4,790 matches
-
în a descrie senzații și sentimente. Fără a fi în mod declarat analitică, proza Danielei Rațiu trimite la analiză prin forța descrierii a ceea ce se petrece în abisurile ființei umane. Imaginația autoarei nu cunoaște limite atunci când relatează experiențe senzoriale (trăirile Miei de după accident) sau procese ale gândirii. Dincolo de aparențe, fiecare ființă umană poartă propriile sale secrete, gânduri și trăiri care nu ies aproape niciodată la suprafață. Această lume a autenticității ultime este cea care dă substanță cărții Danielei Rațiu. Chiar dacă sunt
Decalogul nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9699_a_11024]
-
din orașul de munte în care ne aflăm, stația aia din fața primăriei, Nae Stabiliment parchează regulamentar pentru a obține ceva hârțoage de la funcționarii care funcționează în primărie. În stație îl descoperă pe Jean, care suportă lapovița asta de martie, zăpada mieilor, pentru că parcă în sezonul ăsta ne aflăm. Jean are un rucsac absolut imens, bumbăcit am putea spune, legat strâns. Un rucsac de câțiva metri cubi. Sau poate exagerăm, dar exagerăm cu folos. Plus un maldăr, o croznie de schiuri. Nae
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
-le ușa. Ce să facem și noi, nașule. Trăncănim, să treacă vremea. Hristos a Înviat! Adevărat a Înviat! Intrați repede că se crapă mălaiul - i-a îndemnat pe același ton de șagă învățătoarea. Noi ne așteptam la o fripturică de miel și la cozonaci, udate cu vinișor de anțărț și când colo, matale, nașă, ne primești cu mălai? Hai să plecăm, Petrache! Aici nu-i de noi - a continuat Costăchel gluma, în râsul învățătorilor. Într-o pauză a râsului în cor
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
deveneau din ce în ce mai zdruncinate. Slăbise îngrozitor. Și așa, s-au scurs multe zile. Apoi, într-o noapte, una nu mai puțin întunecată decât era mintea rătăcită a femeii, aceasta, chircită toată în patul său de fier, zbătându-se precum o face mielul fără vină în clipele dinaintea jertfei, în puterea unei crize cumplite, muri. Se sfârși cu buzele supte și vinete, deschise pentru a șopti numele lui Victor, care, împreună cu cel al lui Dumnezeu, precedase ultimul ei suspin... Îndelungă vreme după aceea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
demn de comportamentul unor creștini, dar nici tu nu te comporți asemeni unui creștin. Oare n-a fost clevetit Mântuitorul nostru Iisus Hristos? Dar cum S-a comportat El? „Ca o oaie spre junghiere S-a adus și ca un miel înaintea celui ce îl tunde nu deschidea gura Sa”. Sau puțin au fost defăimați pe lume Sfinții Apostoli, cărora li s-au ridicat atâtea biserici? Câți sfinți și mucenici nu au fost clevetiți la vremea lor de cei fără de Dumnezeu
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
judecăți și câți galbeni intraseră în buzunarul avocaților ca să-l aducă în șatră. Nu se prinsese de el nici o meserie. Ce-i drept, e drept însă, fără el șatra nu s-ar fi îndulcit cu carne de pasăre sau de miel, nu numai la sărbători, ci și în zilele când părăseau un sat. Halânga îi aproviziona pe toți pe căi nu tocmai ortodoxe. La judecată însă mersese pentru omor. Văzuse câțiva ani buni cerul printre gratii, dar acolo își completase studiile
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
mucegai amestecat cu ceva ce aducea a putred. Numai buna cuviință o îndemnă să-și înfrâneze pornirile. își aminti cum odată, de Paști, mama ei o trimisese cu un coșuleț în care pusese un cozonac, câteva ouă roșii, friptură de miel și alte bunătăți, din belșugurile ce se află de obicei pe masa de sărbătoare la toți creștinii. Știa că posibilitățile Coanei Aglaia erau limitate și îi trimisese de toate, ca să se poată bucura și ea la această zi de înviere
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
decât o palmă a celui care l-a smuls, fără inimă și suflet, de la mamela hrănitoare. A guițat, subțire și neajutorat, sau, poate mai mult a mieunat decât a guițat, dar, neavând încotro, s-a lăsat împins în căciula de miel în care era băgat. și, stăpânul, s-a dus cu el acasă, unde l-a pus într-un coteț, cât toate zilele, zicând: o să ieși, de pe mâinile mele și din acest coteț, cât un dulău bun de pus la păzit
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
