2,280 matches
-
antibioticelor trebuie să se bazeze pe cunoașterea PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 27 acestor compuși din punct de vedere al mecanismelor de acțiune, spectrului de activitate, farmacokineticii, farmacodinamiei, toxicității și interacțiunilor medicamentoase, dar și pe înțelegerea mecanismelor de rezistență microbiană. 3.1 Clasificarea antibioticelor Clasificarea după efectul asupra organismelor patogene: cide: efect distructiv (paraziticide, virulicide, fungicide, bactericide) statice: efect inhibitor asupra funcțiilor microbiene (virustatice, fungistatice, bacteriostatice) 3.1.1 Antiparazitare Infecțiile parazitare afectează peste jumătate din populația globului, înregistrând cea
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
acțiune, spectrului de activitate, farmacokineticii, farmacodinamiei, toxicității și interacțiunilor medicamentoase, dar și pe înțelegerea mecanismelor de rezistență microbiană. 3.1 Clasificarea antibioticelor Clasificarea după efectul asupra organismelor patogene: cide: efect distructiv (paraziticide, virulicide, fungicide, bactericide) statice: efect inhibitor asupra funcțiilor microbiene (virustatice, fungistatice, bacteriostatice) 3.1.1 Antiparazitare Infecțiile parazitare afectează peste jumătate din populația globului, înregistrând cea mai mare prevalență în țările subdezvoltate. Totuși, numărul medicamentelor antiparazitare noi introduse în practică este limitat, deși cercetările actuale sunt promițătoare pentru viitor
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
la antibiotice creșterea populației cu imunodepresie creșterea duratei de viață a persoanelor cu boli cronice lipsa testelor de diagnostic rapid și precis care să diferențieze infecțiile virale de cele bacteriene utilizarea extensivă a antibioticelor în zootehnie si agricultură. Consecința rezistenței microbiene este eșecul terapiei, dovedit de evoluția nefavorabilă și de creșterea mortalității. Costurile terapiei se amplifică prin prelungirea spitalizării, necesitatea transferului în secții speciale de îngrijire, aplicarea unor precauții suplimentare de izolare și utilizarea medicațiilor de salvare. 3.4 Principiile antibioterapiei
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
și antitoxine sau activ, stimulând formarea de anticorpi după administrarea de antigene conținute în vaccinuri și toxoide. Vaccinurile sunt suspensii de fragmente sau particule întregi de bacterii sau virusuri, vii sau inactivate, nepatogene dar imunogene. Anatoxina (toxoidul) reprezintă o toxină microbiană modificată, care nu mai are proprietăți toxice, dar care își menține capacitatea de a stimula sistemul imun, pentru a produce antitoxină (anticorpi) (Tabelul 3.11). PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 53 Antitoxina reprezintă o imunoglobulină (anticorp) extrasă din serul
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
omorât” Holera, gripa, Hepatita A, poliomielita, rabie, encefalita Japoneză Sigur, mai stabil Nu necesită refrigerare R. imun mai slab, necesită doze repetate Toxoid Difterie, tetanos “Învață” sistemul imun să lupte cu toxinele Subunități vaccinale Hep.B, pertusis, pneumococ țintește fragmente microbiene specifice Dificil de realizat Conjugate Hib, pneumococ Permite recunoașterea unor bacterii de sistemul imun al copilului ADN Teste clinice R. umoral si celular puternic Recombinant Teste clinice Mimează infecția naturală Vaccinurile sunt administrate în scop profilactic, dar pot fi utilizate
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
suprafața criptelor pline cu exudat inflamator; etiologia este exclusiv bacteriană. 5.2.4.3 Anginele pseudomembranoase Sunt caracterizate de prezența depozitelor purulente confluente, cu tendința de extindere în suprafață (chiar depășind aria amigdalelor), care acoperă mucoasa lezată de acțiunea toxinelor microbiene. 5.2.4.4 Anginele ulceroase și ulcero-necrotice Sunt forme rare de manifestare ale unor angine bacteriene cu asocieri de germeni, pe teren cu apărare locală compromisă. Cea mai severă variantă este angina Henoch, caracterizată de ulcerații extinse în suprafață
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
