliciile luptei și te-ai pregătit pentru următoarea
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
doar soluții pe termen scurt, unilaterale, lipsind cu desăvîrșire o viziune pertinentă pe termen lung. Toate doctrinele epocii: conservatorismul, liberalismul, naționalismul, poporanismul, țărănismul sau socialismul sunt analizate și criticate. Politicile agrare, de asemenea. Atît cele macro-, cît și cele mezosau micro economice. Se cere un management agricol care să conducă la o schimbare benefică a exploatațiilor agricole prin schimbarea mentalităților fermierilor, diversificarea și amplificarea activităților, deprinderea cu concurența cea mai acerbă. Managementul agricol susține autorul "este unul din factorii inițiali care
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
au reorganizat sistemul legislativ. Secole de-a rândul, din Evul Mediu prelungit până în adâncul Epocii moderne de domniile fanariote, Anatolia, dominată de Bizanț (devenit Stambul, sub otomani) a fost principala platformă de unde s-a dirijat progresul spre plaiurile mioritice. Zona micro asiatică a avut o înrâurire directă atât în epoca sa ortodoxă, cât și în cea islamică, asupra destinului Dobrogei, unde se afla punctul vital pentru existența țărilor române (Gurile Dunării). Pe malurile Bosforului se intersectau influențe diverse din Orient, în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a întâmplat în neolitic și Antichitate (culturile agricole și civilizația greco romană). A fost și strâmtoarea pe unde s-au furișat, în bezna istoriei, ca un pumnal, pericole mortale. Destinul Balcanilor a fost îndeaproape conectat la cel al Anatoliei. Platforma micro asiatică a conexat Europa de Orientul Apropiat, mai exact de partea estică a bazinului mediteranean, unde au înflorit nu doar civilizații avansate economic, ci și militar. Așadar, legătura cu lumea civilizată a Orientului Apropiat s-a realizat în cadrul unor schimburi
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
această direcție, a pătruns Darius I, învins de geți, aliați cu sciții, cărora persanii le invadaseră teritoriile din apusul Mării Negre. Mai târziu, în Evul Mediu, prin aceste locuri s-a revărsat potopul otoman. Fiind influențată profund de evoluțiile din zona micro asiatică, soarta tragică a Balcanilor fusese pecetluită încă din momentul în care bizantinii nu au izbutit a-i alunga pe turcii selgiucizi din Anatolia, în urma bătăliei de la Manzikert. Căderea Constantinopolului și cea a întregii peninsule nu au fost decât consecințe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
că Munții Caucaz formează un lanț continuu, masiv între două întinderi de apă (Marea Neagră și Marea Caspică). Se deschide, spre nord, către un areal semideșertic, fără interes practic, unde s-au sedentarizat doar kalmucii. Comunică, spre sud, cu vastele întinderi micro asiatice sau iraniene unde platourile înalte alternează cu masive având o orogeneză complexă. Astfel se explică pulverizarea masei umane în zona caucaziană într-o multitudine de particule cu tot atâtea individualități (indo europene, caucaziene, turcice 59). În schimb, Carpații sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
paleolitic, odată cu apariția în spațiul românesc a populației indigene (Hg I2)82, alcătuită din culegători și vânători. La finele paleoliticului, a izvorât din zona Asiei Centrale un râu de triburi care s-a statornicit în Anatolia (Hg R1b). De pe platforma micro asiatică, acest râu și-a revărsat apele și pe meleagurile noastre. În neolitic, pe aceeași direcție, a curs lent spre mare cel de-al doilea fluviu, rezultat din confluența a trei râuri de populații, respectiv grupurile de agricultori care proveneau
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Hg R1a) a preferat să se îndrepte spre nord, spre ținuturile de baștină ale bunicului său. Sosit în Siberia, odată cu retragerea ghețarilor, s-a adaptat la viața de stepă. Cel dintâi, extrem de războinic (Hg R1b), s-a stabilit pe platforma micro asiatică, punând bazele a cinci clanuri patriarhale puternice. Unul a rămas în locurile indigene, formând ramura anatoliană / hitită (R1b1). Urmașii lui s-au extins în vest spre Balcani, inclusiv zona carpatică, iar spre est până în Pamir, trecând prin Kurdistan și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și Halstatt. Figura nr. 6: Ramificații războinice (linii Hg R1b) Așadar, a doua fuziune s-a petrecut între structura balcano anatoliană (alcătuită din Hg I2, peste care s-a suprapus Hg J2, G2 și E3) și ramura originară din zona micro asiatică (R1b1). Trebuie spus că acest ultim haplogrup nu a făcut decât să sporească aportul anatolian la complexul genetic existent. Astfel, se impune a avea în vedere nu doar originea micro asiatică a grupului, ci și angrenarea prin mișcarea sa
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
