7,489 matches
-
problemele utilizării pesticidelor (Dudley, 1987; Pesticides Trusts, 1989), dar acestea nu au fost bine sintetizate și interpretate. Pesticidele sunt adesea chimicale străine pentru mediul ambiant și au potențialul de a distruge un șir lung de ecosisteme, începând cu solul și microorganismele sale, până la animalele superioare. Această distrugere poate fi cauzată prin toxicitatea directă, dar de obicei efectele ei se referă la distrugerea lanțurilor toxice, slăbirea sistemului imunitar sau dezorientarea semnalelor chimice prin care organismele comunică. Reziduurile de pesticide acumulate în produsele
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
combaterea făinării la sfecla de zahăr (Samerski și Weltzien,1988), a putregaiului cenușiu la căpșun (Stindt și Weltzien, 1988) și a manei cartofului (Weltzien și col., 1989). în experiența cu cartof s-a utilizat compost simplu și compost îmbogățit cu microorganisme selecționate. Rezultatele obținute au evidențiat că extractul simplu de compost s-a dovedit a fi ineficient, dar a întârziat infecția, în timp ce, extractul îmbogățit a avut efect superior unor tratamente convenționale cu fungicide. în alte experiențe, extractul de compost a redus
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Rezultatele experiențelor au fost variabile și mult dependente de natura compostului și a metodei de extracție, astfel încât sunt necesare investigații mai profunde privind acest subiect. în prezent se desfășoară numeroase studii pentru identificarea unor specii de bacterii, ciuperci și alte microorganisme, care se vor putea utiliza pe scară largă în limitarea atacului unor patogeni și dăunători. Astfel, au fost identificate unele tulpini de Trichoderma sp. și de Gliocladium virens, eficiente în combaterea ciupercilor Sclerotinia sp. și Rhizoctonia sp., dar care au
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
printr-o rotație corespunzătoare, prin reducerea îngrășămintelor cu azot și amplasarea culturii pe terenuri drenate. Cercetările întreprinse privind combaterea biologică a acestei specii au evidențiat fenomenul "Ophiobolus decline". Acesta se caracterizează prin descreșterea atacului de Ophiobolus, ca urmare a activității microorganismelor antagoniste din sol. Cercetările întreprinse la Universitatea din Bristol au evidențiat rezultate pozitive în cazul tratării cariopselor de grâu cu bacteria Pseudomonas fluorescens, însă în agricultura biologică este vizată, în principal, stimularea activității biologice a solurilor prin îngrășămintele organice și
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
compactarea; o se vor utiliza mașini cu o greutatate moderată pentru a nu se tasa solul; o în vederea recoltatului, se vor înființa și benzi înierbate pentru deplasarea mașinilor. Utilizarea de fortifianți pentru plante. Utilizarea fortifianților poate întârzia sau diminua atacul microorganismelor dăunătoare. Este o metodă preventivă, insuficientă însă, în cazul atacurilor grave. Se consideră că fortifianții stimulează autoapărarea plantelor (rezistența indusă). Utilizarea fortifianților este un domeniu de început, însă cu mari perspective pentru agricultura biologică. în marea lor majoritate aceștia sunt
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
riscul infecțiilor; amestecul de pământ utilizat la producerea de răsaduri trebuie să fie dezinfectat termic sau electric; se adaugă la amestecul de pământ, compost proaspăt, în procent de 20 %, ceea ce stimulează pozitiv activitatea microbiană; adăugarea, la amestec, a suspensiilor de microorganisme poate reduce incidența patogenilor de sol asupra tinerelor plante; în cazul înființării culturilor legumicole direct prin semănat, solul se va pregăti corespunzător, pentru a asigura plantelor o evoluție bună. Prevenirea și combaterea bolilor la legumele umbelifere Bolile de frunze ale