și proteze (valvulare, articulare), la care apar infecții secundare sau la distanță (endocardită, osteomielita, etc.), Studii de rezistență la antibiotice efectuate în SUA au evidențiat rezistență față de peniciline și macrolide la 30-50% dintre streptococii viridians orali. 6.2 Etiopatogenie Flora microbiană comensală a cavității orale formează un ecosistem al cărui echilibru poate fi perturbat în anumite condiții locale (zaharoză, scăderea fluxului salivar, igienă deficitară) sau generale (diabet). Infecțiile odontogene au ca punct de intrare a florei microbiene spre țesuturile profunde lezarea
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
6.2 Etiopatogenie Flora microbiană comensală a cavității orale formează un ecosistem al cărui echilibru poate fi perturbat în anumite condiții locale (zaharoză, scăderea fluxului salivar, igienă deficitară) sau generale (diabet). Infecțiile odontogene au ca punct de intrare a florei microbiene spre țesuturile profunde lezarea structurii odontale INFECȚII ODONTOGENE 112 prin carie, afectarea țesuturilor parodontale, traumatisme odontoparodontale sau intervenții chirurgicale. a. Infecția odontogenă tipică este inițiată de pierderea echilibrului normal între demineralizare și remineralizare, cu apariția cariilor. Apariția și dezvoltarea cariei
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
salivare duce la continuarea procesului de demineralizare cu cel de depolimerizare a substanței interstițiale și apariția cariei cavitare. INFECȚII ODONTOGENE 113 Caria evoluează de la smalț spre dentină, unde se găsesc tubulii dentinari. Tubulii dentinari sunt căi de pătrundere a florei microbiene spre pulpa dentară ducând în prima faza la inflamarea acesteia (pulpita), ulterior la necroză și gangrenă. Infecția poate depăși nivelul odonto parodontal extinzându-se la nivelul osului alveolar (parodontite apicale, osteite, osteomielite, abcese periapicale, fistule) și a structurilor învecinate ( sinuzite
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
poate depăși nivelul odonto parodontal extinzându-se la nivelul osului alveolar (parodontite apicale, osteite, osteomielite, abcese periapicale, fistule) și a structurilor învecinate ( sinuzite maxilare, abcese ale lojelor superficiale și profunde, flegmon al planșeului bucal, flegmon hemifacial, limfadenite cervicofaciale). Dacă etiologia microbiană inițială a cariilor dentare este reprezentată de Streptococcus mutans (cricetus, rattus, ferus, sobrinus) infecțiile dentare profunde sunt deseori polimicrobiene, cu un număr mediu de 4-6 specii de germeni. Germenii anaerobi constituie 75% dintre specii, reprezentate mai ales de Peptostreptococi, Veillonella
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
favorizanți ai cariilor, prin inducerea unui mediu acid în cavitatea orală. b. O altă cale de apariție a infecțiilor odontogene o reprezintă afectarea țesuturilor parodontale. Etiopatogenia bolilor parodonțiului marginal este complexă, dar factorul determinant este în mod cert de natură microbiană. Teoria plăcii bacteriene nespecifice a fost formulată de Waerhaung, încă din anii 1950. Inflamația parodontală este declanșată de acumularea cantitativă de placă dentară, explicând apariția gingivitei cronice și a parodontitei marginale cronice. Teoriei plăcii bacteriene specifice dezvoltată ulterior (Loesche 1982
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
agresive sunt mai frecvente la tineri și se caracterizează prin distrucție rapidă și impresionantă a țesuturilor de susținere parodontale, ducând la mobilizarea și pierderea precoce a dintelui. Etiologia specifică variază în funcție de entitatea clinică (Tabel 6.1). Tabel 6.1. Etiologia microbiană specifică a parodontitelor agresive Forma clinică Etiologie parodontita juvenilă Aggregatibacter actinomycetecomitans Capnocytophaga sputigena Mycoplasma, spirochete parodontita rapid progresivă Aggregatibacter actinomycetecomitans, Prevotella intermedia Porfiromonas gingivalis Tannerella forsithensia Fusobacterium nucleatum Eikenella corodens Campilobacter rectus c. Traumatismele odontoparodontale, de tip luxație dentară sau
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