J2, G2 și E3) și ramura originară din zona micro asiatică (R1b1). Trebuie spus că acest ultim haplogrup nu a făcut decât să sporească aportul anatolian la complexul genetic existent. Astfel, se impune a avea în vedere nu doar originea micro asiatică a grupului, ci și angrenarea prin mișcarea sa a altor genotipuri din sud vestul Asiei prezente deja în Balcani (Hg J2 și G2). Grupurile italo celtic și boem nu au participat efectiv la acest proces deoarece ocupau o poziție
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
prima dată și, dacă prezența lor în administrația locală e un prim pas necesar în direcția participării la guvernare, ea este departe de a fi și suficientă. În calitate de membri ai organismelor administrative locale, femeile trebuie să se implice la nivel micro în planificarea serviciilor medicale, a educației primare, a furnizării de apă, a serviciilor de bază și a infrastructurii, precum și a programelor de reducere a sărăciei, ceea ce înseamnă că astfel li se dezvoltă capacitatea de formulare a propriilor interese și de
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
traduce prin două arii de acțiune: prima creează o rețea întinsă de actori comunitari, prin intermediul unor procese de învățare orizontale, în vreme ce a doua e menită să obțină sprijin din partea altor actori pentru inițiativele femeilor, conferind legitimitate participării lor. La nivel „micro” se află „alți actori”, adică satul, comuna și oficialii districtuali, în timp ce la nivel „macro”, actorul cel mai important este, fără îndoială, statul (vezi figura 11.1). Figura 11.1 Parteneriatul dintre stat și grupurile de femei în cadrul procesului de reabilitare
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
structuri și forțe de acțiune și, de aceea, nu pot aborda corect problemele ce rezultă din aceste macrotendințe. Se acordă mai puțină atenție faptului că, la fel de bine, trebuie să se încerce înțelegerea structurilor existente și crearea unora noi la nivel micro, pentru ca democrația de la nivel local să funcționeze eficient. O masă critică de actoritc "O masă critică de actori" Crearea unei rețele întinse sau a unei mase critice de actori e un element intrinsec al aranjamentelor de reconfigurare instituțională. Femeile capătă
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
at Mexican Firms”, The Globe and Mail, Mexico City, Mexic, 14 octombrie. Eisenstein, Hester, 1990, „Femocrats, Official Feminism and the Uses of Power”, în Sophie Watson (ed.), Playing the State. Australian Feminist Intervention, Verso, Londra, pp. 87-103. Elson, Diane, 1994, „Micro, Meso, Macro: Gender and Economic Analysis in the Context of Policy Reform”, în I. Bakker (ed.), Strategic Silence. Gender and Economic Policy, Zed Books, Londra, pp. 33-45. Elson, Diane, 1995, Male Bias in the Development Process, Manchester University Press, Manchester
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
județele: Botoșani, Călărași, Giurgiu, Ialomița, Vaslui, Sălaj, Tulcea, Mehedinți, Covasna - 9 județe. În tabelul 11 sunt prezentate date privind populația județelor, conform datelor definitive ale recensământului din anul 2011, comunicate de Institutul Național de Statistică. 2.6. Corelația calitativa fundamentală micro - macroeconomică Analiza comparativa între nivelul global de dezvoltare microeconomica la nivelul județelor, definit de noi prin patru criterii: numărul de companii-noduri, cifra de afaceri a companiilor-noduri, densitatea companiilor-noduri (număr de companii-noduri la 1.000 de locuitori), numărul de activități cu
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
cursului de schimb valutar al valutei respective. 1.4. Factorul timp și eficiența investițiilor străine Eficiența economică a investițiilor străine directe, în general, se bazează pe sisteme de indicatori care țin seama de următoarele criterii: eficiența ex-ante și ex-post; nivelurile micro , mezoși macroeconomic; eficiența financiară și economică; eficiența pentru țara de origine și țara-gazdă; impactul asupra structurii economiilor naționale din punctul de vedere al ocupării forței de muncă; tipuri de investiții străine directe (fuziuni și achiziții, investiții greenfield etc.); orizontul de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
investițional, care stă la baza relansării creșterii economice. Cu toate că în economia reală rata dobânzii este fluctuantă, iar progresul tehnic se produce „inevitabil”, modelul Harrod poate fi utilizat ca instrument de fundamentare a deciziei de investiții la toate nivelurile de agregare (micro, mezo sau macro). În opinia unor cercetători români (Tovissi et al., 1979), „modelul Harrod poate fi aplicat la economia românească a anilor ’90, în condițiile în care progresul tehnic este neutru, rata inflației descrește și se poate conta pe o
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