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
aplicate toxicomanilor în penitenciare. ● Ordin nr. 187/2002 pentru definirea tipurilor de unități medicale ce pot fi abilitate să asigure asistența persoanelor dependente de droguri, precum și a organizațiilor neguvernamentale ce pot fi abilitate să desfășoare activități de prevenire a transmiterii microorganismelor patogene pe cale sangvină în rândul consumatorilor de droguri injectabile. ● Hotărârea Guvernului nr. 1489/2002 privind înființarea Agenției Naționale Antidrog, modificată și completată prin HG nr. 1489/2002. ● Legea nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiți la fabricarea ilicită
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
curenții de aer, radiațiile calorice; hiper/hipobarismul - presiunea atmosferică; zgomotul; iluminatul; culorile funcționale; muzica funcțională; vibrațiile; infrasunetele; ultrasunetele; radiațiile infraroșii, luminoase, ultraviolete. Factori fizico-chimici pulberi organice, anorganice, sintetice; Factori chimici substanțe toxice în stare gazoasă, lichidă sau solidă; Factori biologici microorganisme; Factori psihosociali relații interpersonale; particularități temperamentale; aspirații; stil de conducere, etc. 8.4.1. MICROCLIMATUL Microclimatul constituie o grupă a factorilor fizici din încăperile și zonele de lucru, din care fac parte (Roșca, 1997): temperatura ambientală - radiațiile suprafețelor înconjurătoare, determinate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fierbe bine legumele.Ea depune prin fierbere, pe pereții vaselor o crustă aderentă, care micșorează transmisia căldurii,determinând astfel o creștere a consumului de combustibil. Apa pura Se știe că în natură nu există apă pură deoarece conține substanțe dizolvate, microorganisme, etc.Apa pură se obține prin distilare.În acest scop, se folosește un aparat de distilare în care, apa distilată se transformă în vapori prin fierbere, iar vaporii rezultați se condensează prin răcire.Apa distilată nu este bună de băut
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
ape sunt naturale și antropice. Sursele naturale sunt : din precipitații; Oxizi de azot din atmosferă, produși de fulgere și de arderea combustibililor fosili; Aportul prin spălarea din roci și cenușă de vegetație arsă ajunsă în ape); Din nitrificarea amoniului (prin microorganismele nitrosomonas și notrosococcus) și a nitriților (prin nitrobacter); Din izvoare în urma dizolvării lor la adâncime în roci (nitratul având solubilitate crescută în ape); Din eroziunea solurilor ce conțin azotat. În apa subterană, NO3 este modificat, transformat de microorganisme, reacționează cu
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
amoniului (prin microorganismele nitrosomonas și notrosococcus) și a nitriților (prin nitrobacter); Din izvoare în urma dizolvării lor la adâncime în roci (nitratul având solubilitate crescută în ape); Din eroziunea solurilor ce conțin azotat. În apa subterană, NO3 este modificat, transformat de microorganisme, reacționează cu fier, sulfați sau bicarbonați etc. Astfel solul este un "filtru" bun dar dacă i se depășește capacitatea, concentrația de azotat va crește brusc în apele de suprafață sau subterane sau nu va crește azotatul ci sulfatul pe care
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
Poluarea termică afectează un procent însemnat din debitul apelor curgătoare din lume. Încălzirea apei duce la: - scăderea solubilității oxigenului, ceea ce afectează viața plantelor și animalelor; - accelerarea proceselor de degradare a substanțelor organice, ceea ce duce la micșorarea concentrației oxigenului prin dezvoltarea microorganismelor aerobe. 3) Poluarea biologică În condiții obișnuite, apa conține o floră naturală alcătuită din specii bacteriene cu rolul de a descompune substanțele organice existente. Aceste specii nu sunt periculoase pentru om. În apă pot ajunge însă și specii patogene de