chisnovate fie și numai citîndu-le : Barba vrăjitoa rei, Supă de scorpii de mare, Lăptuci divinatorii, Licoarea infernului ( hai, că asta-i simplă : gheață, Amaro Averna, vermut, Bitter Campari, lămîie), Coroana regelui, Ariile interpretate de Lady Macbeth (sic!), Sâni de femeie, Mielul lui Duncan, Himere de fructe În jeleu ș.a.m.d. La o premieră a piesei, ori a operei Macbeth, cred că ar fi o idee originală să inviți publicul să deguste cîteva dintre rețetele din această carte... Să rămînem În
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
semi-albă (deja nu se mai dădea pâinea pe cartelă) și margarină (care fusese la început mai bună decât untul, nu?) și mâncând, chiar și fără salam, îl imitai pe fiul doctorului, tot așa cum imitai de Paște când mâncai friptură de miel, personajele din filme cu barbari, care rupeau din halca de carne sau mușcau cu poftă și întorceau mai apoi pe gât, paharele cu vin, unul după altul. Tu și cu fratele tău vă vedeați deja în filmele cu daci sau
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ideea mea. Înțelegi, pe Întuneric anumite lucruri se fac mai lesne decît pe lumină. Copilotul s-a oferit, din proprie inițiativă, să-i dea o mînă de ajutor stewardesei. La ora stabilită, am auzit doar un mic behăit, ca de miel. După cîteva minute, care ni s-au părut ani, cei doi au venit și ne-au anunțat: săvîrșitu-s-a! Îți spun cu toată sinceritatea că nu ne-am bucurat deloc. Între timp, În organismul Christinei intervenise o nedorită complicație fiziologică: Îi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
caută și el un popas, aciuîndu-se pe unde poate. Dar În albastrul imens, zămislind din lumină cristale de rouă; se pregătește pentru cei de jos Încă o dimineață senină și nouă; cu botul ei umed, va paște iar oaia, cu mielul alături, pe pajiștea udă; și boul și vaca vor rupe cu poftă din iarba jilavă, lucioasă și crudă; brutarul frămîntă din nou aluatul, la geam o copilă privește În zare, un bărbat taie lemne, mai Încolo, un altul meșterește ceva
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Însemnau punctele de suspensie. Din când În când, Anton mi se alătura când mergeam la brutărie sau la măcelărie. În timp ce el stătea rezemat de cadrul ușii - chibrit În gură, zâmbet de starletă pe buze, - eu cumpăram pâine sau cotlete de miel, comandate de maică-mea. Dar când Îmi băgam mâna În buzunar să plătesc, nevasta brutarului sau fata măcelarului Își ridica privirea de la ambalajul pe care nota prețul și se uita mai Întâi la mine, apoi la Anton, dându-și seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
brațul. Am plecat de lângă poartă și seara umedă Își reluă locul. În prima curte toate ferestrele erau deschise, mirosul de prăjeală Întinzându-se În aerul stătut. O mână fără trup tocmai scotea pe pervaz resturile arse de la trei cotlete de miel. Ridicându-se leneș din scaunul În care a moțăit, cu fața acoperită de un ziar, un soț făcu o față vicleană, așteptând ceva. Dinspre mai multe ferestre se auzea larmă de copii care se bat. Aparent, una adăpostea un gramofon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
pentru toți locuitorii cartierului nostru - În afară de oameni de teapa lui Friedrich Fischl care vorbea despre „oameni“ de parcă ar fi avut loc doar unul. În fiecare septembrie tălpuia pantofii oamenilor În schimbul unor lucruri de care aceștia se puteau lipsi: cotlete de miel Învelite În hârtie lipicioasă de ziar, un coș plin de zarzavaturi, un căluț de lemn... Și În fiecare aprilie dădea celor care aveau nevoie câte o pereche de șireturi, gratuit. Însă pe d-na Lakritz n-am văzut-o niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cu un dolar pe care l-am câștigat dând zăpada cu lopata: — Știi ce-o să capeți la cină drept răsplată c-ai fost așa de hărnicuț? - îmi gângurește mama cu drăgălășenie. Mâncarea ta preferată pe timp de iarnă. Tocăniță de miel. S-a înserat: după o duminică petrecută în New York City, la Radio City și în Chinatown, pornim spre casă peste podul George Washington - drumul cel mai scurt dintre Pell Street și Jersey City trece prin pasajul Holland, dar eu îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
blajin: — O, nu cred c-o să-ți ia toată noaptea... Întinde-te! Bubbles, nu din cale-afară de mulțumită, se mută pe un scaun, iar eu mă întind pe canapea - și mă trezesc dintr-o dată înșfăcat, și e ca și cum sărmanul meu miel ar fi nimerit în vreo mașinărie. Tortura începe în forță, ca să folosesc un eufemism. Însă e ca și cum ai încerca să iei la labă o meduză. — Ce ai? mă întreabă Bubbles într-un târziu. Nu poți să termini? — Ba da, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