afirma că modelele de regresie utilizate confirmă impactul investițiilor străine directe mai degrabă asupra exporturilor și importurilor, decât asupra produsului intern brut, ceea ce generează o serie de probleme legate de efectele investițiilor străine directe din punctul de vedere al eficienței micro și macroeconomice în România și pentru România, identificarea politicilor, instrumentelor și metodelor de creștere a eficienței investițiilor străine directe și de diminuare a ineficienței acestora pentru dezvoltarea durabilă a țării. 4.3. Analiza de regresie cu LAG-uri În vederea verificării
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
își propune studierea fenomenelor economice utilizând metode și tehnici din fizică, mai ales din fizica statistică și cea cuantică, face apel frecvent la metodele fractale și la teoria sistemelor dinamice neliniare. O realizare deosebită a acestui domeniu este depășirea dihotomiei micro/macro în economie, pornind de la faptul că, în teoria sistemelor haotice, procesele economice au aceleași caracteristici esențiale, fie că se petrec la nivel microeconomic, fie la nivel macroeconomic. O serie de rezultate deosebit de promițătoare privind fluctuațiile prețurilor în jurul punctului de
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
cheltuială cu ajustările pentru deprecierea creanțelor față de clienți. De asemenea, înregistrarea pierderilor poate fi amânată: companiile pot să nu diminueze valoarea activelor ca urmare a scăderii prețului lor de piață. Tot în această categorie se include și subevaluarea datoriilor. Compania Micro Warehouse a procedat astfel: a subevaluat stocurile achiziționate și datoriile către furnizori, deci implicit și costurile cu bunurile vândute, și a supraevaluat veniturile din exploatare. 1.5.4. Creativitatea manifestată în contul de profit și pierdere Creativitatea manifestată în contul
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
cauzelor cu efectele care marchează viziunea inginerească ar putea fi valabilă din perspectivă tehnologică, deci de mecanică aplicată, în care omul este cel mult supraveghetor (observator). Or, și în sistemele materiale ale naturii, fie la nivel macro, fie la nivel micro, ca și în sistemele mecanicii inginerești (regăsite ca tehnică și tehnologie), descriptorii esențiali - viteza și accelerația - sunt neutri față de timp pentru că timpul fizic nu are legătură specifică nici cu cauza, nici cu efectul, nu se originează și nici nu se
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
economice, focalizată pe finalitate, nu reușește să construiască o viziune nuanțată, cu șanse mai mari de consistență, cu procesul real. Practic, socioeconomia sau economia instituțională încearcă se rezolve ce nu pot rezolva nici singure și nici la un loc perspectivele micro și macro, dar face această încercare optând pentru soluția ieșirii din context, adică alege calea metateoriei. Testarea rezistenței conceptelor esențiale ale economiei ca suport al conceptelor extraeconomice de libertate sau proprietate, de gestiune a puterilor după ritualurile raționalității economice, schimbă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
la nivel macroorganizațional tind să se bazeze pe o ficțiune utilă, aceea că organizațiile în sine iau decizii. Cercetările la nivel mediu supraestimează capacitatea construcțiilor teoretice de a găsi elementele unei ordini într-o situație haotică, în timp ce analizele la nivel micro ignoră, de obicei, faptul că indivizii trăiesc și într-un context social, forțele din acest mediu punându-și amprenta pe deciziile organizaționale pe care aceștia le iau (Beach, 1997). Este dificil, dacă nu imposibil, să înțelegem ceea ce se întâmplă în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
proiect de dezvoltare în comunitățile foarte sărace sau de către entități care nu dispun de un capital de start-up (de pildă, capital de pornire a unei afaceri, de înființare a unui ONG într-o zonă rurală izolată etc.). Instituțiile care acordă (micro)credite blamează adesea ideea de „grant”, considerând că inhibă spiritul antreprenorial, perpetuează pasivitatea (lipsa unui simț al răspunderii față de modul de cheltuire a banilor) și, eventual, mentalitatea socialist-paternalistă. „Răul” ar rezida în „cultura economică și de afaceri a potențialilor beneficiari
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
consultat în octombrie 2006. Mucchielli, A., 2002, Arta de a influența. Analiza tehnicilor de manipulare, Editura Polirom, Iași. Nollan, R., 2002, Development Anthropology, Westview Press, Westview. Pearce, J., 2003, Social Enterprise in Anytown, Calouste Gulbenkian Foundation, Londra. Perret, G., 2003, Micro, small and medium sized entreprise program. Report on the current state of microfinance in Romania, USAID. Pettit, W., 1931, „Is community organization social work?”, Social Forces, vol. 10, 1. RuralNet, 2006, Ghidul dezvoltării comunitare. Sampson, S., 2002, Beyond transition. Rethinking
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]