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
pentru a vă proteja presupune mobilizarea Întregului corp pentru a rămîne puternic. Așa cum leul va ataca cel mai slab membru al grupului, iar indivizii cei mai fragili din punct de vedere constituțional sînt și cei mai vulnerabili În fața invaziei organismelor microorganismelor dăunătoare, un sistem energetic puternic reprezintă una din cele mai bune modalități de autoprotecție Împotriva invadatorilor externi sau a bolilor interne. Meridianul splinei lucrează pentru a-ți păstra puternic Întregul sistem. Este un director general, conducîndu-vă organele, sîngele, sistemul cardio-vascular
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
polemic al integralismului și alte teme și concepte grele, Cornel este asemenea unui medic aflat pe o stație orbitală, Într-un laborator spațial, care lucrează Într-un mediu perfect aseptic, unde nu intră nici un microb, nici o bacterie, nu apare nici un microorganism. Iar din când În când acest savant extraterestru face brusc un gest aparent suicidar: deschide larg o ușă și lasă să intre În laboratorul său aseptic o realitate imensă, colcăitoare, browniană. În mijlocul celor mai abstracte considerații, o vedem dintr-o dată
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
producția fermelor În mediul local. Țelul nu este autonomia, ci, mai degrabă, implantarea. Pentru a realiza acest lucru, fermierii folosesc o abordare sistemică a agriculturii bazată pe stabilirea de relații simbiotice și care se Întăresc reciproc Între recolte, insecte, păsări, microorganisme și sol. Fermele organice Înlocuiesc Îngrășămintele petrochimice cu cele organice și se bazează pe controlul natural al dăunătorilor față de folosirea insecticidelor și pesticidelor, care produc gene toxice. Fermele organice tratează solul ca pe o „comunitate vie” și folosesc tehnici de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Geochimia microbiană (sau geomicrobiologia) este o știință de interfața între geologie și microbiologie, care studiază interacțiunea dintre microorganisme și mediul lor anorganic, cum ar fi rocile sedimentare. Geochimia microbiană se referă în special la activitatea microorganismelor (la bacterii, în special) care se dezvoltă la suprafața Pământului, dar domeniul de studiu poate fi extins și la biogeochimie sau microbiologia
Introducere în geochimia microbiană a uraniului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]
-
Geochimia microbiană (sau geomicrobiologia) este o știință de interfața între geologie și microbiologie, care studiază interacțiunea dintre microorganisme și mediul lor anorganic, cum ar fi rocile sedimentare. Geochimia microbiană se referă în special la activitatea microorganismelor (la bacterii, în special) care se dezvoltă la suprafața Pământului, dar domeniul de studiu poate fi extins și la biogeochimie sau microbiologia de suprafață. Habitatele microorganismelor includ apa oceanelor, rocile de adâncime din structura crustei terestre sau mediile terestre extreme
Introducere în geochimia microbiană a uraniului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]
-
anorganic, cum ar fi rocile sedimentare. Geochimia microbiană se referă în special la activitatea microorganismelor (la bacterii, în special) care se dezvoltă la suprafața Pământului, dar domeniul de studiu poate fi extins și la biogeochimie sau microbiologia de suprafață. Habitatele microorganismelor includ apa oceanelor, rocile de adâncime din structura crustei terestre sau mediile terestre extreme. Microorganismele sunt parte vitală a ciclurilor naturale ale unor elemente chimice (azot, carbon sau sulf) în atmosferă și apar în cele mai diverse medii. De ex.