aibă grijă de casă... Sora ta... Ce trec anii, ce trec !... surîde Săteanu cu ochii aproape închiși, lovind cu verigheta în sticla de whisky, acompaniindu-se. Veneam de la secerat și treceam pe la pîrîu; sora ta păzea vițelul și cei cîțiva miei; stătea rezemată de răchită și învăța, nu reușise la liceu. N-o primise corectează Mihai -, că eram trecuți la chiaburi. Uite, vezi, se înflăcărează Săteanu asta înseamnă lipsa de orizont! Că dacă tat-tu dădea niște hectare la stat, vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
din acel "oricui", și-aici am vrut să ajung. Primele mele amintiri sînt o nebuloasă: copii mulți, murdari, plînsete... Și dintr-o dată, imaginea unui bărbat înalt, frumos... Apoi, îmi amintesc de o haină mare, neagră, cu guler din pielea unui miel brumăriu. Iarna dormeam învelită cu ea. Cît despre mama... Prima amintire legată de ea e dureroasă: era studentă, și eu, care probabil c-o deranjasem de la învățat, stăteam la colț și scînceam. Dacă nu taci, te duc înapoi la copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ăia mari parcă mă înghițeau; o clipă am avut impresia c-o am în față pe bunică-sa teribilă clipă! Am luat-o în brațe. Ea a întins mîinile mici, a atins gulerul hainei mele, un guler mare, dintr-un miel brumăriu, să se convingă că-i real, a șoptit un înfiorător "mă-măi", apoi și-a culcat obrazul pe blana moale, căutînd cu degetele firave să se prindă mai bine... Sînt clipe în viață care-ți hotărăsc întreaga existență ulterioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
și băuseră o sticlă de Matéus Rosé. A Doua Seară: Carol făcuse o plăcintă ciobănească din carnea tocată rămasă și băuseră câteva cutii dubioase de Mackesons, pe care Dan „le găsise“ prin frigider. A Treia Seară: Carol pregătise cotlet de miel și băuseră o sticlă de Valpolicella. De fapt, era o sticlă de doi litri pe care Dan o adusese special acasă, fiind, de altfel, cel care consumase cel mai mult din ea. Mama lui se prefăcuse că nu observă. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
bucătărie, cum își potrivesc încet, încet cadențele până se aude un singur ticăit, cine mai avea de la Valea Ialomiței până la Valea Argeșului așa un câine? nimeni, vă zic precis, nimeni“); odată, după Paște, a dibuit prin iarbă un craniu de miel și l-a cărat la etajul patru, îl păzea mândră pe preșul de la ușă, parcă ar fi vânat și ne-ar fi adus un iepure de câmp, nu un os împuțit dintr-o ciorbă; a plecat într-o toamnă pe-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
fusta albă îmbibată de sânge. Fața i se sprijinea inertă de brațul unui pompier care o ridica din scobitura însângerată a scaunului șoferului precum adeptul unui nebunesc cult sud-american care ridică un proaspăt botezat dintr-o cristelniță cu sânge de miel. Un șofer de poliție fără pălărie ținea de-un capăt al tărgii, cu maxilarul pătrățos împins aproape de coapsa ei stângă. Între cele două coapse se vedea triunghiul tuciuriu al pubisului. Urmau numeroase alte pagini dedicate mașinii sport accidentate, depozitate în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
dezbrăcăm amândoi atât cât este nevoie ca să putem consuma actul nestânjeniți, Delia se așază pe penisul meu și începe să se miște, de parcă ar călări un căluț electric, în care bagi o monedă ca să pornească. Un căluț mare cât un miel sau un dog german, de plastic, vopsit în roșu, cu hamuri aurii și șea albastră. Vopseaua este scorojită pe alocuri. Cum spre deosebire de mine Delia pare să știe ce face, mă las în voia ei. Nu am cuvinte să descriu senzația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
cu firma „Institutul de Limbi și Literaturi Botno-ugrice“. Irnerio bate la ușă cu putere, îți spune „Salut“ și te părăsește. Ușa se întredeschide puțin. Petele de var de pe tocul ușii și șapca ivită deasupra unei salopete căptușite cu blană de miel îți dau impresia că localul e închis pentru renovare, iar acolo nu se află decât un zugrav, sau un om de serviciu. — Profesorul Uzzi-Tuzii este cumva aici? Privirea ce consimte de sub șapcă e diferită de cea pe care ai fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]