actinomycetecomitans Capnocytophaga sputigena Mycoplasma, spirochete parodontita rapid progresivă Aggregatibacter actinomycetecomitans, Prevotella intermedia Porfiromonas gingivalis Tannerella forsithensia Fusobacterium nucleatum Eikenella corodens Campilobacter rectus c. Traumatismele odontoparodontale, de tip luxație dentară sau fractură coronară și corono-radiculară, reprezintă soluții de continuitate pentru flora microbiană orală spre țesuturile parodontale profunde și apoi spre lojele învecinate. d. Intervențiile de chirurgie orală (extracția dentară, implante, intervenții cu lambou) creează condiții de pătrundere a florei microbiene spre țesuturile profunde, mai frecvente după INFECȚII ODONTOGENE 115 proceduri laborioase, în
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
dentară sau fractură coronară și corono-radiculară, reprezintă soluții de continuitate pentru flora microbiană orală spre țesuturile parodontale profunde și apoi spre lojele învecinate. d. Intervențiile de chirurgie orală (extracția dentară, implante, intervenții cu lambou) creează condiții de pătrundere a florei microbiene spre țesuturile profunde, mai frecvente după INFECȚII ODONTOGENE 115 proceduri laborioase, în condiții inadecvate de asepsie (infecții iatrogene, nosocomiale) și la persoane cu deficiențe imunitare. 6.3 Manifestări clinice Infecțiile odontogene prezintă o largă paletă de manifestări clinice, de la leziuni
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
sânge după traumatisme tisulare medii (extracții dentare) sau după manopere medico-chirurgicale (endoscopii, avort terapeutic). Bacteriemia poate fi anihilată de capacitatea bactericidă a sângelui, reprezentată de fagocitoză, activarea complementului, anticorpii specifici, reținerea bacteriilor încapsulate de către splină. Invadarea germenilor sau a componentelor microbiene in sângele circulant este consecința unui răspuns ineficient al mecanismelor compensatorii antiinfecțioase din partea gazdei. Septicemia este o infecție sistemică severă, caracterizată prin prezența persistentă a microbilor sau toxinelor microbiene în sânge, cu însămânțarea secundară a germenilor în diverse organe și
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
specifici, reținerea bacteriilor încapsulate de către splină. Invadarea germenilor sau a componentelor microbiene in sângele circulant este consecința unui răspuns ineficient al mecanismelor compensatorii antiinfecțioase din partea gazdei. Septicemia este o infecție sistemică severă, caracterizată prin prezența persistentă a microbilor sau toxinelor microbiene în sânge, cu însămânțarea secundară a germenilor în diverse organe și manifestări clinice sistemice severe. În concepția clasică a vechilor clinicieni, septicemia este un concept anatomoclinic, care presupune recunoașterea unor elemente bine stabilite: (1) poarta de intrare (2) focarul de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
clinicieni, septicemia este un concept anatomoclinic, care presupune recunoașterea unor elemente bine stabilite: (1) poarta de intrare (2) focarul de multiplicare primară (poate coincide cu poarta de intrare) Infecțiile sistemice 142 (3) bacteriemia persistentă (4) focarele septice secundare (noi însămânțări microbiene). Concepția actuală stadializează infecțiile severe din punct de vedere al gravității, pornind de la sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS) până la insuficiența de organ multiplă (MODS) (figura 8.1). Fig. 8.1 Relația infecție - SIRS (1) Sindromul de răspuns inflamator sistemic
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
min Tahipnee cu frecvență respiratorie (FR)> 20/min sau PaCO2< 32 mmHg Infecțiile sistemice 143 Leucocite> 12000/mm3 sau < 4000/mm3 sau 10% celule imature (în absența altor cauze). (2) Sepsisul este definit de asocierea SIRS o infecție de etiologie microbiană, confirmată sau suspectată. (3) Sepsisul sever, denumit și sindrom septic, indică progresia sepsisului prin apariția unei disfuncții de organ: Cardio-vascular: scăderea TA sistolică ≤ 90mmHg sau a TA medii ≤ 70mmHg, nemodificată după resuscitare volemică Renal: oligurie (debit urinar < 0,5 ml
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