Introducere în geochimia microbiană a uraniului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]
-
la bacterii, în special) care se dezvoltă la suprafața Pământului, dar domeniul de studiu poate fi extins și la biogeochimie sau microbiologia de suprafață. Habitatele microorganismelor includ apa oceanelor, rocile de adâncime din structura crustei terestre sau mediile terestre extreme. Microorganismele sunt parte vitală a ciclurilor naturale ale unor elemente chimice (azot, carbon sau sulf) în atmosferă și apar în cele mai diverse medii. De ex., Thermus aquaticus se dezvoltă în izvoare geotermale (hot springs), unde temperatura ajunge până la temperatura de
Introducere în geochimia microbiană a uraniului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]
-
aciditate, concentrație mare de săruri sau de radiație. Unele extremofile se dezvoltă în adâncimile apei oceanice, acolo unde presiunea hidrostatică este extrem de mare. Alte extremofile se dezvoltă în interiorul fisurilor de rocă localizate în adâncurile Pământului (s-au adus dovezi de microorganisme care se dezvoltă la adâncimi mai mari de 2 mile și care sunt adaptate la condiții de viață lipsite de oxigen sau lumină). Aceste forme de viață pot utiliza compuși din preajma lor pentru dezvoltare, spre deosebire de formele obișnuite de bacterii, care
Introducere în geochimia microbiană a uraniului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]
-
considerată a fi un fenomen fizico-chimic rapid care utilizează biomasă preexistentă. Au fost propuse două poziții principale pentru complexarea uraniului în sisteme biologice. Rothstein și Meyer (după Strandberg și colab., 1981) au sugerat că pe suprafața pereților celulari ai unor microorganisme (în special drojdii) sunt grupări chimice reactive de tipul fosfaților sau polifosfaților, cu masă moleculară mare și care sunt responsabile de complexarea ionului uranil. Douce și Flagg (după Strandberg și colab., 1981) evidențiază ideea că grupările carbonilice ale proteinelor din
Introducere în geochimia microbiană a uraniului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]
-
sunt grupări chimice reactive de tipul fosfaților sau polifosfaților, cu masă moleculară mare și care sunt responsabile de complexarea ionului uranil. Douce și Flagg (după Strandberg și colab., 1981) evidențiază ideea că grupările carbonilice ale proteinelor din pereții celulari ai microorganismelor complexează efectiv ionul uranil din soluție. Mai târziu, Beveridge și Murray (după Strandberg și colab., 1981) precizează că grupările carbonil ale peptidoglicanilor din pereții celulari ai speciilor bacteriene din clasa Bacillus sunt centri activi ai ionilor divalenți. O serie numeroasă
Introducere în geochimia microbiană a uraniului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]
-
de acumulare a ionului de uraniu (10 până la 15% din masa uscată a celulelor inițiale) a fost aceeași pentru ambele specii. Analiza prin microscopie electronică și analiza dispersivă de raze X, arată că uraniul acumulat la suprafața peretelui celular al microorganismelor se face într-un strat de aprox. 0.2 μm grosime. Cantități mult mai mici au fost identificate în interiorul celulelor cu formarea unor depozite metalice vizibile la microscopia electronică. Uraniul formează depozite intracelulare dense în P. aeruginosa, ceea ce arată o
Introducere în geochimia microbiană a uraniului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]
-
ca urmare a unor ploi abundente, având drept consecințe deversarea a cca. 100 tone de apă cu cianuri și alți poluanți în apele râului Săsar (ajunse apoi în Tisa și Dunăre), otrăvirea apei, distrugerea gravă a faunei piscicole și a microorganismelor acvatice, întreruperi ale furnizării de apă potabilă în 24 de orașe, întreruperea procesului de producție la mai multe intreprinderi, costuri suplimentare pentru uzinele de purificare. Riscul toxic se dovedește mai redutabil atunci când este vorba de aer, două mari catastrofe ilustrând
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
O parte considerabilă a activității asistentei de stomatologie se referă la curățarea și sterilizarea instrumentarului, alături de decontaminarea cabinetului. Pentru a înțelege importanța acestor activități trebuie riguros cunoscute și însușite unele noțiuni de bază: Antiseptice: agenți care previn creșterea sau acțiunea microorganismelor asupra țesuturilor vii. Asepsie: inversul septicului (lipsa infectării); prevenirea contactului cu patogenii. În stomatologie include tehnicile de protecție, sterilizarea și dezinfectarea. Sterilizarea la rece: sterilizarea la temperatura camerei, de obicei cu o soluție apoasă chimică. Acest tip de sterilizare este
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]