tratamentelor ambulatorii, în scopul scăderii numărului de internări Infecțiile nosocomiale 182 Transferul germenilor de la un pacient la altul prin intermediul personalului medical care îngrijește mai mulți pacienți “Eșecul” apărării barierelor naturale ale organismului ca urmare a procedurilor medicale invazive Răspândirea tulpinilor microbiene rezistente, cauzată de presiunea de selecție a excesului de antibiotice. 10.3 Clasificare Clasificarea infecțiilor nosocomiale după sursa de infecție Endogene, realizate de propria floră microbiană Exogene, cu microbi proveniți de la alt bolnav, personal medical, vizitatori sau din mediul spitalicesc
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Eșecul” apărării barierelor naturale ale organismului ca urmare a procedurilor medicale invazive Răspândirea tulpinilor microbiene rezistente, cauzată de presiunea de selecție a excesului de antibiotice. 10.3 Clasificare Clasificarea infecțiilor nosocomiale după sursa de infecție Endogene, realizate de propria floră microbiană Exogene, cu microbi proveniți de la alt bolnav, personal medical, vizitatori sau din mediul spitalicesc. Clasificarea infecțiilor nosocomiale după sediul infecției Urinare (40%) Pulmonare (20%) La nivelul sediului anatomic operat (15%) Infecții de cateter (5%). Clasificarea infecțiilor nosocomiale după agentul etiologic
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
și psihică). * modul de inserție - eficiența inelului muscular realizat de pilieri (de “stoarcere” a conținutului amigdalian odată cu deglutiția) nu se mai păstrează în cazul amigdalelor hipertrofice (care scapă inelului) și nici în cazul celor scleroatrofice (care rămân în spatele inelului). * flora microbiană care nu întotdeauna este pusă în evidență în mod fidel și real la examenul bacteriologic al exsudatului faringian; mai util se dovedește a fi examenul bacteriologic practicat pe amigdalele îndepărtate chirurgical (Mulfay, 1993). În concluzie se poate afirma că amigdala
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
Diminuarea zgomotelor în masivele de arbori poate ajunge la 5-15 foni/100 m, în funcție de consistență, specie, sezon de vegetație ș.a. Cantitatea de microorganisme este mult diminuată în cadrul spațiilor verzi comparativ cu centrele urbane aglomerate, lipsite de plantații. Capacitatea de epurare microbiană a aerului de către vegetația lemnoasă este remarcabilă. Acțiunea de purificare a atmosferei exercitată de spațiile verzi determină o pătrundere mai ușoară a radiațiilor ultraviolete și realizarea unei păstrări la nivele mici a populațiilor bacteriene (cca. 0,7 germeni/l de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
s-a creat în pleura viscerală îngroșată un guleraș, care asigură priza firelor de sutură. Dezavantajul folosirii firelor neresorbabile în sutura fistulelor bronșice așa cum o folosea Andrews constă în: - „efectul de fitil” al firului pentru secrețiile purulente, care trec flora microbiană din sistemul bronșic în cavitatea de empiem pe care urmărim să o desființăm; - firul neresorbabil se suprainfectează generând „granulomul de fir” care este cauză directă a recidivei fistulei bronșice și odată cu aceasta a cavității de empiem, care la rândul ei
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
își reia statica și respirația normal; c) prin însăși prezența lor, firele neresorbabile sunt cauză de recidivă și de întreținere a supurației locale și parietale prin extensie „în pată de ulei” datorită „efectului de fitil” pentru secrețiile purulente și flora microbiană din fosta cavitate de empiem, cât și prin formarea „granuloamelor de fir” multiple în peretele toracic; Drenajul spațiului subcapsular deasupra planului periostopleuro-muscular în final sutura plăgii operatorii și pansamentul compresiv [56,57,99,111,114,115]. De-a lungul anilor
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
evidențierea unei pneumonii la nivelul lobului superior drept. Începe tratamentul tuberculostatic cu evoluție favorabilă. După 21 de zile pacientul este transferat în Clinica de Pneumoftiziologie pentru continuarea tratamentului tuberculostatic de consolidare. Tulpinile bacteriene izolate din empiemul cavităților pleurale reziduale Agenții microbieni implicați în infecțiile spațiului pleural rezidual: s-au modificat ca pondere de-a lungul timpului, din era preantibiotică, de la începutul erei antibiotice și până astăzi; sunt diferiți în funcție de factorii specifici fiecărui pacient (boli asociate, alcoolism, tabagism, proceduri chirurgicale); sunt influențați
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]